Despre Securitate, în cărţi, reviste şi în direct, cu Filip Teodorescu, unul dintre aşii spionajului românesc

Casa de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia a găzduit, joi seara, o întâlnire a membrilor Serviciilor naţionale de informaţii, actuali şi foşti, prilejuită de lansarea numărului 10 al revistei „Vitralii – Lumini şi Umbre”. Aceasta este o publicaţie care, potrivit preşedintelui Asociaţiei Veteranilor din Serviciile de Informaţii, Filip Teodorescu, îşi propune să „configureze imaginea autentică a serviciilor de informaţii române şi a ofiţerilor care au lucrat în domeniu, în diverse etape istorice, prin asumarea conştientă a unui trecut cu multe lumini şi umbre”.

Lansarea numărului 10 al revistei „Vitralii – Lumini şi Umbre” a constituit pretextul potrivit pentru o întâlnire a membrilor fostei şi actualei Securităţi şi o dezbatere a istoricului acesteia, a rolului şi a influenţelor sale.

La întâlnire au participat Filip Teodorescu, ofiţer de securitate şi fost spion, Cristian Trompotă, istoric-cercetător al Serviciilor de Informaţii şi redactor şef al revistei „Vitralii – Lumini şi Umbre”, prof. univ. dr. Corvin Lupu, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, specialist în relaţii internaţionale, Vasile Mălureanu, general de brigadă în rezervă şi redactor al revistei. Aceştia au fost prezentaţi de Nechifor Ignat, şeful SRI Sibiu.

„Vitralii – Lumini şi Umbre”, o revistă de Cultură a Securităţii

Revista „Vitralii – Lumini şi Umbre” a apărut pentru prima dată în toamna anului 2009, iar acum a ajuns la cel de-al 10-lea număr. Lansarea a coincis cu o altă sărbătoare a Securităţii, împlinirea a 18 ani de la înfiinţarea Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din Serviciul Român de Informaţii, prezidată de Filip Teodorescu.

Redactorul-şef al revistei, Cristian Trompotă, a prezentat „Vitraliile” ca fiind un spaţiu în paginile căruia se găsesc studii care abordează probleme de actualitate în Securitate, de cultură a Securităţii. De asemenea, acesta a făcut un istoric sumar al Securităţii dinainte de 1989, pe care a împărţit-o în două mari perioade: 1948-1964 (perioadă de crime oribile pe model sovietic, demascate ulterior de cercetători în 24 de volume) şi 1965-1989, subliniind „cumpăna” constituită de anul 1964, anul Declaraţiei din Aprilie (document de promovare a politicii externe a ţării), al Decretului 411 al Consiliului de Stat, prin care au fost eliberaţi toţi deţinuţii politici şi al documentului din 8 decembrie, prin care a fost decisă plecarea din Securitate a ultimilor consilieri sovietici.

Prof. univ. dr. Corvin Lupu a vorbit despre revistă ca fiind „o necesitate pentru promovarea adevărului ştiinţific, eliberat de presiunea intereselor care circulă în societatea românească”. De asemenea, Vasile Mălureanu, activ timp de 35 de ani în antisubversiune, pentru apărarea identităţii naţionale, a accentuat acest aspect ca pe o prioritate a Securităţii, prezentând câteva aspecte din viaţa lui Pantelimon Halippa, publicist şi om politic basarabean, militant pentru afirmarea spiritului românesc.

Filip Teodorescu: „O astfel de întâlnire nu ar fi fost posibilă în trecut”

Filip Teodorescu este ofiţer de informaţii din anul 1961, fost colonel de securitate; a îndeplinit funcția de locțiitor al șefului Direcției contraspionaj din Departamentul Securităţii Statului. Acesta a absolvit Școala de ofițeri de securitate și apoi Facultatea de Drept din București, iar după schimbarea regimului din 1989 a fost inculpat pentru participare la reprimarea Revoluţiei din 1989 de la Timişoara, fiind până la urmă achitat pentru „neîndeplinirea tuturor elementelor constitutive ale infracțiunii”. A scris cartea Un risc asumat, volum în care lucrătorul în informații povestește evenimentele din 1989 la care a fost martor și despre perioada de detenție la care a fost supus.

Filip Teodorescu şi-a început discursul cu observaţia că o astfel de întâlnire nu ar fi fost posibil de realizat în trecut. Spion timp de 19 ani, acesta a vorbit despre conotaţiile pe care le-a avut şi pe care le are această activitate şi a explicat că sensul peiorativ pe care îl avea cuvântul „spion” în trecut l-a făcut de multe ori să îl evite, însă aceasta nu mai este o problemă acum, „când, în fond, eşti spion în ţara ta, nu împotriva ţării tale”.

„Informaţia este cea mai scumpă şi valoroasă marfă. O ai, te descurci, nu o ai, nu faci nimic”, a precizat Filip Teodorescu, „noi, românii, am fost mereu necăjiţi la bani, nu i-am avut ca să putem cumpăra nici informaţii, nici oameni. A trebuit să ne descurcăm altfel, cu creierul”, a continuat, nostalgic, acesta.

Potrivit lui Filip Teodorescu, Securitatea nu conduce România şi nu a făcut-o niciodată, spre deosebire alte ţări, unde această situaţie este o realitate. Cristian Trompotă a adăugat că în Rusia, şefii Securităţii sunt consultaţi înainte de alegeri cu privire la candidaţi: „Vă place ăsta? Pe noi nu ne-a întrebat nimeni nimic în ultimii 20 de ani”.

Întrebat cum îl percepe pe prim-ministrul Mihai Răzvan Ungureanu, ca pe un spion bun sau unul rău, Filip Teodorescu a spus că acesta nu poate fi considerat spion, pentru că nu este specialist în domeniu, ci a fost numit şef al Serviciului de Informaţii externe pe considerente politice: „Domnul Mihai Răzvan Ungureanu nu este spion, dar poate să devină. Dânsul nu are pregătirea necesară pentru o asemenea activitate, nu a fost primit pentru capacităţile şi cunoaşterea sa despre informaţiile secrete ci pe criterii politice. Ne-am străduit că Serviciul Român de Informaţii să fie total scos din sfera intereselor politice, să sămână o instituţie strict profesională. Conducerea politică este efemeră, azi e, mâine nu e. În schimb, Serviciul Român de informaţii e peren şi trebuie să rămână peren. Atunci va putea să facă proba valorii sale, dar când îi pui în frunte un conducător pe criterii politice, deja i-ai creat o problemă”.