Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

DOCUMENTAR: Cum s-a desfășurat Adunarea Națională de la 1 Decembrie 1918, de la Alba Iulia, în plină epidemie de gripă spaniolă


Publicat

1 decembrie

Istoricul Tudor Roșu, de la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia, a realizat o cercetare extrem de interesantă despre un subiect ignorat până acum: modul în care s-a desfășurat Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, la 1 Decembrie 1918, în plină epidemie de gripă spaniolă.

În spațiul transilvan, scrie Tudor Roșu, după unele mărturii ale evenimentului de la 1 decembrie, oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căței de usturoi, în speranța prevenirii gripei. Ideea de izolare, de a nu călători, bolnav fiind, nu exista.

Exemplul octogenarului Gheorghe Pop de Băsești, care a călătorit spre Alba Iulia într-o stare avansată a bolii, a fost perceput ca unul vecin cu eroismul. El a ajuns în orașul unirii în 30 noiembrie, “dar oboseala drumului l-a doborât la pat”.

Inamicul spaniol al Unirii

de TUDOR ROȘU

Principalul dușman al participării la Adunarea Naţională de la Alba Iulia a fost gripa spaniolă. Majoritatea celor care au absentat de la adunarea din 1 decembrie au dat vina pe această molimă teribilă, despre care se crede că a provocat undeva între 40 și 100 de milioane de decese în cursul anilor 1918-1919, oricum cel puțin dublu față de numărul total de victime produse de Primul Război Mondial, cu militari și populație civilă la un loc.

Sociologul și filosoful Max Weber, pictorul Gustav Klimt, scriitorul Guillaume Apollinaire, prințul Eric al Danemarcei, dar și, probabil, Eremia Grigorescu sunt printre personalitățile cu faimă care au sfârșit de gripă spaniolă.

După unii specialiști, pandemia a fost produsă de virusul H1N1, similar cu virusul din 2009 responsabil de gripa porcină. Caracteristica neobișnuită a gripei spaniole a fost că a produs o mortalitate mai mare în rândul tinerilor adulți (20-40 de ani) decât oricare altă gripă.

Se estimează că cel puțin 10% dintre cei îmbolnăviți au decedat. În ciuda numelui de “gripă spaniolă” e improbabil să fi pornit din Spania; cercetări mai recente îi găsesc originatul în China (1).

Luna octombrie 1918 a reprezentat, la nivel mondial, climaxul pandemiei, “luna de groază”(2). În capitala de atunci a transilvănenilor, Budapesta, o treime din populație se îmbolnăvise, iar 50-100 de oameni mureau zilnic.

Dar și lunile noiembrie-decembrie 1918 și primele luni din 1919 au produs cifre dezastruoase. Ziarul Alba Iulia nota, în ajunul Crăciunului din 1918: “Boala spaniolă bântuie pe mai departe și la sate și la orașe.

În Pesta într-o singură zi s-au îmbolnăvit 413 și au murit 54”(3). Boala s-a manifestat puternic și în tot în spațiul românesc. Chiar Regina Maria a fost foarte afectată de boală, cu un climax la o săptămână după 1 decembrie.

  • Regina a lăsat şi o descriere plastică a modului de manifestare a bolii: “Am fost bolnavă, foarte bolnavă. Pe neașteptate, aproape fără să-mi dau seama, parcă m-a izbit ceva în spate și m-a pus jos, tocmai când lumea voia să petreacă cu mine. M-am îmbolnăvit, oribil, dureros, așa cum n-am mai fost niciodată. Au fost zile chinuitoare de febră și stare proastă, de slăbiciune, de înspăimântător delir și insomnie, de am crezut că o să-mi ies din minți. Deci așa arată faimoasa gripă spaniolă! […] Văzându-i pe alții murind în jurul meu, toată lumea tremura pentru mine”.

“Cu boala spaniolă pretutindeni”(4), organizarea Adunării Naționale a avut de suferit. Mai mulți delegați ce trebuiau să reprezinte națiunea română au lipsit de la Alba Iulia, îmbolnăvindu-se, foarte probabil, în răstimpul trecut de la delegarea lor ca reprezentanți ai națiunii (cele mai multe alegeri s-au organizat în 25-27 noiembrie) și data programată pentru călătoria la Alba Iulia (în general, 29-30 noiembrie).

Măsurile profilactice trebuie contextualizate, firește, în mentalitatea epocii, cu imperativele acelor zile de noiembrie târziu. Decalajul față de statele apusene e vizibil, unde se încercau metode moderne de profilaxie, de la măști de protecție la izolarea celor afectați.

În spațiul transilvan, după unele mărturii ale evenimentului de la 1 decembrie, oamenii purtau în jurul gâtului mărgele din căței de usturoi, în speranța prevenirii gripei. Ideea de izolare, de a nu călători, bolnav fiind, nu exista.

Exemplul octogenarului Gheorghe Pop de Băsești, care a călătorit spre Alba Iulia într-o stare avansată a bolii, a fost perceput ca unul vecin cu eroismul. El a ajuns în orașul unirii în 30 noiembrie, “dar oboseala drumului l-a doborât la pat. Cu toată febra ce-l muncea, el s-a ridicat, a venit să prezideze Adunarea Națională și să-i binecuvânteze rostul fericit” (5).

Și Ștefan Cicio Pop, președintele Consiliului Național Român, deci cel mai important om al Transilvaniei la acel moment, era departe de deplinătatea forțelor sale fizice, căci medicii îi interziseseră să părăsească patul și îl considerau grav bolnav, dar, își amintea el cu mândrie, “boala nu m-a putut opri” (6).

Ştefan Cicio Pop fusese bolnav de mai devreme din noiembrie, aducând gripa de la Budapesta (7).

Desigur, în prezent astfel de exemple ar fi total negative, facilitând răspândirea gripei, dar la 1918 paradigma era cu totul alta. Vocea Albei Iulia era mai puternică. Prin urmare, cei care au absentat chiar nu au putut face deplasarea, fizic vorbind.

Dorința de a lua parte la Adunarea Națională a pierdut, în numeroase cazuri, în fața incapacității fizice generate de boală. “Gripa spaniolă, care abia cu șase săptămâni în urmă mi-a răpit soția, s-a înstăpânit și asupra mea, trântindu-mă la pat.

Cuprins de patru zile de ferbințeli, zadarnic caut leacul care să mă pună în picioare, ca să pot și eu să merg la Alba Iulia pentru a mă achita de îndatorirea mea ca român cinstit și ca delegat al bisericii mele naționale”, se confesa un delegat, căutând resurse pentru a face deplasarea (8).

Foarte posibil ca un anumit segment de deputați să fi lipsit de la Alba Iulia fără să fi înștiințat comitetul organizatoric de acest lucru printr-o telegramă, după cum e la fel de posibil ca anumite telegrame sau altfel de documente, care anunțau lipsa unor deputați, să se fi pierdut.

De asemenea, unii dintre cei care își anunțau lipsa nici nu apar în credenționale/mandate, semn că între timp au fost înlocuiți, ori de supleanți, ori de alte persoane, iar credenționalele schimbate.

Oricum, e imposibil de stabilit numărul celor care au absentat pe caz de boală doar în baza documentelor existente. O bună parte s-au păstrat în colecțiile Muzeului Național al Unirii din Alba Iulia.

Aceste telegrame sau scrisori conțin de obicei următoarele informații: anunță regretul de a nu putea participa; motivează cu efectele bolii, menționând adesea și că e vorba de gripă; subliniază, aproape în fiecare caz, că sunt de acord cu deciziile ce urmează să se ia, ori, în mod explicit, vorbesc despre unirea cu România, ruperea de unguri etc.

Spicuim în continuare din aceste documente:

  • “din cause sanitare nu pot participa trupește la cel mai strălucit act istoric al poporului român”, se arăta în scrisoarea protopopului Ioachim Muntean din Agnita;
  • Protopopul Iovian Andreiu din Gârbou (Sălaj): “Regret că din causă de morb nu pot participa la marea serbare”;
    “reținut prin morb de la participare”, anunță protopopul Dobre;
  • “țintuit la pat de tot, regret absența”; “morbos fiind”;
  • “împiedicat din cauza morbului ce domnește în familia mea…”;
  • “În urmarea morbului spaniol de peste trei săptămâni și a urmărilor ulterioare ale acestuia, cu adâncă părere de rău…”;
  • “Zac în boală spaniolă cu aprindere la plumâni […] sufletește însă sunt cu voi iubiți frați români și cu tot focul și căldura sufletului […] aderez la hotărârea Constituantei”, anunța Ioan Sociu din Sibiu;
  • “Regretăm căci din cauza morbului ce ne stăpânește nu putem lua parte personale la marea adunare națională română, cu sufletul suntem însă între d-voastre”, transmiteau preotul Nemeș și învățătorul Chintoanu din Satu Nou al Bârsei;
  • “Regret mult, că bolnav fiind, nu pot lua parte personal… Vă asigur însă că sunt cu sufletul în mijlocul fraților mei…Întreaga mea ființă este stăpânită de idealul…”, anunța Vasile Stan din Sibiu;
  • La fel, au anunțat boala: președintele Reuniunii meseriașilor sibieni, Victor Tordășianu, apoi protopopul Tămaș din Popești (Bihor), Coriolan Papp din Oradea, Petruțiu din Chișinău-Criș (“bolnav, legat de pat”), avocatul Grozda din Buteni, Arad (“bolnav [de gripă] spaniolă, plâng că nu pot fi de față”), Romul Cândea din Cisnădie (“din cauza unui morb îndelungat”) (9).

Chiar și fără cei blocați la pat, Adunarea Națională de la Alba Iulia s-a ținut și a avut participanți chiar mai numeroși de cât era estimat, cel puțin 120.000. Pe Câmpul lui Horea, unde a stat mulțimea, au funcționat pe parcursul Adunării și 3 sau 4 puncte sanitare, organizate de medicii orașului. Dar, despre asta, cu altă ocazie.

Note:

1 Mark Osborne Humphries, The Last Plague: Spanish Influenza and the Politics of Public Health in Canada, Toronto University Press, 2013, p. 71-72.
2 Emil Pop, “Suflet și adevăr”, în Din lunga timpului bătaie. Anul 1918 în amintirile unor martori oculari, Cluj-Napoca, Ed. Dacia, 1978, p. 30 (și Emil Pop a fost pus la pat de gripă).
3 Alba Iulia, an I, nr. 3, 24 decembrie 1918, p. 4.
4 Libertatea, Orăștie, XV, 4, 22 nov./ 5 dec. 1918.
5 Silviu Dragomir, “Un sfert de veac de la Unirea Transilvaniei”, în Marea Unire a românilor în izvoare narative, ediție de Stelian Neagoe, București, Ed. Eminescu, 1984, p. 278.
6 Ștefan Cicio Pop, “Zile istorice, zile de glorie”, în Idem, p. 557.
7 Ani Cicio Pop Birtolon, “Noaptea și fulgerul”, în Din lunga timpului bătaie…, p. 237-238.
8 Colecția de documente a Muzeului Național al Unirii, Documentele Unirii, tom IV, p. 11 – scrisoarea protopopului Adrian Deșeanul.
9 Colecția de documente a Muzeului Național al Unirii Alba Iulia, Documentele Unirii, în volumele IV și VI.



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

LIVE VIDEO: Parada militară de la București, de 1 Decembrie. Participă peste 1.500 de militari

Publicat

În București, începând cu ora 11.00, are loc Parada Militară Naţională, organizată cu ocazia Zilei României în Piaţa Arcului de Triumf.

Defilează aproximativ 1.500 de militari şi specialişti din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor, la care se alătură militari străini, cu aproximativ 100 de mijloace tehnice.

Vezi și Program de Ziua Națională a României – 1 Decembrie la Alba Iulia

La paradă participă preşedintele Klaus Iohannis şi premierul Nicolae Ciucă.

Defilarea se desfășoară pe şoseaua Pavel D. Kiseleff, segmentul cuprins între Piaţa Presei Libere şi Piaţa Victoriei.

În funcţie de condiţiile meteorologice, sunt așteptate să evolueze şi aproximativ 30 de aeronave.

În zona Arcului de Triumf este organizată o expoziţie de tehnică militară, care va putea fi vizitată după încheierea ceremoniei oficiale, până la ora 14.00.

Accesul persoanelor care doresc să asiste la ceremonia de Ziua Naţională a României se face fără a avea certificat verde, doar în afara zonelor oficiale delimitate de organizatori şi este permis cu asigurarea unei distanţe de minimum un metru între participanţi şi cu purtarea măştii de protecţie.

În zona oficială au acces cel mult 400 de persoane, însă vaccinate sau care au trecut prin boală.

În Alba Iulia, la Monumentul „Marii Uniri” vor fi depuse coroane şi jerbe de flori, activitatea fiind urmată

Cu prilejul Zilei de 1 Decembrie, în garnizoane în care sunt dislocate mari unităţi şi unităţi militare, reprezentanţi ai Armatei României participă, la solicitarea şi cu sprijinul autorităţilor locale, la pregătirea, organizarea şi desfăşurarea de defilări cu personal şi tehnică, precum şi de ceremonii militare şi religioase de depunere de coroane de flori. De asemenea, Drapelul naţional este arborat în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale se va ridica Marele Pavoaz.

Militarii aflaţi în misiune în teatrele de operaţii, precum şi cei aflaţi în misiune în Polonia desfăşoară ceremonii militare şi activităţi specifice cu ocazia Zilei Naţionale.

sursă: Agerpres

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Trenul regal spre Alba Iulia, anulat în acest an. Mesajul Familiei Regale: La mulți ani tuturor românilor!

Publicat

Tradiționala călătorie spre Alba Iulia cu Trenul Regal a fost anulată. Într-un mesaj postat pe pagina de facebook, Familia Regală a României a anunțat anularea tradiționalei călătorii de 1 Decembrie din cauza situației actuale.

Familia Regală călătorește anual cu Trenul Regal de-a lungul orașelor tării, cu prilejul zilei de 1 Decembrie.

Precizările Familiei Regale:

”1 Decembrie 2021. În împrejurările actuale, Familia Regală nu poate efectua călătoria tradițională cu Trenul Regal, de 1 Decembrie, în orașele țării.

Călătoria aduce, în fiecare an, omagiu Regelui Ferdinand Întregitorul și Reginei Maria, în amintirea zilei Marii Uniri.

Sperăm ca, anul viitor, cu ocazia Centenarului Încoronării de la Alba Iulia, Trenul Regal să fie din nou pe șine, parcurgând simbolic drumul Încoronării.

Călătoria cu Trenul Regal de astăzi, 1 Decembrie 2021, are loc virtual. Filmul rememorează prezența fiecărei generații a Familiei Regale în tren.

La mulți ani tuturor românilor!”

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Peste 1.100 de cazuri COVID în România și 79 decese, înregistrate în ultimele 24 de ore. Bilanțul parțial

Publicat

Au fost înregistrate 1.141 cazuri noi de COVID, în ultimele 24 de ore, potrivit datelor transmise miercuri, 1 decembrie, de Grupul de Comunicare Strategică. 

Au fost confirmate 89 decese, din care 10 anterioare (față de 130 în 24 de ore, cu o zi în urmă).

Comparativ, cu o zi în urmă erau raportate 1.622 cazuri în 24 de ore.

”Conform datelor existente la nivelul CNCCI la data de 1 decembrie 2021, ora 10.00, în intervalul de 24 de ore, au fost înregistrate 1.141 de cazuri de persoane pozitive cu SARS-COV-2. De asemenea, au fost raportate 89 decese dintre care 10 anterioare”, a transmis Grupul de Comunicare Strategică.

Datele vor fi completate la ora 13.00. Revenim cu amănunte.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

OPINIE Daniel Lungu: Autostrada lucrului încet făcut

Publicat

România are de astăzi prima autostradă construită cap – coadă după Revoluție. Ar fi un cadou frumos pentru românii care își sărbătoresc Ziua Națională, dacă nu ar fi trecut aproape 32 de ani până să ne mândrim cu prima autostradă postdecembristă.

Este adevărat că mai avem și alte apendice de autostrăzi, care mai mereu s-au blocat undeva. Sebeș – Turda este prima autostradă care a avut norocul să fie finalizată în totalitate și deschide legături spre patru orașe mari: Cluj-Napoca, Alba Iulia, Sibiu și Deva. La ultimul lot al autostrăzii, deschis înainte de 1 decembrie, cel care leagă Alba Iulia de Aiud, chinurile facerii au durat peste 7 ani și a fost moșit de 14 miniștri ai Transporturilor.

Vezi și VIDEO: S-a DESCHIS Lotul 2 de pe autostrada A10 între Alba Iulia și Aiud. Se circulă fără întrerupere între Sibiu și Cluj

Patru kilometri pe an sau 2 kilometri construiți de fiecare ministru s-ar traduce matematic istoria acestui lot de autostradă. Fiecare ocupant al scaunului de la Transporturi a râvnit să taie celebra panglică și să țopăie triumfător pe asfaltul proaspăt turnat. Chiar și actualul ministrul, Sorin Grindeanu, și-ar fi hrănit puțin orgoliul cu o deschidere a autostrăzii, așa ca să își usuce mai repede cerneala de pe decretul de învestire în funcție.

Ghinion, cum spune un clasic în viață! Și-a temperat impulsurile festiviste gândindu-se la problemele cu care este deschisă noua autostradă și la faptul că, oricând, ar putea fi închisă dacă alunecările de teren din zona Oiejdea nu sunt consolidate.

În concluzie, cu bune și rele, cu panglici sau fără panglici, Autostrada Sebeș – Turda este o bucurie pentru șoferii nevoiți până acum să petreacă ore în șir în trafic, în ambuteiaje. În același timp, este și dovada impotenței Guvernelor care s-au perindat în ultimele 3 decenii la putere în România.

Nu cred că există un proiect mare de infrastructură care să se fi încheiat în termenul stabilit inițial sau care să nu fi fost marcat de probleme de execuție. În România au apărut și autostrăzile Morgana, cele pe care le văd doar politicienii și rămân frumos desenate și colorate pe hârtie.

Problema nu este însă complexitatea proiectelor. Nu este nici măcar vina constructorilor. Cauza este incompetența, nepăsarea și lenea celor care ocupă temporar sau pe termen nedeterminat scaunele prin Ministerul Transporturilor.

De la ministru și până la ultimul directoraș plantat politic, cu toții sunt vinovați de faptul că România a reușit performanța să fie întrecută de Bulgaria sau Macedonia la capitolul autostrăzi funcționale. Le-am scuza poate incompetența dacă mâinilor lor, cu care se țin disperați de scaun, nu ar fi mânjite de sângele miilor de oameni care mor sau sunt răniți grav pe șoselele României.

Iar România este pe primul loc în cel mai negru top al Uniunii Europene, respectiv al numărului de morți în accidente rutiere. Aproape 100 de morți la 1 milion de locuitori, dublu cât media statelor din Uniunea Europeană. Și da, oricâte teorii ar lansa politrucii de serviciu, de vină este lipsa autostrăzilor.

Cum se poate ca un popor format din urmașii romanilor, care construiau drumuri în cele mai imposibile zone, au ajuns leneșii Europei? Dacă Traian avea niște „specialiști” ca ăștia ai noștri de la Transporturi, Dacia rămânea necucerită și brânză, barză, mânz, viezure era România.

Haideți să avem speranță că speranța moare ultima. Poate fiecare șosea rapidă din România va dura cel puțin cât drumurile romane, că doar e „autostrada lucrului încet făcut”.

Urmăriți știrile Alba24.ro și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate