Documentul care arată că viața se va scumpi în România. Draftul noii ”Ordonanțe a Austerității”, pregătit de guvernul Ciolacu

Guvernul PSD-PNL a elaborat un proiect de ordonanță de urgență care prevede creșteri de taxe, impozite noi și modificări ale unor facilități pentru unele categorii de angajați.

Un draft al OUG privind măsurile fiscale ale Guvernului Ciolacu, care a fost a fost publicat luni seara de Hotnews, arată că printre masurile pe care guvernul Ciolacu vrea să le ia pentru a aduce mai mulți bani la buget se află creșterea impozitului pe dividende, majorarea TVA la anumite produse și servicii, creșterea impozitului pe proprietate și ridicarea pragului pentru microîntreprinderi.

Potrivit mediului de afaceri, măsurile sunt foarte dure pentru antreprenori.

Deocamdată, documentul care conține măsurile fiscale nu a fost pus în dezbatere publică și având în vedere că este un draft, este posibil ca până la publicarea acestuia în transparență să mai apară unele modificări.

DOCUMENT- Draft: Măsurile fiscale propuse în Coaliție

Conform draftului obținut de HotNews.ro, este vorba, printre altele de creșterea impozitului pe dividende, majorarea TVA la anumite produse și servicii. Impozitul pe dividende va crește de la 8% la 10%.

Crește TVA de la 5% la 9% pentru:

• Livrarea de manuale şcolare, cărţi, ziare şi reviste, pe suport fizic şi/sau pe cale electronică, cu excepţia celor care au, în totalitate sau în mod predominant, un conţinut video sau un conţinut muzical audio şi a celor destinate exclusiv sau în principal publicităţii;
• Serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice;

Livrarea locuințelor ca parte a politicii sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuința include și amprenta la sol a locuinței. În sensul prezentului titlu, prin locuință livrată ca parte a politicii sociale se înțelege:

• 1. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari;
• 2. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap;
• 3. livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice. Orice persoană fizică poate achiziţiona, începând cu data de 1 septembrie 2023, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă a cărei valoare nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv TVA, cu cota redusă de 9%;
• 4. livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenționată unor persoane sau familii a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței;

-Livrarea către persoanele fizice de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00;

-livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoanele fizice în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a beneficiarului;

-Livrarea către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială, de lemn de foc, sub formă de trunchiuri, butuci, vreascuri, ramuri sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 11 00 şi 4401 12 00, şi de rumeguş, deşeuri şi resturi de lemn, aglomerate sub formă de pelete din lemn, brichete din lemn sau sub forme similare, care se încadrează la codurile NC 4401 31 00 şi 4401 32 00;

– Livrarea pentru utilizarea drept combustibil de încălzire a rumeguşului, deşeurilor şi resturilor de lemn neaglomerate, care se încadrează la codurile NC 4401 41 00 şi 4401 49 00, realizată către persoane juridice sau alte entităţi, indiferent de forma juridică de organizare a acestora, inclusiv şcoli, spitale, dispensare medicale şi unităţi de asistenţă socială, în calitate de utilizatori finali, pe baza unei declaraţii pe propria răspundere a beneficiarului;

Livrarea de energie termică în sezonul rece, destinată următoarelor categorii de consumatori:

• 1. populaţie;
• 2. spitale publice şi private, definite conform Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, unităţi de învăţământ publice şi private, definite conform Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;
• 3. organizaţii neguvernamentale reglementate potrivit legii, precum şi unităţile de cult, astfel cum sunt reglementate de Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor, republicată;
• 4. furnizori de servicii sociale, publici şi privaţi, acreditaţi, care prestează servicii sociale prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcţionare a serviciilor sociale, cu modificările şi completările ulterioare.

Livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute,

livrarea şi instalarea de panouri fotovoltaice, panouri solare termice, pompe de căldură şi alte sisteme de încălzire de înaltă eficienţă, cu emisii scăzute destinate clădirilor administraţiei publice centrale sau locale, clădirilor entităţilor aflate în coordonarea/subordonarea acestora, cu excepţia societăţilor comerciale;

livrarea de proteze şi accesorii ale acestora, cu excepţia protezelor dentare scutite de taxă

livrarea de produse ortopedice.

Ce anume va mai avea TVA de 9%:

Livrarea următoarelor bunuri: alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman şi animal, animale şi păsări vii din specii domestice, seminţe, plante şi ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele, ale căror coduri NC se stabilesc prin normele metodologice, cu excepţia:

• 1. băuturilor alcoolice;
• 2. băuturilor nealcoolice care se încadrează la codul NC 2202;
• 3. alimentelor cu zahăr adăugat, al căror conținut total de zahăr este de minimum 5g/100g produs.”

Impozit pe dividende de la 8 la 10%

La articolul 43, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:
„(2) Impozitul pe dividende se stabilește prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra dividendului brut plătit unei persoane juridice române.

Impozitul pe dividende se declară și se plătește la bugetul de stat, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se plătește dividendul.”

Impozit pe tranzacțiile imobiliare de 5% din prețul de vânzare

Documentul mai prevede că sunt obligate la plata impozitului pe tranzacțiile imobiliare cu clădiri rezidențiale, stabilit conform prezentului titlu, persoanele juridice și persoanele fizice autorizate potrivit legii care înstrăinează, prin vânzare, clădiri rezidențiale.

Prevederile se aplică și în cazul persoanelor fizice care înstrăinează, prin vânzare, clădiri rezidențiale din patrimoniul afacerii, pe baza extrasului de carte funciară din care să rezulte că imobilul face parte din patrimoniul afacerii

Impozitul pe tranzacțiile imobiliare cu clădiri rezidențiale se calculează, la prima vânzare, prin aplicarea unei cote de 5% asupra prețului de vânzare al fiecărei clădiri rezidențiale vândute, din care se scade valoarea de 600.000 lei, fără a lua în considerare taxa pe valoarea adăugată aferentă.

În situația în care prețul de vânzare al fiecarei clădiri rezidențiale este inferior valorii minime stabilite prin studiul de piaţă realizat de către camerele notarilor publici cu experţi evaluatori autorizaţi în condiţiile legii, impozitul se calculează la nivelul valorii stabilite prin studiul de piaţă din care se scade valoarea de 600.000 lei.

Impozit pe clădirile cu o valoare mai mare 2,5 milioane lei

Sunt obligate la plata impozitului pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare persoanele fizice care au în proprietate clădiri situate în România a căror valoare impozabilă calculată depășește 2.500.000 lei.

Impozitul pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra diferenței dintre suma valorilor impozabile individuale comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei

Taxarea transferului dreptului de proprietate

La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacţiei prin aplicarea următoarelor cote:

• a) 5% pentru construcţiile de orice fel şi terenurile aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de
  orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;
• b) 3% pentru imobilele descrise la lit. a), deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.”

Noi Cote de impozitare pe veniturile microîntreprinderi

1%, pentru microîntreprinderile care realizează venituri care nu depășesc 300.000 lei inclusiv

3%, pentru microîntreprinderile care:

• 1. realizează venituri peste 300.000 lei;
• 2. desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN: 5821 – Activități de editare a jocurilor de calculator, 5829 – Activități de editare a altor produse software, 6201 – Activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat client), 6209 – Alte activități de servicii privind tehnologia informației, 5610 – Restaurante, 5621 – Activități de alimentație (catering) pentru evenimente, 5629 – Alte servicii de alimentaţie n.c.a., 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor, 6910 – Activități juridice, pentru activități ale notarilor și avocaților, 8621 – Activități de asistență medicală generală, 8622 – Activități de asistență medicală specializată, 8623 – Activități de asistență stomatologică, 8690 – Alte activități referitoare la sănătatea umană.

În cazul în care, în cursul unui an fiscal, o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 300.000 lei și o rată a rentabilității de peste 30%, calculată ca raport între profitul net și venituri totale, înregistrate potrivit reglementărilor contabile aplicabile, aceasta datorează impozit pe profit începând cu trimestrul în care se înregistrează acest caz.

În plus, sumele reprezentând sponsorizări și sumele reprezentând achiziția de aparate de case de marcat electronice fiscale rămase de reportat, potrivit legii, nu se scad din impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat după data de 1 ianuarie 2024.

Ajustorul fiscal pentru  impozitul pe profit

(1) Contribuabilii, alții decât cei prevăzuți la art. 15, care determină un impozit pe profit cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul mai mic decât ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit, stabilit potrivit prevederilor alin.(2) lit. a), sunt obligați la plata impozitului pe profit la nivelul acestui ajustor.

În cazul în care contribuabilii înregistrează pierdere fiscală se aplică următoarele reguli:

• a) contribuabilii care înregistrează pierdere fiscală cumulată la sfârșitul trimestrului/anului de calcul sunt obligați la plata impozitului la nivelul ajustorului determinat potrivit alin. (2) lit. b);
• în cazul în care nu se înregistrează cheltuieli de natura celor prevăzute la alin. (2) lit. b), ajustorul este zero;
• b) contribuabilii care înregistrează profit impozabil cumulat la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, dar ca urmare a recuperării pierderii fiscale mdin anii precedenți, potrivit art. 31, înregistrează 1 pierdere fiscală, sunt obligați la plata impozitului la nivelul ajustorului determinat potrivit alin. (2) lit. a).

(2) Ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit se determină astfel:

a) Pentru contribuabilii, alții decât cei de la lit. b):

AFIP = 16%*[(3% *(VT – Vs) + Sch]

b) Pentru contribuabilii care înregistrează pierdere fiscală cumulată la sfârșitul trimestrului/anului de calcul și oricare dintre următoarele cheltuieli referitoare la consultanță, management, la redevențele definite potrivit art. 7 pct. 36, altele decât cele specifice activităților de inovare și/sau cercetare- dezvoltare, înregistrate în relația cu o persoană afiliată, definită potrivit art. 7 pct. 26, sau cu o persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații:

AFIP = 16%*Sch

c) Pentru aplicarea lit. a) și b), indicatorii au următoarea semnificație:

AFIP = ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit determinat cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul.

VT = veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul.

Vs = veniturile care se scad din veniturile totale, determinate cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, sunt:

• – veniturile neimpozabile prevăzute la art. 23 și 24;
• – veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;
• – veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuţie;
• – veniturile din producţia de imobilizări corporale şi necorporale;
• – veniturile din subvenţii;
• – veniturile realizate din despăgubiri, de la societăţile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;

Sch= suma cheltuielilor referitoare la consultanță, management, drepturi de proprietate intelectuală, inclusiv cu redevențe definite potrivit art. 7 pct. 36, altele decât cele specifice activităților de inovare și/sau cercetare-dezvoltare, înregistrate în relația cu o persoană afiliată, definită potrivit art. 7 pct. 26, sau cu o persoană situată într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii;

suma acestor cheltuieli se calculează de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat și până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul.

(3) În sensul prezentului articol, impozitul pe profit trimestrial/anual reprezintă impozitul pe profit înainte de scăderea creditului fiscal extern, impozitului pe profit scutit potrivit art. 22 și a impozitului pe profit scutit potrivit Legii cooperației agricole nr. 566/2004, din care se scade reducerea conform prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 153/2020 pentru instituirea unor măsuri fiscale de stimulare a menținerii/creșterii capitalurilor proprii, precum și pentru completarea unor acte normative, precum și alte sume care se scad din impozitul pe profit, potrivit legislației în vigoare, după caz.

4) În cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de plată cu efectuarea de plăți anticipate, prevederile alin. (1) și (2) se aplică pentru trimestrele I, II și III ale fiecărui an fiscal/an fiscal modificat, prin compararea ajustorului fiscal pentru impozitul pe profit, prevăzut la alin. (2) lit. a), cu plățile anticipate, urmând ca definitivarea impozitului pe profit anual, potrivit alin. (1) și (2), să se efectueze până la termenul de depunere a declarației anuale de impozit pe profit.

Comparația se efectuează astfel:

• a) pentru trimestrul I, ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit, prevăzut la alin. (2) lit. a), se compară cu plata anticipată aferentă acestui trimestru;
• b) pentru trimestrul II, ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit, prevăzut la alin. (2) lit. a), se compară cu suma plăților anticipate aferente trimestrului I și II;
• c) pentru trimestrul III, ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit, prevăzut la alin.(2) lit. a), se compară cu suma plăților anticipate aferente trimestrului I, II și III.

(5) În cazul contribuabililor care aplică sistemul anual de plată fără efectuarea de plăți anticipate, prevederile alin. (1) și (2) se aplică pentru determinarea impozitului pe profit anual.

(6) În cazul grupului fiscal, prevederile alin. (1) – (5) se aplică în mod corespunzător de către persoana juridică responsabilă având în vedere și următoarele reguli:

• a) fiecare membru al grupului fiscal calculează, trimestrial/anual, după caz, ajustorul fiscal pentru impozitul pe profit, potrivit formulelor de calcul prevăzute la alin. (2) lit. a) și b), în funcție de situația individuală, și îl comunică persoanei juridice responsabile;
• b) persoana juridică responsabilă compară impozitul pe profit trimestrial/anual determinat la nivelul grupului, respectiv plățile anticipate, după caz, cu suma ajutoarelor fiscale transmise de membrii grupului fiscal, urmând să aplice prevederile alin. (1) coroborate cu alin. (3)-(5)

Impozit suplimentar de 1% pentru proprietățile cumulate care depășesc 2,5 milioane lei

Impozitului pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare persoanele fizice care au în proprietate clădiri situate în România a căror valoare impozabilă calculată potrivit titlului IX Impozite și taxe locale depășește 2.500.000 lei.

Impozitul pe deținerea mai multor proprietăți imobiliare se calculează prin aplicarea unei cote de 1% asupra diferenței dintre suma valorilor impozabile individuale comunicate de către organul fiscal local prin decizia de impunere și plafonul de 2.500.000 lei.

Intră în vigoare în 3 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României.

În perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2023, se aplică o cotă redusă de TVA de 5% pentru:

a) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 450.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice, dacă au încheiat până la 1 ianuarie 2023 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea de astfel de locuinţe;

b) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, depăşeşte suma de 600.000 lei, dar nu depăşeşte suma de 700.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, dacă au încheiat până la 1 ianuarie 2023 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei astfel de locuinţe;

c) livrarea de locuinţe care au o suprafaţă utilă de maximum 120 mp, exclusiv anexele gospodăreşti, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depăşeşte suma de 600.000 lei, exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziţionate de persoane fizice în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, dacă au încheiat în perioada 1 ianuarie – 31 august 2023 acte juridice între vii care au ca obiect plata în avans pentru achiziţionarea unei astfel de locuinţe.

(2) Persoana fizică poate achiziţiona, în perioada 1 septembrie – 31 decembrie 2023, în mod individual sau în comun cu altă persoană fizică/alte persoane fizice, o singură locuinţă cu cota redusă de TVA de 5% sau 9%, cu excepţia situaţiei prevăzute la alin. (1) lit. a).

(3) Cota redusă de TVA de 5% pentru operaţiunile prevăzute la alin. (1) se aplică numai în cazul locuinţelor care în momentul livrării pot fi locuite ca atare. Suprafaţa utilă a locuinţei este cea definită prin Legea locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Crește impozitul la vânzarea de locuințe

La transferul dreptului de proprietate şi al dezmembrămintelor acestuia, prin acte juridice între vii asupra construcţiilor de orice fel şi a terenurilor aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, contribuabilii datorează un impozit care se calculează la valoarea tranzacţiei prin aplicarea următoarelor cote:

• a) 5% pentru construcţiile de orice fel şi terenurile aferente acestora, precum şi asupra terenurilor de orice fel fără construcţii, deţinute o perioadă de până la 3 ani inclusiv;
• b) 3% pentru imobilele descrise la lit. a), deţinute o perioadă mai mare de 3 ani.”

Noi condiții pentru scutirile de taxe pentru IT-iști

Vor fi scutite de impozitul pe venit persoanele fizice, pentru veniturile realizate din salarii și ca urmare a desfășurării activității de creare de programe pentru calculator, în condițiile stabilite prin ordin comun al ministrului cercetării, inovării şi digitalizării, al ministrului muncii şi solidarităţii sociale, al ministrului educației și al ministrului finanțelor.

Scutirea se aplică la un singur angajator/plătitor, pentru veniturile de până la 10.000 lei inclusiv obținute din salarii şi asimilate salariilor realizate de persoana fizică în baza unui singur contract individual de muncă, raport de serviciu, act de delegare sau detașare sau a unui statut special prevăzut de lege, pe baza opțiunii exprimate, în scris, prin declarație pe propria răspundere la angajator/plătitor, după caz. Partea din venitul brut lunar ce depăşeşte 10.000 lei nu beneficiază de facilităţi fiscale.

Conform unui alt document obținut de HotNews.ro, măsurile ar putea aduce 29,36 miliarde lei la bugetul de stat.

Documentul -Draft poate fi consultat AICI

Măsurile prin care se urmărește reducerea cheltuielilor din sistemul bugetar

Reduceri de personal în aparatul de stat

Guvernul PSD-PNL pare hotărât să reducă dezmățul pe bani publici din sistemul bugetar și are pregătite zeci de măsuri la nivelul aparatului central și local.

• Reducerea cu minim 20% a numărului de secretari de stat și reducerea la jumătate a numărului de membri ai cabinetelor autorităților locale (președinți și vicepreședinți de consilii județene, primari, viceprimari) și ai reprezentanților autorității centrale în teritoriu (prefecți și subprefecți)
• Reducerea numărului de funcții de conducere de la 12 la 8 procente din totalul angajaților, desființarea funcției publice de șef de birou și creșterea numărului de persoane din subordinea celor ce dețin funcții de conducere.
• Comasarea între instituții subordonate Parlamentului, Guvernului sau ministerelor. Descentralizarea unor servicii, precum și prioritizarea programelor naționale de investiții.
• În companiile de stat va fi redus cu 50% numărul consilierilor persoanelor din conducere. Numărul membrilor consiliilor de administrație va fi redus la cel mult 7 persoane, iar al celor din Comitetele de specialitate va fi redus la 5.
• Totodată, indemnizațiile cuvenite acestora vor fi reduse la echivalentul a trei salarii medii brute pe ramura de activitate, dar nu mai mult decât indemnizația lunară a unui secretar de stat. În plus, vor fi limitate salariile de bază ale personalului cu funcții de conducere în companiile de stat.
• Va fi creat cadrul legal pentru consorții/parteneriate de achiziții centralizate, la nivelul ministerelor cu OPC, precum și între UAT-uri județene și instituțiile publice subordonate din responsabilitatea altor UAT-uri.
• Acordarea voucherelor de vacanță doar pentru funcționarii publici care au salarii lunare mai mici de 10.000 de lei brut.
• Pentru instituțiile publice autonome aflate în coordonarea Parlamentului se va institui o taxă specifică de 80% asupra rezultatului net, dar nu mai puțin de 50% din valoarea taxelor/tarifelor specifice. Salariile conducătorilor acestor instituții vor fi limitate la cel mult de șase ori indemnizația brută a unui ministru, iar a celorlalți angajați la maximum 80% din salariul conducătorului instituției.
• Comasarea a minimum 20% din institutele de cercetare/dezvoltare existente, astfel încât să se reducă cheltuielile de personal cu 15% și desființarea celor care nu mai sunt relevante în actualul context socio-economic.

Masuri pentru bugertari: Tăieri de sporuri

Premierul Marcel Ciolacu spune că a identificat, astfel, zeci de măsuri care, dincolo de eliminarea celor 200.000 de posturi bugetare neocupate,  care vor duce la tăierea unor sporuri nejustificate, la comasări și desființări de instituții.

• Reducem numărul de funcții de conducere în sistemul public și plafonăm îndemnizațiile de conducere la societățile de stat.
• În plus, introducem un sistem mai clar de monitorizare a indicatorilor de performanță pentru autoritățile de stat în scopul favorizării proiectelor și investițiilor care chiar fac diferența.
• Vom forța procesul de descentralizare a unor decizii, mai ales pentru a construi un cadrul legal pentru consorții sau parteneriate de achiziții centralizate. Doar așa vor exista economii importante și constante, pe termen lung, la bugetul de stat.
• În același timp, resursele naturale, aflate în proprietatea statului, nu vor mai fi concesionate la prețuri ridicole: de aceea, primul pas este actualizarea tuturor redevențelor cu rata inflației!

Impactul măsurilor de reducere a cheltuielilor statului va fi de circa 5.8- 6 miliarde de lei până la finalul anului. Suma va fi aproximativ egală cu ceea ce ne propunem să aducem ca venituri suplimentare la buget prin eliminarea unor excepții fiscale. Fiindcă așa credem că este corect: să existe un efort comun, distribuit echilibrat în societate, pentru un stat mai suplu și mai eficient, în care să existe mai multă echitate și transparență!”