„Dosarul brăţărilor dacice”, în faţa magistraţilor Curţii de Apel Alba Iulia

Curtea de Apel Alba Iulia a avut pe rol, joi, apelul formulat de cei 11 inculpaţi din „Dosarul brăţărilor dacice” împotriva hotărârii Tribunalului Hunedoara, care i-a condamnat, anul trecut, la pedepse cu închisoarea între 7 şi 12 ani. Din cauza faptului că nici unul dintre învinuiţi nu s-a prezentat, instanţa a hotărât amânarea judecării cu încă două săptămâni. Inculpaţii au fost citaţi cu precizarea să fie prezenţi, pentru a putea fi audiaţi. Procesul, care s-a bucurat de o intensă mediatizare, a demarat în anul 2005, iar paguba produsă patrimoniului naţional prin furtul celor 15 brăţări dacice din aur a fost inestimabilă.

Cei 12 inculpaţi (n.r. – între timp, unul a decedat) din „procesul aurului dacic” au fost condamnaţi la închisoare în luna decembrie a anului trecut, de către Tribunalul Hunedoara, după mai bine de 4 ani de la demararea acţiunii.

Cea mai mare pedeapsă a primit-o Iulian Ceia, considerat capul reţelei, respectiv 12 ani de închisoare, pentru complicitate la furt calificat de obiecte de patrimoniu. Ceilalţi 11 membri ai grupării infracţionale au primit între 7 şi 11 ani de închisoare pentru traficarea obiectelor de patrimoniu, şantaj sau lipsire de libertate. În plus, judecătorii au mai decis ca opt dintre condamnaţi să achite despăgubiri de un milion şi jumătate de euro, Ministerului Culturii şi Cultelor.

Scandalul săpăturilor arheologice neautorizate a început în anul 1994, când la Sarmizegetusa Regia au fost descoperiţi sute de kosoni, vânduţi apoi pe piaţa neagră. Fost director al Muzeului Civilizaţiei Dacice şi Romane Deva, Adriana Pescaru a declarat la vremea respectivă că a sesizat poliţia încă din 1994 în acest caz, iar de trei dintre brăţările dacice a auzit, pentru prima oară, în 2001. De asemenea, fostul secretar de stat în Ministerul Culturii şi Cultelor, Ioan Opriş, audiat ca martor în 2007, a spus că primele informaţii despre existenţa unei brăţări dacice din aur au apărut încă din anul 2000, dar aceste informaţii erau catalogate drept „poveşti”. Potrivit arheologilor, în zona cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei, „braconierii” au descoperit adevărate comori: monede de aur denumite kosoni, monede de argint, aproape la fel de preţioase, dar şi brăţări dacice. În atenţia hoţilor s-au aflat cetăţile de la Sarmizegetusa Regia, Costeşti, Blidaru şi Piatra Roşie.

Cei 12 inculpaţi cercetaţi în dosar sunt acuzaţi că au făcut detecţii neautorizate în siturile arheologice din munţii Orăştiei şi au vândut brăţările dacice din aur. Potrivit anchetatorilor, întregul tezaur număra 15 brăţări spiralate din aur şi este considerat chiar mai valoros decât „Cloşca cu puii de aur”. Brăţările dacice au fost recuperate din SUA, Germania, Elveţia, Franţa şi România, iar pentru zece dintre ele statul a plătit importante despăgubiri.

În timpul cercetărilor în acest caz, au fost vehiculate nume grele ale scenei politice româneşti, printre care Adrian Năstase, Dan Iosif, Sergiu Nicolaescu, Ioan Talpeş sau Gabriel Bivolaru, însă Parchetul General i-a scos de sub urmărire penală.

După mai multe descinderi, pe 31 mai 2005, procurorul Augustin Lazăr de la Curtea de Apel Alba Iulia a declarat că 13 persoane au fost arestate preventiv sub acuzaţiile de santaj, deţinere ilegală de arme, proxenetism şi trafic ilegal cu obiecte de patrimoniu. Magistratul a făcut, totodată, public faptul că obiectele de patrimoniu sunt 15 brăţări dacice din aur, cu greutăţi cuprinse între 700 şi 1.800 de grame, fiecare.