Două proiecte din Parlament propun aceleaşi modificări: alegerea primarilor din două tururi. Care este stadiul iniţiativelor legislative

Pentru a reveni la modelul vechi de alegeri locale, cu două tururi de scrutin, în atenţia parlamentarilor au ajuns două proiecte legislative similare, de modificarea a trei legi care privesc autoritățile administrației publice locale.

Unul se află la Camera Deputaţilor, fiind adoptat de Senat, iar celălalt este în dezbatere la prima cameră sesizată, Senat.

În ultimul caz se propune modificarea mai multor articole de lege, iar prima, cea din Cameră, propune doar modificarea articolului 101 din Legea 115/2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. În ambele proiecte însă, modificările legate de acest articol sunt absolute identice, deși parlamentarii care le-au inițiat nu se regăsesc în amândouă actele.

Art. 101. (1) Pentru funcția de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripție. / Pentru funcția de primar, centralizarea voturilor se face de biroul electoral de circumscripție.

(2) Este declarat ales candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea voturilor valabil exprimate. / Este declarat ales primar candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate.

(3) În cazul în care niciunul dintre candidați nu a întrunit majoritatea prevăzută la alin. (2), se organizează  un nou tur de scrutin la două săptămâni de la primul tur, la care participă numai primii doi candidați stabiliți în ordinea numărului de voturi obținute în primul tur, respectiv candidații aflați în situație de balotaj.  Este declarat ales candidatul care a obținut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate. / Dacă niciunul dintre candidați nu a obținut majoritatea voturilor valabil exprimate, se organizează un al doilea tur de scrutin.

Proiectul de la Senat conține și alte modificări pentru alegerile locale – campania electorală să fie de 60 de zile, nu doar de 30 de zile, pentru că nu au timp candidații să strângă lista de semnături a cetățenilor, mai ales în cazul celor care nu sunt susținuți de partide sau alianțe politice. În cazul acestora, nu ar mai fi nevoie de o listă de semnături , ci de una cu susținerea partidului, ai cărui membri se presupune că ar fi semnat și pentru candidatul ales de formațiune.

Dacă proiectul aflat în dezbatere la Camera Deputaților, adoptat deja de Senat are mai multe șanse să fie adoptat imediat după reluarea vacanței parlamentare, al doilea proiect, care cuprinde mai multe modificări, este  în dezbatere la Senat, prima cameră sesizată.

sursa: legestart.ro