Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

EDITORIAL: Welcome to Alba Iulia! Orașul ”smart” invadat de sute de mii de turiști imaginari


Publicat

ovidiuSă zicem că vă numiți Hans, lucrați la o multinațională din București, sunteți căsătorit și aveți doi copii. Sătul de Valea Prahovei, de Craiova și Ploiești, doriți să vedeți și alte orașe din România așa că vă urcați în mașina firmei și porniți spre Transilvania, gata să fiți rege pe banii dumneavoastră, pentru câteva zile.

Pe la Dedulești, înțelegeți că este groasă dacă nu vă organizați puțin, așa că începeți să vă informați. Vă întrebați, căutând pe telefon sub privirile iritate/plictisite ale soției/copiilor, unde ați putea să vă opriți prima dată.

E multă informație pe internet dar până la urmă vă decideți să urmați traseul cel mai logic: Sibiu, Alba Iulia, Cluj Napoca. Dacă Sibiul și Clujul v-au pregătit pe bune evenimente culturale, mâncare bună, clădiri frumoase, magazine pentru shoping, spa indiferent de anotimp, băutură și viață de noapte, o să aflați pe propria piele că Alba Iulia vă așteaptă cu ”Strategia de dezvoltare a municipiului Alba Iulia”, o colecție de clișee și descrieri luate de pe internet, cu mici inserții legate de turism.

Bine, o să spuneți (și aveți dreptate), există o cetate Vauban impresionantă, catedrale, un muzeu (aproape două) și multe altele! Dar după ce v-ați plimbat vreo două ore, poate chiar ați și consumat ceva produse de la aranjamentele locale public-private… cam gata! Doriți să faceți și alteva? Ghinion! Nu prea aveți ce. Va fi greu să stați cu fruntea sus în fața soției și a copiilor, în calitate de organizator.

Din acest punct de vedere, trebuie să știți că în cadrul strategiei respective, turismul nu este un domeniu prioritar pentru noi, albaiulienii. Adică proiecția pe termen lung, viziunea (cum îi place primarului Mircea Hava să ne spună în campania electorală), nu este legată de cine știe ce venituri din turism. De investiții, da! Acolo e ”mai la îndemână”, acolo sunt banii.

Să spunem și mai simplu: gândiți-vă că aveți în casă o cameră de oaspeți frumoasă, dar n-aveți bucătărie să faceți o cafea, o baie… n-aveți nici un amărât de pick-up să mai destindeți atmosfera în pauzele stânjenitoare de conversație. În acest caz, musafirii vor pleca repede și vor reveni rar.

Totuși, Primăria numără în fiecare an mai mulți turiști în oraș, după metoda aproximației (numărul vizitatorilor Sălii Unirii se înmulțește cu trei – o spune strategia). Ai pășit prin cetate? Pac! Te-a numărat cineva, austriacule! Ai deschis un site de turism despre Alba? Maghiarule, ești deja printre cei care au vizitat virtual Cetatea! Marșurile de protest din acest an, împotriva ordonanțelor, vor fi și ele mană cerească în următoarele bilanțuri!

Hans, nu mai e nevoie să veniți… dacă ați făcut o rezervare pe booking, primăria consideră că deja ați și fost. Vă dați seama, cu atât de mulți oameni în stradă s-au depășit deja așteptările pe tot anul, astfel încât nu mai e nevoie de alți turiști în localitate.

Probabil acesta este motivul pentru care Primăria și Consiliul Județean au renunțat deja să mai participe gratuit la cel mai mare târg de turism din România, un instrument bun, chiar și în cazul unei strategii inexistente. ”Să meargă cei din privat, noi am făcut destul!” sună incredibila explicație administrativă. Care privat? O mare parte din cetate a fost donată la preț simbolic unui număr (cu o singură cifră) de tentacule locale, restul spațiilor fiind blocate/rezervate de pretențiile exagerate ale administrației locale.

Ca și dumneavoastră, Hans, majoritatea turiștilor din Alba Iulia, sunt imaginari, după cum la fel de imaginare sunt și veniturile din turism. Smart city, nu?



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

10 Comentarii

10 Comments

  1. Ionel

    miercuri, 22.02.2017 at 03:52

    Cam adevărat ce se spune mai sus. Eu nu iubesc istoria și nici nu aș vrea ca acest oraș sa rămână blocat în timp. Ar fi păcat. Sunt necesare mai mult decât niște ziduri, biserici și catedrale. Este necesar un curent contrastant de modernism în oraș (obiecte de artă stradală nonconformiste, clădiri cu fațade inovatoare și alte asemenea lucruri cu rol estetic și funcțional + mai multă culoare). Dacă nu se va face așa suntem și vom fi nevoiți să ne deplasam în altă parte, pentru ca să nu ne simțim tot timpul prinși în trecut în aces oraș – lucru cu efecte psihologice negative pe termen lung.

  2. Adrian

    miercuri, 22.02.2017 at 08:37

    Hai sa ne inchipuim pentru o secunda ca nu mai gandim ca niste sudori intr-o intreprindere de stat de pe vremea raposatului. Hai sa ne inchipuim ca am inteles ca nu Statul iti face agentie turistica, nu Primarul organizeaza tururi turistice, hai sa ne inchipuim ca au trecut 27 de ani si nu mai asteptam ca Boss sa ne moaie posmagii, sa ni se faca, sa ni se dea, sa ni se rezolve, noi doar sa stam la cafea si sa ne strige lumea ‘dom patron. Hai sa ne inchipuim ca ar exista un oras care nu doar ca are cea mai mare absorbtie de fonduri UE pe cap de locuitor din toata Romania, ceea ce in sine e o super-performanta, dar chiar a creat o infrastructura turistica cum putine orase in Romania au, plus marketing de oras cum putine orase au, ca sa nu zicem ca e si primul oras din Romania care chiar are marketing de oras.

    Indiferent daca ne place sau nu ne place de dom primar, hai sa ne inchipuim pentru o secunda ca nu mai avem mentalitate de utecisti carora Partidul le face si le drege, ca nu asteptam ca primaria sa faca o mare firma turistica de stat, la care sa aiba toti albaiulienii niste slujbe usoare, la care sa nu faca nimic si sa-si ia banii la sfarsitul lunii, pentru ca initiativa privata e complet straina in orasul in care ai zeci de km2 de cetate veche, de parc dendrologic, ai munti si castele, vinarii si manastiri si zero agentii turistice care sa organizeze ceva pe tema asta, zero site-uri private in engleza care sa prezinte regiunea. Hai sa ne inchipuim pentru o secunda ca nu ne mai plangem de mila si punem mana si facem.

    Hai

    • Ovidiu Hategan

      miercuri, 22.02.2017 at 19:28

      Vă mulțumesc pentru comentariu, apreciez intențiile literare. Aveți dreptate când vă distanțați de așteptările din partea autorităților. Deși credeți că mă contraziceți, nu e așa: primăria nu trebuie să facă agenție de turism. Sunt total de acord și că în multe domenii administrația a luat-o înaintea locuitorilor acestui oraș și poate și în domeniul unor investiții.
      Dar, deocamdată strategiile turistice se fac de către autoritățile publice, iar Alba Iulia, deși folosește instrumente ale unei strategii (cum e de exemplu greșit – folositul termen de ”brand” – vezi titluri de genul ”Alba Iulia și-a făcut brand turistic” sau marketing turistic, cum bine spuneți), nu are în realitate nici o strategie.
      Ar fi drept să fiți supărat pe albaiulieni că nu se comportă ca o comunitate, dar nu că nu fac ”biznisuri” în Cetate (am citat din Boss). Știți mai bine decât mine că dacă ar dori, n-ar putea 🙂 Sunt două abordări: unii primesc totul, de-a gata, pe nimic, iar restul spațiilor sunt încărcate de condiții imposibile (de aia sunt goale). În zona Parcului dendrologic e o situație similară, o să explicăm poate fiecare caz în parte ca să fie mai clar.

      • Adrian

        miercuri, 22.02.2017 at 23:38

        Faptul ca Alba nu are o strategie de marketing este fals si am sa o dovedesc folosind informatii disponibile public:
        – Are o pozitionare de brand.
        – Are o pozitionare turistica clar definita.
        – Are piloni ai strategie de marketing pe termen mediu clar definiti.
        – Are o identitate vizuala.
        – Are un manual care regleaza folosirea acelei identitati.
        – Are un site de prezentare pentru straini
        – Are app pentru turistii straini
        – Are o prezenta constanta in social media
        – Are aparitii regulate in media nationala
        – Are app de smart city pentru localnici
        – Are titlul de primul smart city romanesc si il foloseste activ
        – A atras companii precum Orange, care deja au investit gratis in tehnologii smart
        – Programul Alba Smart City arata ca se pregatesc companii la fel de mari sa investeasca
        – A reusit sa intre in topul Tripadvisor cu cele mai bune destinatii turistice din RO

        V-am dat doar 15 exemple, toate usor de documentat online.
        Va rog sa-mi dati exemplu de oras, nu din Romania ci din Europa de SE, care sa aiba nu toate ci jumatate din aceste ingrediente ale unei strategii de marketing de oras sau performante in acest domeniu. Un exemplu.

        Nu stiu care sunt regulile de licitare pentru spatiile din cetate pentru ca nu locuiesc in Alba. Poate sunt usor de inchiriat, poate nu. Poate regulile sunt clare, poate nu. Insa daca faceti afirmatii precum „unii primesc totul, de-a gata, pe nimic”, sunt sigur ca stiti ca deja din anul I la jurnalism se invata ca e deontologic sa demonstrezi ceea ce afirmi ca jurnalist. In afara de niste afirmatii generice, intentionat bombastice, nici articolul si nici comment-ul dvs nu prezinta nici exemple, nici dovezi ca afirmatiile sunt reale. Nu-mi dovediti ca nu exista o strategie, nu-mi dovediti ca nu se poate lua un spatiu, nu-mi dovediti ca stapaniti termenii de baza ai marketingului.

        Ceea ce practicati aici nu se numeste jurnalism, pentru ca nu respecta nici macar bazele prezentate in anul I de facultate. Se numeste ‘parerologie’ nedocumentata, si pe piata media, genul asta de produs jurnalistic se numeste tabloid. Uneori se gaseste sub numele de ‘Click’, alteori de ‘Romania TV’, alteori de Alba24, dar tot tabloid e.

        Iar faptul ca din nou ne cautam scuze pentru lipsa de performanta in turism a sectorului privat din Alba Iulia si dam vina pe primarie, este destul de trist in 2017, mai ales intr-un oras care, chiar si din afara se vede atat de clar ca administratia performeaza in zona turistica. Imi trebuie un beci in cetate ca sa imi fac o agentie turistica si sa duc danezi prin Apuseni, prin Cetate, prin Rimetea? Imi trebuie voie de la primar ca sa fac tururi viticole prin zona Jidveiului? Imi trebuie restaurant in parcul dendrologic ca sa duc bucuresteni cu bicicletele prin padure si dupa aceea sa-i ghiftuiesc cu bucate locale? Nu-mi trebuie niciuna dintre astea. Dar ce scuze bune avem, ce caldut ne e cu ele, ce ne mai intoarcem de pe o parte pe alta injurand ca ‘nu se face’, ‘nu se vrea’, ‘nu se poate’, ca sa justificam propria lene si lipsa de performanta.

        Puneti mana si faceti-va meseria bine. Fiecare. In jurnalism. In turism. In administratie. Daca ceva nu merge, reparati, invatati, faceti mai bine. Daca exista probleme, scoateti-le la iveala, dovediti-le, rezolvati-le. Dar un lucru va rog: mai dati ‘Miorita’ aia mai incet, ca ma dor urechile de vaiete. Altii gasesc noi planete si noi ne vaietam ca nu se face si nu se vrea, intr-o Romanie incremenita in acelasi trecut pasiv-agresiv din care nu mai vrem sa iesim.

        O seara buna si spor la treaba

        • moderatorul de serviciu

          joi, 23.02.2017 at 14:39

          @Adrian, vorbesti din carti. Primele cinci paragrafe care se refera la asa zisa ”identitate de brand” este de fapt teoria complicata la ”cum sa punem sigla pe afise” si pe alte chestii de promovare. Sa nu imi zici ca era musai sa pui regula cum sa scrie Alba Iulia pe vederi si pe magneti. Asta era marea prioritate…??? Ca sa ai identitate vizuala de brand, mai intai trebuie sa faci brandul. Unde-i brandul, cu ce il faci? Cu 10-12 evenimente pe an , majoritatea ”evaluate” din punct de vedere politic? Cu proiecte complicate pe bani multi, facute special ca sa aiba la final niste mese de protocol si cate o deplasare in locuri in care nu s-a mai fost inainte? Si care e brandul? Alba Iulia, Cealalta Capitala? a cui capitala? a României păzită de soldați austrieci? A Austriei? A Daciei ? Nu vad unde e brandul… Eu vad un oras cu 53.000 de locuitori, fara industrie, care spera sa poata trai din turism. Vad o fortificatie renovata cu 170 milioane de euro și cateva festivaluri- de fapt niste concerte de weekend care-i scoate pe albaiulieni din casa. Vad numarul cel mai mic de cazari din regiunea Centru. Vad investitii putine… Cam atat… Iar chestia cu Smart City… Inca nu m-as arunca sa o laud, pana nu vedem ce este de fapt. Orange oricum trebuia sa isi faca upgrade pe echipamente la Alba Iulia. De ani de zile nu au mai facut nimic. Semnalul e foarte prost in multe locuri din oras. Asa ca asteptam sa vedem ce mare investitie fac la Alba Iulia. Sa nu ne trezim cumva ca in loc la ”Alba Iulia Smart City” sa avem ”Orange Smart Business”

  3. Maria

    miercuri, 22.02.2017 at 09:47

    Stimate domnule Hațegan! Oare Imaginați au fost toți turiștii din Alba Iulia de la 1 Decembrie sau de la Festival de România. Am căutat cazări pentru rude și prieteni din alt oraș si era totul luat, chiar si in satele de pe lângă municipiu era plin, a fost o Nebunie feerica de oameni in tot orașul !!! Toți au fost Imaginari?!!!

    • moderatorul de serviciu

      miercuri, 22.02.2017 at 15:27

      @Maria, Festival de Romania = 2 zile. Atat acest eveniment cat si alte 10-12 care au loc pe o perioada de un an, nu sunt suficiente să sustina economia un oras care nu are industrie si care vrea sa traiasca din turism.Administratia trebuie sa gaseasca solutii ca orasul sa aducă turisti tot anul. Pentru asta trebuie sa fii prezent la targuri de turism mari din tara sa arati lumii ce ai, cu ce ii primesti, de ce sa vina la tine. Cel de la Romexpo este cel mai mare targ din Romania. ESTE GRATIS . Si Alba Iulia nu a fost acolo.

  4. Ruru

    miercuri, 22.02.2017 at 10:29

    @Ionel

    Drum bun spre alte orase.

  5. albanezul

    joi, 23.02.2017 at 20:35

    Turistul pt A I este 90% cam asa-cel care trece prin oras,face 10poze si cam atat.Incercati sa iesiti prin oras din sept pana prin martie,ca si localnici,nu neaparat tturisti…zero activitati.Nu ziceti de 1 dec ca ala nu este eveniment local.Si in restul lunilor sunt deacord cu ce scrie m sus,sunt activitati de weekend.Nu ma intereseaza motive de gen ca nu primaria face si drege,ca si localnic nici nu mi pasa,vreau sa simt orasul asa cum altii pot,invatati de la vecini ca nu tre sa inventati din nou gaura la macaroana.

  6. tux

    miercuri, 01.03.2017 at 10:44

    Ceva dreptate are si jurnalistul care a scris aticolul de mai sus, si personal cred ca acestui oras ii mai lipseste din punct de vedere turistic un Aqua land sau ceva de genu’, dar in rest consider ca este treaba unitatilor hoteliere cu privire la asigurarea unui sejur de 3-4 zile pentru orice turist. Este adevarat ca pe timp de iarna se restrange aria de activitati, fiindca nu suntem intr-o zona cu zapada multa in perioada mentionata, dar si atunci se pot organiza activitati daca chiar vrei sa faci ceva. Vara in schimb nu cred ca nu ai cum sa te duca capul sa organizezi un program de genul: prima zi – vizitare cetate istorica si parc dendrologic, a doua zi – excursie la parcul de aventura (problema este ca putini stiu de existenta acestui parc extraoridnar) pentru cei dornici de putina activitate, a treia zi – excursie la Jidvei pt degustare de vinuri, ziua a patra – excurie la manastirea Ramet / cheile Rametului, cheile Galzii si lista poate continua, totul depinde de cat de interesat esti ca acei turisti veniti in unitatea ta hoteliera sa doreasca sa mai stea sau sa mai vina si altadata.
    Si personal desi sunt ardelean 100%, consider ca suntem exagerat de comozi pentru perioada asta de timp foarte dinamica, cel putin noi in zona asta. Ma gandeam ca s-ar putea organiza si un festival de muzica gen Electric Castle in Alba Iulia, dar nu stiu daca ati remarcat ca noi albaiulienii nu suntem facuti pentru asa ceva, noi nici la concerte in aer liber gratuite nu ne distram, nu aplaudam, stam inerti si ne uitam la cei de pe scena ca la o telenovela, trebuie sa faca semne disperat artistul de pe scena, sa ne invete el cum sa aplaudam sau sarim, ca altfel noi suntem statui. Pai daca la distractie suntem praf ce sa ai pretentii de alte treburi mai serioase.
    Asa ca personal consider ca problema acum nu mai este doar de la primarie/primar/consiliu local/etc. , ci problema este la noi ceilalti, in proportie de 80%.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Un nou pas pentru reabilitarea drumului județean DJ 107, în zona industrială Ciugud. Acord de mediu, solicitat la APM Alba

Publicat

Un nou pas a fost făcut pentru reabilitarea și consolidarea unui tronson în lungime doi kilometri din drumul județean DJ 107, situat în zona industrială Ciugud, între Autostrada A 10 și podul peste râul Mureș de la Drâmbar. 

Agenția pentru Protecția Mediului Alba a anunțat recent depunerea soliciării de emitere a acordului de mediu pentru proiectul “Reabilitare și consolidare drum județean DJ 107: Alba Iulia (DN1) Teleac – Hapria – Colibi – Secășel – Straja – Berghin – Blaj – Sâncel – Lunca Târnavei – Șona-Jidvei-Cetatea de Baltă- lim jud Mureș ”, (tronson drum DJ 107 Km 2+112 – Km 4+182, L=2,070) , propus a fi amplasat în comuna Ciugud – Drâmbar, intravilan.

Citește și Șosea cu trei benzi în zona industrială Ciugud. Tronson de 2 km din DJ107, reabilitat printr-o investiție de 4,5 milioane de lei

Potrivit memoriului de prezentare, tronsonul din drumul judetean DJ 107 este situat pe teritoriul administrativ al comunei Ciugud și se desfășoară de-a lungul zonei industriale aflate pe teritoriul comunei menționate. Drumul județean se află în apropierea viitoarei autostrăzi A 10, tronsonul de drum care face obiectul documetației pornind de la intersecția denivelată cu Autostrada A10. De asemenea aceasta face legătura direct cu drumul național DN 1 (varianta de ocolire a municipiului Alba Iulia).

Din punct de vedere al structurii rutiere, sectorul de drum județean DJ 107 se caracterizează printr-o structură rutieră suplă cu îmbrăcăminte asfaltică. Platforma drumului județean are o lățime variabilă de 7 – 8 m (parte carosabilă 6 m + acostamente variabile 0,5 – 1 m).

Pe acest tronson sistemul rutier este:

  • 10 – 12 cm îmbrăcăminte asfaltică;
  • 25 – 30 cm materiale granulare.

Din punct de vedere al defecțiunilor identificate predomină defecțiunile de structură (fisuri și crăpături, faianțări, făgașe), defecțiuni ale îmbrăcăminții rutiere (gropi, pelada, praguri, rupturi de margine, etc), dar și local defecțiuni de suprafață (suprafață șlefuită, suprafață cu ciupituri).

Dispozitivele existente de colectare a apelor pluviale din zona drumului județean sunt alcătuite din șanțuri de pământ care în mare majoritate, nu au continuitate.

Starea tehnică a sectorului de drum județean DJ 107 este rea, aceasta prezentând o serie de defecțiuni care afectează confortul și siguranța utilizatorilor.

Situația proiectată

Traseul drumului proiectat se suprapune în totalitate pe traseul existent, inclusiv amenajările pentru scurgerea apelor (șanturi longitudinale, podețe), suprafețele de teren aferente aflându-se în limitele de proprietate ale domeniului public.

Principalele caracteristici ale drumului:

  • Lungime drum: 2.070 m
  • Lățime parte carosabilă: 2 x 3 m – 3 x 3 m;
  • Acostamente: 2 x 1 m
  • Clasa tehnică: IV;
  • Categoria de importanță a construcției: C – importanță normală

În cadrul proiectului se va realiza un zid de protecție împotriva inundațiilor. Zidul de protecție se încastrează pe de oparte în rambleul de la Autostradă și pe cealaltă parte în rambleul podului de peste Râul Mureș. Lungimea zidului va fi de 1.919 m.

În vederea desfășurării traficului în condiții de siguranță este necesară modernizarea drumului existent cu respectarea tuturor normelor de proiectare în vigoare.

Potrivit documentului citat, valoarea investiţiei este de 10.526.420,64 lei, cu TVA. Lucrările de construcție ar urma să se desfășoare pe perioada a 12 luni de zile.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Pacienţii COVID-19 care au fost spitalizați pot avea anumite simptome după externare, timp de mai multe luni. Studiu

Publicat

Mai mult de jumătate dintre pacienţii COVID-19 externaţi s-au confruntat în continuare cu simptome manifestate prin senzaţie de lipsă de aer, oboseală, anxietate şi depresie timp de două până la trei luni după infectare, conform concluziilor unui studiu restrâns efectuat în Marea Britanie, citat luni de Reuters.

Cercetarea, condusă de oameni de ştiinţă de la Universitatea Oxford, a analizat impactul pe termen lung al COVID-19 asupra unui număr de 58 de pacienţi spitalizaţi cu această afecţiune.

S-a constatat că unii pacienţi prezentau anomalii la nivelul mai multor organe după ce s-au infectat cu noul coronavirus şi că inflamaţia persistentă a cauzat probleme timp de câteva luni.

Studiul nu a fost evaluat de către alţi oameni de ştiinţă, dar a fost publicat înainte de revizuire pe site-ul MedRxiv.

”Aceste constatări subliniază necesitatea de a explora în continuare procesele fiziologice asociate COVID-19 şi de a se dezvolta un model holistic, integrat, de îngrijire clinică pentru pacienţii noştri după ce au fost externaţi din spital”, a declarat Betty Raman, medic în cadrul Departamentului de Medicină Radcliffe de la Oxford, care a condus cercetarea.

Un raport iniţial al Institutului Naţional pentru Cercetare în domeniul Sănătăţii (NIHR) din Marea Britanie, publicat săptămâna trecută, a relevat că starea de boală prelungită după infectarea cu noul coronavirus poate implica o gamă largă de simptome care afectează toate zonele corpului şi mintea, notează Reuters.

Rezultatele studiului Oxford au demonstrat că la două până la trei luni de la debutul COVID-19 64% dintre pacienţi prezentau simptome manifestate prin senzaţie de lipsă de aer, iar 55% au raportat stare de oboseală semnificativă.

Analizele RMN au scos la iveală anomalii la nivelul plămânilor în cazul a 60% dintre pacienţii cu boala COVID-19, dar şi al rinichilor (29%), inimii (26%) şi ficatului (10%).

”Anomaliile detectate sunt preponderent corelate cu markeri serici ai inflamaţiei”, a subliniat Raman. ”Acest lucru sugerează o potenţială legătura între inflamaţia cronică şi o deteriorare în curs a organelor”, a adăugat cercetătoarea.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ANAF scoate la licitație mașini la prețuri bune: VW Golf la 160 de euro, Skoda Superb la 1.400 de euro. Alte variante

Publicat

masini second hand

Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) scoate la vânzare mai multe autoturisme în perioada următoare prin intermediul sediilor regionale din Brașov, București și Craiova.

Brașov

În data de 26 octombrie, ora 12, va fi scos la licitație (a doua) de către ANAF Brașov un automobil Mazda 323, la prețul de 1.173 de lei (exclusiv TVA). Autoturismul se află în custodia I.P.J. Brașov, Camera de Corpuri Delicte.

În ziua de 27 octombrie, ora 12, se va vinde la licitație (a doua) un autoturism BMW 530D, an de fabricație 2007, cu motor diesel de 3000 cmc și 214 cai-putere. Prețul de pornire al licitației (exclusiv TVA) este de 18.948 lei. Mașina are 156.092 kilometri la bord și bateria nefuncțională, aflându-se în custodia I.P.J. Covasna, Camera de Corpuri Delicte.

În data de 28 octombrie, ora 12, va fi scos la licitație (a doua) de către ANAF Brașov un automobil Volkswagen Golf Variat 4Motion, an de fabricație 2001, la prețul de 818 de lei (exclusiv TVA).

București

În data de 22 octombrie, ora 14, va fi scos la licitație de către ANAF București un automobil Opel Astra Station Wagon, an de fabricație 2007, de culoare albastră, la prețul de 9.808 lei (exclusiv TVA). Autovehiculul are Carte de Identitate, certificat de înmatriculare și cheie.

Pe 29 octombrie, la ora 14, va fi scos la licitație (a patra) de către ANAF București un automobil Skoda Superb din 2006, cu aproximativ 188.000 de kilometri la bord. Autovehiculul are un motor diesel de 1,9 litri, iar prețul de pornire al licitației este de 7.168 de lei (exclusiv TVA).

Tot în aceeași zi va fi scos la licitație un autoturism Audi A4, an fabricație 2006, de culoare neagră, cu aproximativ 240.000 km la bord. Prețul de pornire este de 9.079 de lei (exclusiv TVA).

Craiova

În data de 12 decembrie, la ora 14, va fi scos la licitație (a patra) de ANAF Craiova un autoturism Volvo V40, an de fabricație 2000, la prețul de pornire (exclusiv TVA) de 2.100 de lei.

sursa: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Ministrul Ionuț Stroe: Dorim continuitate la sporturile de sală. Avem cele mai detaliate reguli pentru a proteja sănătatea

Publicat

Ministrul Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe, a afirmat, luni, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţii federaţiilor, că este un moment greu pentru sportul românesc în contextul creşterii numărului de infectări cu noul coronavirus şi că îşi doreşte continuitate la sporturile care îşi desfăşoară activitatea în săli.

„Toţi suntem îngrijoraţi de situaţia epidemiologică care există în ţară, de creşterea numărului de infectări, am auzit în ultimele zile chiar multe discuţii despre meciuri amânate la baschet, volei, chiar despre unele turnee anulate, şi am considerat necesar să avem acest dialog. Este un moment extrem de greu pentru toate sporturile şi ne dorim continuitate, în special pentru cele care îşi desfăşoară activitatea în sală, şi am dorit să avem direct de la reprezentanţii acestora o evaluare a situaţiei, pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii sportive, a competiţiilor”, a declarat Stroe, conform unui comunicat al MTS.

El a precizat că este necesară respectarea cadrului legislativ pentru protejarea sportivilor astfel încât să-şi poată continua activitatea: „La sport avem cel mai clar cadru legislativ dintre toate domeniile, cele mai detaliate reguli pentru a proteja sănătatea şi siguranţa sportivilor astfel încât să-şi continue activitatea. Ne dorim competiţii sigure şi cât mai puţine infectări. Este o luptă pe care trebuie să o ducem împreună, cu ajutorul federaţiilor, ne bazăm pe experienţa lor şi pe angajamentul ferm că vor face tot ce e posibil pentru a ţine lucrurile sub control. Repet, pandemia este cea care a oprit sportul, meciurile, noi facem eforturi să o ţinem sub control. Este important să respectăm cu stricteţe măsurile care reglementează ceea ce înseamnă acum practicarea sportului, tocmai pentru a ne putea continua activitatea”.

Ministrul Tineretului şi Sportului, Ionuţ Stroe, a avut luni o întâlnire de lucru cu reprezentanţii federaţiilor naţionale sportive – sporturi de sală, ce au programate competiţii în această lună. Întâlnirea vine pe fondul creşterii numărului de infectări cu coronavirus în România.

La întâlnire au participat reprezentanţii: FR Baschet, FR Handbal, FR Volei, FR Polo, FR Tenis de masă, FR Hochei pe gheaţă, FR Judo, FR Box, FR Lupte, FR Kempo, FR Taekwondo WT.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate