Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Eșecul liberalizării pieței de energie și banii din spatele ei. Cum au ajuns firme cu zero angajați să distribuie electricitate

Publicat

În spatele facturilor umflate la energie și gaze se află foarte mulți bani. Liberalizarea haotică a pieței energiei din România a dus și la apariția unor profitori.

Europa Liberă a verificat toate firmele din domeniul electricității și gazelor – peste 120 de companii – într-un demers menit să răspundă la întrebarea „Cine se îmbogățește în urma creșterii facturilor?”

Marii câștigători ai facturilor mai mari din această iarnă rămân marile companii, dar și statul român, care este acționar în câteva dintre cele mai mari societăți din domeniul energiei.

Primul efect legat de preț al liberalizării pieței de energie din România a fost creșterea acestora de la 1 iulie. Teoretic, efectul trebuia să fie opus.

În România erau până pe 1 ianuarie 2021, aproape 5,9 milioane de consumatori casnici care aveau un contract reglementat. Toți plăteau un preț maxim negociat de stat cu furnizorii firmelor care ofereau energie electrică în apartamente și case.

Citește și: Președintele Consiliului Concurenței: Va trebui să învăţăm să trăim cu PREȚURI MARI la energie. Oamenii să fie atenți la consum

Aproape 99% dintre cei 5,9 milioane de consumatori (majoritatea casnici) primeau energia de la șapte firme: CEZ Vânzare SA, Electrica Furnizare SA, E.ON Energie România SA, Enel Energie SA, Enel Energie Muntenia SA, Engie România SA și Tinmar Energy SA, așa cum reiese din rapoartele ANRE.

RCS&RDS, un alt jucător mai nou pe piața de energie, deținea, conform raportărilor companiei, aproape 150.000 de abonați la sfârșitul anului trecut.

Pe scurt, situația stă așa:

  • liberalizarea prețurilor la energie electrică și la gaze a făcut ca facturile unor consumatorilor casnici să se dubleze;
  • mai puțin de 150.000 de români și-au schimbat furnizorul de energie, conform datelor obținute de Europa Liberă. Alți aproape 1,2 milioane și-au schimbat tipul de contract, dar au rămas la același furnizor;
  • prețul la energie electrică a crescut cu peste 65% față de ultima lună din 2020 și cu peste 100% la gaze față de aceeași perioadă, potrivit unor calcule realizate de organizațiile ne-guvernamentale;
  • ministrul Energiei, Virgil Popescu, susține că majorarea este cauzată de certificatele de CO2 care intră în prețul zilnic al producției de energie în țările care poluează apelând la termocentrale pe cărbuni;
  • la bursa de energie – OPCOM – cotația unui MWh era de 40 de euro în februarie anul trecut. Acum, acest preț mediu al zilei este de peste 110 euro. Diferența de cotație este explicată de dorința firmelor de a scoate rapid un profit cât mai mare;

Eșecul liberalizării

După liberalizare, consumatorii au putut să aleagă dintre 57 de firme (în cazul energiei electrice) și dintre 69 de societăți (pentru gaze) care este compania care le furnizează energia.

La șapte luni după liberalizare sub 1,4 milioane de români și-au schimbat contractele și aproximativ 120.000 și-au schimbat furnizorul, conform datelor obținute de Europa Liberă de la ANRE.

Peste jumătate din aceștia au încheiat un contract cu Hidroelectrica SA, compania națională care produce energie în cadrul centralelor amplasate în barajele cursurilor râurilor și ale Dunării.

5,75 de milioane de consumatori și-au păstrat furnizorul actual, dar au schimbat tipul și durata contractuală.

„120.000 de consumatori din 5,9 de milioane reprezintă puțin peste 2%. Asta înseamnă un eșec răsunător.

Practic, nu s-a schimbat nimic, doar ai permis marilor furnizori să-și mențină cota de piață și să decidă totul în domeniu, iar pe micii furnizori îi obligi să crească tarifele pentru a rezista pe piață.

Urmarea: creșterea prețurilor. Ceea ce s-a întâmplat”, este opinia tranșată a lui Viorel Bratoveanu, expert în domeniul energetic.

Ce s-a liberalizat până la urmă

Revenind, de la 1 ianuarie s-a permis societăților care și-au asumat rolul de furnizor șansa de prelua energia de la distribuitor și a o oferi populației.

Prin urmare, pe piață au intrat trei tipuri de firme:

Producătorii privați de energie regenerabilă (solară, eoliană etc) și Hidroelectrica. Firme care produc energie cu scopul de a o vinde direct sau la bursă. Prin liberalizare, aceste firme au putut să vândă direct energia pe care o produc către consumatori casnici, stabilind orice preț au considerat corect.

De obicei, aceste societăți produc cea mai ieftină energie.

Traderi de energie, firme care cumpără energie pentru a o vinde mai departe către populație sau alte societăți.

Platforme industriale care realizează energie electrică pentru activitatea proprie: gen ALRO Slatina sau Liberty Galați.

Prețul energiei electrice la consumatorul final a crescut în primele șase luni, cu 24% conform datelor obținute de Institutul Național de Statistică (INS). Însă această este media până în iunie, acum în piață sunt companii care au majorat tarifele și până la 65%.

Europa Liberă a dezvăluit în această lună o situație în care o firmă a dublat printr-o notificare tarifele, deci le-a mărit cu 100%.

Firme cu un salariat sau cu zero angajați

East Wind Farm din București (energie electrică)

– cifră de afaceri de 20 de milioane de lei, profit de 4,7 milioane de lei, un angajat.

Acționarul principal este offshore-ul olandez Transeastern Power BV din Amsterdam, cu peste 99% din acțiuni.

East Wind Farm a fost cumpărat de Transeastern Power Trust, un fond canadian de investiții, de la OMV cu aproape 25 de milioane de euro. Petre Lificu, director ANRE între , a fost reprezentantul canadiene companiei în României.

Alive Capital SA (energie electrică)

– cifră de afaceri de – 145.000 de lei, profit de – 20.000 de lei, zero angajați.

Acționarul unic este italianul Billi Giacomo, iar administrator este Gina Maria Andrei.

RES Energy Solutions SA din Bihor (energie electrică și gaze)

– cifră de afaceri de 8,9 de milioane de lei, profit de 600.000 de lei, un angajat.

Acțiunie sunt deținute în mare parte de alte firme: Aqua President SRL (Jean Podilă – 70% și Dumitru Fechete – 30%) – 33,4%, Construct Scut SRL (Vasile Scuturici, acționar unic) – 21,91% și Ganatran SRL – 6,85%.

Energy Grid SRL din București (energie electrică)

– cifră de afaceri de 360.000 de lei, profit de 10.000 de lei, fără angajați.

Acționari sunt: Radu Andrei Ieșan – 55% și Ioana Cristina Shaiq – 41%.

Werk Energy SRL (energie electrică)

(cifră de afaceri de – 7,6 de milioane de lei, profit de – 16.000 de lei, fără angajați)

Acționarul unic este grecul Antonios Tsesmetzis.

Plenerg SRL din București (energie electrică)

– cifră de afaceri de 7,1 de milioane de lei, pierderi de – 1,5 milioane de lei, un angajat.

Firma este deținută de două societăți din Olanda, Project Sierra 10 BV – 95% și Project Sierra 11 BV.

Photovoltaic Green Project din Ilfov (energie electrică)

– cifră de afaceri de 14,8 de milioane de lei, pierderi de 9,8 milioane de lei, un angajat

Acționarul principal este firma ilfoveană Transenergo Com SA, cu 97,62%.

OFFSHORE-URI

Izvor de Lumina SRL din Argeș (energie electrică)

– cifră de afaceri de 22,7 de milioane de lei, pierderi de 1,1 milioane de lei, un angajat.

Italianul Stefano Fedele Farina, cu 96,8%, este acționarul principal.

Green Vision Seven din Brașov (energie electrică)

– cifră de afaceri de 42 de milioane de lei, pierderi de 5,6 milioane de lei, un angajat.

Offshore-ul Hong Kong Kimmy Co.Limited este acționarul princpal cu 95,5%, iar neamțul Jurgen Andreas Faff, cu 4,5%. Conform reprezentanților societății, Green Vision Seven SRL este prezentă în piaţa de energie din 2013, o subsidiară a

Hareon Solar: Firma deține un parc fotovoltaic la Ucea de Sus, județul Brașov.

Renovatio Trading SRL din București (energie electrică și gaze)

– cifră de afaceri de 499 de milioane de lei, profit de 7,5 milioane de lei, 20 de angajați – 20.

Offshore-ul cipriot RG Renovatio Group Limited deține 80% din acțiuni, iar restul sunt la Eduard Marius Ciucu.

Citește documentarul complet despre „Cine se îmbogățește în urma creșterii facturilor?”, pe Europa Liberă.

 

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24.ro și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Sectorul lipsă de pe Autostrada Sibiu – Nădlac are constructor. UMB a câștigat licitația pentru lotul Margina – Holdea

Publicat

Sectorul lipsă de pe autostrada Sibiu – Nădlac are în sfârșit un constructor. Compania românească UMB a câștigat licitația pentru proiectarea și execuția autostrăzii cu tuneluri Lugoj – Deva. 

Anunțul a fost făcut de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, la Timișoara. Este vorba despre tronsonul-lipsă de 10 kilometri care întrerupe autostrada de la Sibiu la Vama Nădlac 2.

Reamintim că pe acest segment, în prezent, se face ocolire pe DN68A, ceea ce provoacă zilnic ambuteiaje.

Licitația lansată în 2019 a fost anulată, iar CNAIR a suplimentat valoarea contractului cu aproape un miliard de lei, până la aproape 2,5 miliarde lei, din care 1,5 miliarde reprezintă finanțare prin PNRR.

„Celebra autostradă cu urși, de la Margina la Holdea, a fost desemnat câștigătorul, este un constructor român care și-a făcut treaba foarte bine și care ne dă siguranța că va termina lucrarea în termenii contractului.

Este constructorul care în acest moment, este cel mai mare constructor român pe infrastructură rutieră, Umbrărescu, toată lumea îl știe. În sfârșit se intră în linie dreaptă și pe acest proiect.

Procedura este următoarea: în 10 zile se pot depune contestații la CNSC, în ultima perioadă sunt tot mai puține la CNAIR, dar asta nu înseamnă că nu ar putea fi depuse.

E FIDIC Galben, proiectare și execuție, vom semna contractul la Timișoara, probabil în următoarele săptămâni”, a spus Grindeanu.

Autostrada finanțată prin PNRR are o lungime de 9 kilometri, din care 2 kilometri tuneluri cu galerie dublă, iar termenul limită de finalizare este august 2026.

Jalonul poate fi respectat doar în condițiile semnării rapide a contractului și cu un constructor foarte puternic, durata contractuală fiind de 47 de luni pentru proiectare și execuție.

Șase constructori

Șase constructori din România, Grecia și Turcia au depus oferte la termenul din iunie. Se remarcă asocierea constructorului român UMB cu firma Euro Asfalt, un drumar puternic din Bosnia și Herțegovina, asociere pentru a compensa experiența pentru tuneluri pe care UMB nu o are și candidatura separată MAPA-CENGIZ, asocierea care a „luat” contractul pentru cel mai greu lot al autostrăzii Sibiu – Pitești, potrivit Economedia.

1. Asocierea S.C. SPEDITION UMB S.R.L. – S.C. TEHNOSTRADE S.R.L. – S.C. SA & PE CONSTRUCT S.R.L. – EURO-ASFALT d.o.o.
2. AKTOR SOCIETATE TEHNICA ANONIMA (AKTOR S.A.)
3. Kolin Insaat Turizm Sanayi ve Ticaret A.S.
4. Asocierea MAKYOL Insaat Sanayi Turizm ve Ticaret A.S – Yapı Merkezi İnşaat ve Sanayi A.Ş.
5. MAPA INSAAT VE TICARET ANONIM SIRKETI
6. Cengiz Insaat Sanayi ve Ticaret A.S.

Valoarea estimată a contractului finanțat prin PNRR este cuprinsă între 2,28 miliarde de lei și 2,59 miliarde de lei (fără TVA).

Licitația pentru tronsonul cu o lungime de aproape 10 kilometri, din care 2 kilometri tuneluri, a fost reluată pe 25 aprilie, dar cu o valoare de până la 2,5 miliarde lei, după ratarea semnării contractului cu turcii de la MAPA.

Autostrada cu probleme din cauza tunelurilor pentru urși

În momentul aprobării finanțării pentru autostrada Lugoj-Deva, Comisia Europeană a cerut României să aibă în trafic întreaga autostradă la finalul lui 2023.

Lucrările la autostrada Lugoj-Deva au început în 2011. Patru ani mai târziu italienii de la Tirrena Scavi finalizau lotul 1. În martie 2017 era o nouă inaugurare.

Salini, tot un constructor italian, finalizase 15 kilometri din cei 28 ai lotului doi al șoselei de mare viteză.

În vara aceluiași an însă, șefii de la Drumuri au rupt contractul cu firma Salini și au lăsat fără constructor circa 13 kilometri din șoseaua rapidă, din care 4 erau construiți în proporție de 90%.

Legat de această decizie, CNAIR a pierdut la Curtea Internaţională de Arbitraj de la Paris şi fost obligată la plata unor daune de peste 230 de milioane de lei.

În martie 2021, fostul ministru Cătălin Drulă anunţa că proiectul a fost relansat. În octombrie 2021, CNAIR a anunţat numele firmelor rămase în cursă.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO: Troiene de zăpadă de peste 60 de centimetri pe Transfăgărăşan. La peste 1600 de metri altitudine ninge puternic

Publicat

Grosimea stratului de zăpadă a ajuns la 60-70 de centimetri pe Transfăgărăşan. Salvamontiștii îi îndeamnă pe turiști să renunțe la ture lungi. Continuă să ningă în creasta Făgărașului. Stratul de zăpadă proaspăt ninsă depășește 20 de centimetri, astfel că s-au format și troiene de 60-70 cm, transmite Salvamont Argeș.

„Îndemnăm turiștii să renunțe la ture lungi cu zone expuse, pentru că în perioada aceasta e mult mai dificil de mers decât în timpul iernii. Pietrele și smocurile de iarbă sunt ascunse sub stratul subțire de zăpadă, făcând pășirea foarte nesigură și mărind riscul accidentărilor.

Citește și Prognoză meteo pe termen lung: Câtă zăpadă vom avea în această iarnă. Analiză a lunilor noiembrie, decembrie și ianuarie

În cazul în care se vor face ture, evident este necesar tot echipamentul de iarnă și luarea în considerare a unor timpi MULT mai lungi pentru parcurgere. Nu uitați că la ora 19.30 e deja întuneric! Zăpada începe de la 1700 metri altitudine în acest moment…”, arată Salvamont Argeș.

La rândul lor, salvamontiștii din Sibiu atrag atenția turiștilor, având în vedere temperaturile scăzute și intensificarea precipitațiilor din zona montană, să se informeze despre starea vremii înainte de a porni la drum și să se echipeze corespunzător.

„Momentan la altitudini de 2.000 de metri există un strat consistent de zăpadă. La altitudini de peste 1600 de metri vă sfătuim să folosiți echipament adecvat sezonului de iarnă si să aveți în rucsac următoarele lucruri: o geacă împotriva vântului, o bluza calduroasa și o pelerină de ploaie, folie de supraviețuire, lanternă frontală, baterie externă pentru telefon sau sa economisiti bateria telefonului, o sticlă de apă și baton energizant”, spun salvamontiștii.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

ALBA: 26 de cazuri COVID raportate în ultimele 24 de ore. Situația infectărilor în localitățile din județ, 22 septembrie

Publicat

Au fost înregistrate 26 de cazuri COVID în ultimele 24 de ore, în județul Alba, potrivit datelor transmise de Direcția de Sănătate Publică (DSP), joi, 22 septembrie.

Comparativ, miercuri erau 37 cazuri noi. În județ sunt, în total, 487 cazuri active (504 anterior).

De la începutul pandemiei, în Alba au fost 58.959 cazuri confirmate, 57.608 persoane vindecate, 1.308 decese.

În același interval au fost procesate 494.795 teste, din care 363.992 PCR și 130.803 rapide.

În ultimele 24 de ore, în județul Alba, au fost făcute 261 testări: 54 PCR (27 la DSP și 27 la spitalul județean) și 207 teste rapide.

Cazuri COVID confirmate în ultimele 24 de ore în județul Alba

Mediul urban

  • Alba Iulia – 13 cazuri (+2 cazuri reinfectare)
  • Aiud – 2 cazuri
  • Ocna Mureș – 3 cazuri
  • Sebeș – 1 caz

Mediul rural

  • Meteș – 2 cazuri
  • Lunca Mureșului – 1 caz
  • Roșia de Secaș – 1 caz
  • Unirea – 1 caz

Incidența cazurilor COVID la 14 zile în județul Alba este de 1,31 (anterior 1,35).

Numărul de cazuri active pe localități – Rata incidenței cazurilor noi COVID-19 la 14 zile

Localitate Incidență Cazuri
Urban    
ORAŞ OCNA MUREŞ 3.33 46
ORAŞ TEIUŞ 2.52 18
MUNICIPIUL ALBA IULIA 2.47 190
ORAŞ CÂMPENI 1.69 12
MUNICIPIUL AIUD 1.48 37
MUNICIPIUL SEBEŞ 1.31 43
ORAŞ ABRUD 0.97 5
ORAŞ ZLATNA 0.9 7
ORAŞ CUGIR 0.83 21
MUNICIPIUL BLAJ 0.63 13
ORAŞ BAIA DE ARIEŞ 0 0
Rural    
MOGOŞ 5.45 4
RĂDEŞTI 2.39 3
CIUGUD 2.1 7
OCOLIŞ 2.03 1
LUNCA MUREŞULUI 1.97 5
PIANU 1.95 7
PONOR 1.73 1
ŞIBOT 1.71 4
UNIREA 1.66 8
MIRĂSLĂU 1.54 3
SĂLCIUA 1.46 2
DAIA ROMÂNĂ 1.28 4
ROŞIA MONTANĂ 1.12 3
NOŞLAC 1.1 2
ALBAC 1.03 2
GALDA DE JOS 0.91 4
HOPÂRTA 0.88 1
VADU MOŢILOR 0.79 1
SÂNCEL 0.77 2
METEŞ 0.73 2
BUCIUM 0.72 1
VINŢU DE JOS 0.72 4
AVRAM IANCU 0.71 1
IGHIU 0.7 5
SÂNTIMBRU 0.66 2
HOREA 0.53 1
CRICĂU 0.51 1
GÂRBOVA 0.47 1
ŞONA 0.46 2
BISTRA 0.45 2
BUCERDEA GRÂNOASĂ 0.44 1
STREMŢ 0.42 1
LOPADEA NOUĂ 0.4 1
ŞUGAG 0.35 1
VALEA LUNGĂ 0.32 1
MIHALŢ 0.31 1
SĂSCIORI 0.31 2
JIDVEI 0.19 1
ALMAŞU MARE 0 0
ARIEŞENI 0 0
BERGHIN 0 0
BLANDIANA 0 0
CÂLNIC 0 0
CENADE 0 0
CERGĂU 0 0
CERU-BĂCĂINŢI 0 0
CETATEA DE BALTĂ 0 0
CIURULEASA 0 0
CRĂCIUNELU DE JOS 0 0
CUT 0 0
DOŞTAT 0 0
FĂRĂU 0 0
GÂRDA DE SUS 0 0
ÎNTREGALDE 0 0
LIVEZILE 0 0
LUPŞA 0 0
OHABA 0 0
POIANA VADULUI 0 0
POŞAGA 0 0
RÂMEŢ 0 0
RIMETEA 0 0
ROŞIA DE SECAŞ 0 0
SĂLIŞTEA 0 0
SCĂRIŞOARA 0 0
SOHODOL 0 0
ŞPRING 0 0
VIDRA 0 0

Citeste mai mult
Publicitate

ABRUD

FOTO: Povestea Claudiei Roxana, tânăra din Alba admirată de 100.000 de oameni pe Instagram și TikTok. Cum a devenit influencer

Publicat

În spatele a mii de like-uri la o poză, sute de comentarii, mii de vizualizări la un video, stă multă muncă și o strategie de marketing bine gândită. Vorbim despre conceptul de influencer, o idee privită în urmă cu câțiva ani cu scepticism și, pe alocuri, chiar luată în derâdere.

Însă influencerii au reușit ceva: au rupt o bună bucată din afacerea firmelor de marketing, au luat ideea clasică de publicitate, au adaptat-o și au dus-o pe teritoriul lor: Instagram și TikTok. 

Este și povestea Claudiei Roxana Bogdan, o tânără din Abrud, care în câțiva ani a strâns peste 100.000 de urmăritori, pe cele două platforme media. Asta înseamnă  contracte de publicitate cu diferite firme și automat un venit lunar stabil, dar și alte beneficii. 

Am stat de vorbă cu Claudia Roxana pentru a afla cum a început să posteze pe social media și mai ales când și-a dat seama că poate face bani din asta. Mai exact, am vrut să aflăm care este rolul unui influencer într-o societate bazată pe consum, în care consumatorul tinde să cumpere în mare parte tot ceea ce este promovat sau care are parte de o reclamă puternică.

Povestea celor peste 100.000 de urmăritori: De la un joc pe Facebook, la jocuri de marketing și contracte cu diferite firme

este din Abrud și spune că e pasionată de fashion și modeling. A mers la studii în Cluj Napoca și a absolvit facultatea de Psihologie și Științe ale Educației în cadrul Universității ”Babes-Bolyai”, însă nu a dorit să profeseze în domeniu. A urmat și un curs de IT, dar a fost atrasă de altceva: evoluția platfomei TikTok și sursa de finanțare pe care o poate aduce.

Ce este un influencer și rolul său în social media

Roxana spune că un influencer este o persoană văzută drept model într-unul sau mai multe domenii, precum fashion, travelling, beauty, fitness. Mai spune că un influencer este o persoană îndrăgită și respectată de un număr mare de oameni.

Un influencer are un rol important în reclamele, mai exact recomandările făcute la un anumit produs.


”Ceea ce nu am putut eu să fac este să recomand ceva în ce nu aveam încredere; mai întâi testam, vedeam dacă are rezultate pozitive, apoi împărtășeam comunității de pe Instagram sau TikTok, dar, dacă nu aveam încredere într-un anumit produs sau serviciu, discutam cu persoanele care reprezentau brand-ul respectiv dacă sunt de acord să prezint public opinia mea sau nu”, a spus Claudia.

Cum a început să posteze pe rețelele sociale și când a făcut tranziția de la fun la business

În mare parte, povestea este similară cu cea a majorității care utilizează rețelele sociale. A început când avea în jur de 12 ani, pe Facebook, unde se juca Barn Buddy, strămoșul actualului FarmVille.

Primele postări a început să le aibă prin 2014, iar în următorii ani aduna câteva mii de like-uri la pozele postate pe Facebook; pasul următor a fost Instagram.

Prin anii 2014- 2016, între Facebook și Instagram nu erau mari diferențe. Pe o rețea te exprimai în cuvinte, iar pe alta trebuia să fii mai creativ cu doar o singură poză.

Din 2017, a început să posteze mai mult pe Instagram, unde a ajuns foarte repede la 10.000 de urmăritori.

”Din cercul meu de prieteni nu mai avea nimeni atâția urmăritori, dar eu nu o vedeam ca pe ceva uau. Mie îmi plăcea foarte mult să pozez și de fiecare dată când aveam un eveniment nu plecam fără a realiza un set de poze”, spune Claudia.

Primul contract în 2019

Primul contract a fost cu o firmă ce producea suplimente alimentare pentru reducerea în greutate: ”aveam de realizat un video de două minute unde trebuie sa prezint produsul, dar nu am reușit.

M-am suparăt pe moment și mi-au trebuit doi ani să înțeleg că de fapt eu nu pot promova ceva în care nu am încredere sau nu sunt sigură. În 2019 am venit în Cluj la facultate, iar de atunci viața mea s-a schimbat, mai ales în mediul virtual. Am avut colaborări cu saloane, restaurante, săli de fitness”, mărturisește Claudia Roxana.

Lumea TikTok-ului

@claudiroxa #5pasidebine #fypシ #misiuneatiktok ♬ original sound – R.T:))


Deși nu i-a dat mare importanță la început, primul video pe care l-a postat a făcut, în 24 de ore, peste 50.000 de vizualizări. Nu a mai postat câteva luni, iar următorul video a ajuns la 300.000 de vizualizări.

Din 2019 a început să aibă mai multă activitate și pe TikTok, unde postează reclame realizate prin aplicația FameUP. Mai exact, FameUP este o aplicație ce conectează influencerii cu firmele care vor publicitate.

De prin 2021, a început să se gândească serios că poate face o afacere din postările pe cele două platforme. După câteva colaborări cu magazine online, dar și multă neîncredere din partea persoanelor din jurul ei, s-a ambiționat și a început să ia treaba în serios.

Este o lume dinamică, nu te poți plafona, spune aceasta.

Bani, contracte și firme

A avut contracte cu firme care se ocupă cu mâncare sănătoasă, saloane de beauty din Cluj, fashion, cu diferite magazine online. Însă s-a extins cel mai mult în zona de travelling, unde a promovează pensiuni și cabane din diferite părți ale României, printre care Căsuta din Zăvoi, Casa Vikingilor, ambele din Alba și Prive Nest din Bistrița-Năsăud.

Mai lucrează și cu magazine de bijuterii sau săli de fitness din Cluj-Napoca.

În momentul de față, face bani din social media, iar veniturile vin din TikTok, Instagram și aplicția FameUp. Automat, veniturile variază în funcție de gradul de implicare pe fiecare platformă sau evenimente la care este invitată.

@claudiroxa♬ original sound – c


Cei mai mulți bani vin din TikTok, platforma care a devenit un fenomen global.

Pe lângă venituri, mai are și colaborări de genul barter: primește servicii sau produse în schimbul promovării în online.

Cum arată o zi de lucru

Claudia Roxana poate compara activitatea de influencer chiar cu un job la birou. Spune că, în spatele unor postări pe rețelele sociale, stă foarte multă muncă și strategie.

Însă deadline-ul e tot deadline, materialele trebuie trimise la timp către brand-urile cu care lucrezi.

”După o zi de poze sau de filmări esti mult mai obosit decât dupa o zi de stat la birou. Eu fac asta să pară atât de simplu, pentru că îmi place ceea ce fac și visez să o transform în job, încă de când nu credea nimeni în mine și zicea că o să mă fac de râs.

Nu pot să zic că m-am plâns vreodată de orele pierdute la make-up, pe drumuri pentru a ajunge la o anumită destinație, unde aveam un eveniment, sau de orele pierdute la ședințele foto. Asta mă definește, îmi dă încredere în mine, în momentul acela eu sunt personajul principal, nu mai există încă 200 de angajați”, a mai spus Claudia Roxana.

În linii mari, într-o societate bazată pe consum, influencerii dau din coate și își fac loc în industria media și de publicitate, iar din contractele pe care le obțin își pot asigura venituri lunare destul de consistente, din postările pe social media.

sursă foto/video: Roxana Claudia Bogdan, arhivă personală și conturi media.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax