Eșecul liberalizării pieței de energie și banii din spatele ei. Cum au ajuns firme cu zero angajați să distribuie electricitate

În spatele facturilor umflate la energie și gaze se află foarte mulți bani. Liberalizarea haotică a pieței energiei din România a dus și la apariția unor profitori.

Europa Liberă a verificat toate firmele din domeniul electricității și gazelor – peste 120 de companii – într-un demers menit să răspundă la întrebarea „Cine se îmbogățește în urma creșterii facturilor?”

Marii câștigători ai facturilor mai mari din această iarnă rămân marile companii, dar și statul român, care este acționar în câteva dintre cele mai mari societăți din domeniul energiei.

Primul efect legat de preț al liberalizării pieței de energie din România a fost creșterea acestora de la 1 iulie. Teoretic, efectul trebuia să fie opus.

În România erau până pe 1 ianuarie 2021, aproape 5,9 milioane de consumatori casnici care aveau un contract reglementat. Toți plăteau un preț maxim negociat de stat cu furnizorii firmelor care ofereau energie electrică în apartamente și case.

Citește și: Președintele Consiliului Concurenței: Va trebui să învăţăm să trăim cu PREȚURI MARI la energie. Oamenii să fie atenți la consum

Aproape 99% dintre cei 5,9 milioane de consumatori (majoritatea casnici) primeau energia de la șapte firme: CEZ Vânzare SA, Electrica Furnizare SA, E.ON Energie România SA, Enel Energie SA, Enel Energie Muntenia SA, Engie România SA și Tinmar Energy SA, așa cum reiese din rapoartele ANRE.

RCS&RDS, un alt jucător mai nou pe piața de energie, deținea, conform raportărilor companiei, aproape 150.000 de abonați la sfârșitul anului trecut.

Pe scurt, situația stă așa:

• liberalizarea prețurilor la energie electrică și la gaze a făcut ca facturile unor consumatorilor casnici să se dubleze;
• mai puțin de 150.000 de români și-au schimbat furnizorul de energie, conform datelor obținute de Europa Liberă. Alți aproape 1,2 milioane și-au schimbat tipul de contract, dar au rămas la același furnizor;
• prețul la energie electrică a crescut cu peste 65% față de ultima lună din 2020 și cu peste 100% la gaze față de aceeași perioadă, potrivit unor calcule realizate de organizațiile ne-guvernamentale;
• ministrul Energiei, Virgil Popescu, susține că majorarea este cauzată de certificatele de CO2 care intră în prețul zilnic al producției de energie în țările care poluează apelând la termocentrale pe cărbuni;
• la bursa de energie – OPCOM – cotația unui MWh era de 40 de euro în februarie anul trecut. Acum, acest preț mediu al zilei este de peste 110 euro. Diferența de cotație este explicată de dorința firmelor de a scoate rapid un profit cât mai mare;

Eșecul liberalizării

După liberalizare, consumatorii au putut să aleagă dintre 57 de firme (în cazul energiei electrice) și dintre 69 de societăți (pentru gaze) care este compania care le furnizează energia.

La șapte luni după liberalizare sub 1,4 milioane de români și-au schimbat contractele și aproximativ 120.000 și-au schimbat furnizorul, conform datelor obținute de Europa Liberă de la ANRE.

Peste jumătate din aceștia au încheiat un contract cu Hidroelectrica SA, compania națională care produce energie în cadrul centralelor amplasate în barajele cursurilor râurilor și ale Dunării.

5,75 de milioane de consumatori și-au păstrat furnizorul actual, dar au schimbat tipul și durata contractuală.

„120.000 de consumatori din 5,9 de milioane reprezintă puțin peste 2%. Asta înseamnă un eșec răsunător.

Practic, nu s-a schimbat nimic, doar ai permis marilor furnizori să-și mențină cota de piață și să decidă totul în domeniu, iar pe micii furnizori îi obligi să crească tarifele pentru a rezista pe piață.

Urmarea: creșterea prețurilor. Ceea ce s-a întâmplat”, este opinia tranșată a lui Viorel Bratoveanu, expert în domeniul energetic.

Ce s-a liberalizat până la urmă

Revenind, de la 1 ianuarie s-a permis societăților care și-au asumat rolul de furnizor șansa de prelua energia de la distribuitor și a o oferi populației.

Prin urmare, pe piață au intrat trei tipuri de firme:

Producătorii privați de energie regenerabilă (solară, eoliană etc) și Hidroelectrica. Firme care produc energie cu scopul de a o vinde direct sau la bursă. Prin liberalizare, aceste firme au putut să vândă direct energia pe care o produc către consumatori casnici, stabilind orice preț au considerat corect.

De obicei, aceste societăți produc cea mai ieftină energie.

Traderi de energie, firme care cumpără energie pentru a o vinde mai departe către populație sau alte societăți.

Platforme industriale care realizează energie electrică pentru activitatea proprie: gen ALRO Slatina sau Liberty Galați.

Prețul energiei electrice la consumatorul final a crescut în primele șase luni, cu 24% conform datelor obținute de Institutul Național de Statistică (INS). Însă această este media până în iunie, acum în piață sunt companii care au majorat tarifele și până la 65%.

Europa Liberă a dezvăluit în această lună o situație în care o firmă a dublat printr-o notificare tarifele, deci le-a mărit cu 100%.

Firme cu un salariat sau cu zero angajați

East Wind Farm din București (energie electrică)

– cifră de afaceri de 20 de milioane de lei, profit de 4,7 milioane de lei, un angajat.

Acționarul principal este offshore-ul olandez Transeastern Power BV din Amsterdam, cu peste 99% din acțiuni.

East Wind Farm a fost cumpărat de Transeastern Power Trust, un fond canadian de investiții, de la OMV cu aproape 25 de milioane de euro. Petre Lificu, director ANRE între , a fost reprezentantul canadiene companiei în României.

Alive Capital SA (energie electrică)

– cifră de afaceri de – 145.000 de lei, profit de – 20.000 de lei, zero angajați.

Acționarul unic este italianul Billi Giacomo, iar administrator este Gina Maria Andrei.

RES Energy Solutions SA din Bihor (energie electrică și gaze)

– cifră de afaceri de 8,9 de milioane de lei, profit de 600.000 de lei, un angajat.

Acțiunie sunt deținute în mare parte de alte firme: Aqua President SRL (Jean Podilă – 70% și Dumitru Fechete – 30%) – 33,4%, Construct Scut SRL (Vasile Scuturici, acționar unic) – 21,91% și Ganatran SRL – 6,85%.

Energy Grid SRL din București (energie electrică)

– cifră de afaceri de 360.000 de lei, profit de 10.000 de lei, fără angajați.

Acționari sunt: Radu Andrei Ieșan – 55% și Ioana Cristina Shaiq – 41%.

Werk Energy SRL (energie electrică)

(cifră de afaceri de – 7,6 de milioane de lei, profit de – 16.000 de lei, fără angajați)

Acționarul unic este grecul Antonios Tsesmetzis.

Plenerg SRL din București (energie electrică)

– cifră de afaceri de 7,1 de milioane de lei, pierderi de – 1,5 milioane de lei, un angajat.

Firma este deținută de două societăți din Olanda, Project Sierra 10 BV – 95% și Project Sierra 11 BV.

Photovoltaic Green Project din Ilfov (energie electrică)

– cifră de afaceri de 14,8 de milioane de lei, pierderi de 9,8 milioane de lei, un angajat

Acționarul principal este firma ilfoveană Transenergo Com SA, cu 97,62%.

OFFSHORE-URI

Izvor de Lumina SRL din Argeș (energie electrică)

– cifră de afaceri de 22,7 de milioane de lei, pierderi de 1,1 milioane de lei, un angajat.

Italianul Stefano Fedele Farina, cu 96,8%, este acționarul principal.

Green Vision Seven din Brașov (energie electrică)

– cifră de afaceri de 42 de milioane de lei, pierderi de 5,6 milioane de lei, un angajat.

Offshore-ul Hong Kong Kimmy Co.Limited este acționarul princpal cu 95,5%, iar neamțul Jurgen Andreas Faff, cu 4,5%. Conform reprezentanților societății, Green Vision Seven SRL este prezentă în piaţa de energie din 2013, o subsidiară a

Hareon Solar: Firma deține un parc fotovoltaic la Ucea de Sus, județul Brașov.

Renovatio Trading SRL din București (energie electrică și gaze)

– cifră de afaceri de 499 de milioane de lei, profit de 7,5 milioane de lei, 20 de angajați – 20.

Offshore-ul cipriot RG Renovatio Group Limited deține 80% din acțiuni, iar restul sunt la Eduard Marius Ciucu.

Citește documentarul complet despre „Cine se îmbogățește în urma creșterii facturilor?”, pe Europa Liberă.