Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

EUROPA LIBERĂ: DNA va ancheta 1.100 de firme pentru o posibilă fraudare a banului public prin Programul Măsura 3


Publicat

Statul român a acordat finanțări de până la 200.000 de euro din proiectele firmelor care s-au înscris în Programul Măsura 3. Societățile erau obligate să asigure din surse proprii o parte din proiectul propus pentru granturile publice.

Ministrul Economiei Claudiu Năsui a anunțat că Ministerul Economiei a depus plângerea penală. În documentele primite de procurori se precizează că 1.100 de firme au depus aplicații suspecte, cu 48 de ore înainte de finalizarea proiectului, potrivit Europa Liberă

Toate cele 1.100 de firme au știut ce numere să completeze în aplicație ca să primească banii statului, dar să aibă și cel mai mic procent posibil de finanțare proprie în proiecte.

Din sesizarea primită de procurorii Direcției Naționale Anticorupție reiese că Ministerul Economiei bănuiește că programul de granturi nerambursabile denumit ”Măsura 3 pentru IMM-uri” a fost fraudat în perioada 28-29 ianuarie.

Din plângerea penală reise că foarte multe societăți comerciale au aplicat în program și au aplicat cu succes în ultimele două zile de înscrieri. Aceste firme, să le spunem norocoase, au știut ce procente, ce cifre să treacă în aplicație ca să între la limită înaintea altora.

Au știu să obțină granturi bune, unde finanțarea proprie să fie cât mai mică”, a explicat la Europa Liberă o sursă din partea instituțiilor implicate în această nouă anchetă a DNA.

Europa Liberă a solicitat ministerului mai multe informații legate de plângere, dar până la acest moment nu am primit niciun răspuns oficial. Reprezentanți ai DNA ne-au confirmat însă că au primit sesizarea penală. Cu toate acestea, Europa Liberă a intrat în posesia unei părți din documentele care au ajuns la procurori.

Despre Măsura 3, pe scurt

Pentru a înțelege mai bine datele din sesizarea trimisă procurorilor și modul cum se bănuiește că a fost fraudat programul național, așa cum susține conducerea Ministerului Economiei, trebuie înțeles la bază proiectul denumit ”Măsura 3”:

  • Programul înseamnă de fapt acordarea unor granturi nerambursabile pentru proiecte specifice propuse de firme pentru a-și mări producția în următorul an. Statul nu acordă întreaga finanțare a unui proiect, ci doar o parte, restul banilor trebuie investiți de firmă pentru a dezvolta investiția propusă.
  • Măsura 3 este un proiect lansat de guvernul Orban în urma aprobării schemei de ajutor de stat instituită prin OUG 130 din iulie 2020. Granturile pentru companii vin din fondurile europene, mai precis din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19. Deci banii provin din finanțări europene.
  • În perioada de înscriere, dintre 3 decembrie și 29 ianuarie, au aplicat 27.736 de firme. Finanțările publice cerute de societăți puteau varia între 50.000 și 200.000 de euro.
  • Aceste planuri de investiții au fost departajate după trei criterii: rentabilitatea firmei, procent de cofinanțare a proiectului, raport între grantul cerut și profitul operațional al firmei. Însă criteriile erau destul de generale și în consecință mii de firme au obținut punctaj mare.

Așa că intervenea criteriul decisiv la punctaje apropiate. Dintre două firme care aveau același punctaj, primea finanțare de la stat cea care susținea că va asigura din surse proprii un procent mai mare pentru investiție. Spre exemplu, dintre două firme cu punctaj apropiat și ambele cereau 200.000 de euro, dacă una scria că va finanța 55% din proiect și are nevoie 45% din partea statului, iar a doua scria că are 55,1% finanțare proprie, cea de-a doua primea grantul guvernamental.

Astfel era important pentru un aplicant să intuiască care este cel mai mic procent pe care trebuie să-l precizeze în aplicație pentru propria finanțare și care să-i permită să primească banii de la stat.

 

Ministerul Economiei bănuiește că sistemul electronic al programului a fost spart sau cineva a scos date din sistem (AP Photo/Elise Amendola, File)

Suspiciunile din plângera penală

Din sesizarea primită de procurorii DNA reiese că în ultimele 48 de ore sesiunii de înscrieri 1.100 de firme au depus proiecte câștigătoare și care au știut la o limită de maxim 3% ce procent de cofinanțare să treacă pentru a primi grantul de la Ministerul Economiei cu o contribuție personală cât mai mică.

Ca un exemplu pur întâmplător, o firmă din Cluj-Napoca a trecut cu șase ore înainte de închiderea înscrierilor un proiect în care a trecut că asigură o cofinanțare de aproape 62%, când limita din acel moment era de 61% pentru Regiunea Vest.

Din sesizarea penală reiese că reprezentanții Ministerului Ecoomiei bănuiesc că anumite persoane care au avut acces la platforma de aplicații au divulgat înainte cu 48 de ore de închiderea programului care sunt ultimele procente de confinanțare care luau granturi. Din sesizare nu reiese că Ministerul Economiei are indicii asupra persoanelor vinovate.

Claudiu Năsui anunțase în 11 februarie, într-o postare pe Facebook, că există persoane care ar fi divulgat informații-cheie din procesul de acordare a împrumuturilor nerambursabile.

Platforma Programului Măsura 3 a fost administrată de Serviciul de Transmisiuni Speciale (STS).

Practic, conform sesizării, procurorii de la Anticorupție trebuie să găsească dovezi care:

  • să confirme dacă date din platformă au fost divulgate.
  • dacă persoane din STS sau Ministerului Econmiei
  • câte din cele 1.100 de firme norocoase au profitat de pe urma informațiilor scoase din platformă

Cifrele suspecte

În ultimele 48 de ore, între 28 și 29 ianuarie, s-au depus peste 68% din proiectele câștigătoare. Adrian Dragomir, co-fondatorul platformei termene.ro ne-a transmis că în perioada respectivă s-au înscris 7.850 de firme. Până pe 28 ianuarie s-au înscris aproape 20.000.

Din proiectele depuse până pe 28 ianuarie (20.000) au ieșit câștigătoare doar 1.000 de aplicații.

Din proiectele depuse după 28 ianuarie (7.850) au ieșit câștigătoare 2.000 de aplicații.

„În ultimele zile s-au depus aproape toate proiectele câştigătoare. Acest lucru ne ridică suspiciunea că securitatea în sistem a fost alterată. Au avut acces în sistem persoane care au avut informaţii şi le-au trimis către aplicanţi”, a explicat și preşedintele Asociației Firmelor Bihorene, Octavian Dan.

Programul, pe regiuni

Lista completă a celor 1.100 de firme care au depus proiecte suspecte pentru că au depus aplicații pe ultima sută de metri și care au fost între 0,1% si 2.9% distanță de limita de acordare a granturilor este la finalul articolului.

Europa Liberă a discutat cu acționarii și administratorii a unei firme din fiecare regiune. Pentru a nu le pune într-o lumină negativă față de alte societăți considerate și ele suspecte în plângerea primită de procurori, am decis să le prezentăm punctul de vedere sub anonimat.

Regiunea București-Ilfov

  • 73 de firme suspecte din 3.130 de societăți care s-au înscris
  • 530 de firme au câștigat finanțări de la stat
  • Bugetul alocat pentru Regiunea București – Ilfov a fost în valoare totală de 347.173.994 lei.
  • ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 56,51%

”Nu știu nimic de acest lucru, eu nu sunt implicat asta cu siguranță. Ce să spun eu, dacă bănuiesc că au fost fraude? Da, cu siguranță, că suntem în România. Și, recunosc, e foarte suspect că peste jumătate din finanțările câștigătoare au fost depuse în ultimele 48 de ore. Eu am depus în aceeași perioadă pentru că așa e firea mea, să las lucrurile în utima zi. Cu procentul? Am nimerit, am fost norocos!”, spune un administrator al unui SRL din București.

Regiunea Centru

Regiunea Centru cuprinde județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu

  • 135 de firme suspecte din 3897 de societăți care s-au înscris
  • 416 de firme câștigătoare de granturi nerambursabile
  • Bugetul alocat pentru Regiunea Centru a fost în valoare totală de 271.883.528 lei;
  • ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 52,63%

”Domnule, nu am ce să răspund la acest subiect. Dacă sunt probleme, e clar că nu s-a organizat bine. E tot ce vreau să spun. S-a ocupat altcineva de aplicația mea, în sensul că m-a ajutat, dar vă asigur că nu a trișat cu nimic”, ne-a transmis și un co-acționar al unui SRL din această zonă.

Regiunea Nord-Est

Regiunea Nord-Est cuprinde județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

  • 126 de firme suspecte din 3637 de societăți care s-au înscris
  • 533 de firme câștigătoare de finanțări de la stat
  • Bugetul alocat pentru Regiunea Nord-Est a fost în valoare totală de 344.477.610 lei;
  • ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 50,12%.

Regiunea Nord-Vest

Regiunea Nord-Vest cuprinde județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj.

  • 243 de firme suspecte din această regiune din 5196 de societăți care s-au înscris
  • 436 de firme câștigătoare de finanțări de la stat
  • Bugetul alocat pentru Regiunea Nord-Vest a fost în valoare totală de 281.916.856 lei.
  • ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 61%

80% din aplicațiile câștigătoare din această regiune au fost depuse în ultimele 48 de ore, dintre care mai mult de jumătate au completat procentele de confinațare la limită. Unul dintre administratorii de pe lista aflată acum la procurori ne-a transmis că nu este vinovat cu nimic și că ”probabil e vina celor care au făcut programul că nu l-au făcut mai clar”, ne-a transmis nervos acesta.

Programul a fost inițiat de Virgil Popescu, fostul ministru al Economiei până în decembrie 2020. Acum acesta este ministru al Energiei din partea PNL.

Regiunea Sud-Est

Regiunea Sud-Est cuprinde județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.

  • 163 de firme suspecte din această regiune din 3.150 de firme care s-au înscris
  • 440 de firme câștigătoare de finanțări de la stat
  • Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Est este în valoare totală de 292.343.648 lei;
  • ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 50,52%

Nu știu nimic de fraude. Eu am o firmă relativ mică, nu știu pe nimeni la București, că bănuiesc că de acolo s-a spart sistemul, dacă asta s-a întâmplat. Am avut noroc și asta a fost. Mi-am făcut un proiect corect și nu m-am gândit ce procent de finanțare de la stat să trec ca să câștig. Am făcut un proiect pe bune, nu am vrut să păcălesc”, susține un acționar al unei firme de HORECA din Galați.

Regiunea Vest

Regiunea Vest cuprinde județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.

  • 120 de firme suspecte din 2522 care s-au înscris
  • 376 câștigătoare
  • Bugetul alocat pentru Regiunea Vest este în valoare totală de 231.553.481 lei.
  • ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 51,24%

Românul îngrașă porcul de Ajun, de asta sunt multe aplicații în ultimele 48 de ore, cum spuneați. Desigur, românul s-a născut și hoț sau șmecher, deci e posibil să fi fost fraudat sistemul. Pe mine nu m-ați nimerit, nu sunt implicat în așa ceva. Am depus proiectul în utlima zi că nu eram sigur dacă să mă înscriu sau nu, erau deja 23-25.000 de aplicații. Am zis că nu am șanse”, spune și acționarul unei societăți din Arad.

Sud-Vest Oltenia

Regiunea Sud-Vest Oltenia cuprinde județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea

  • 113 de firme suspecte din 2521 de societăți care au aplicat
  • 364 de firme câștigătoare de finanțări de la stat
  • Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Vest a fost în valoare totală de 235.488.120 lei;
  • ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 50,85%

Regiunea Sud Muntenia

Regiunea Sud Muntenia cuprinde județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

  • 124 de firme suspecte din 3.683 de societăți care au aplicat
  • 483 de firme câștigătoare de finanțări de la stat
  • Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Muntenia este în valoare totală de 309.656.058 lei;
  • ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 51,44%

”Nu doresc să comentez, nu știu nimic, nu mă pricep, eu nu sunt implicat în așa ceva”, ne-a declarat un administrator al unei societăți cu o aplicație depusă în ultimele 48 de ore.

 

Claudiu Năsui (dreapta) a declarat deseori că acest program de granturi a fost fraudat

Proiectul ar putea fi anulat și reluat

„100% Transparenţă. Am supărat mulţi oameni din sistem în momentul în care am spus adevărul. Am spus adevărul despre mersul la târguri pe banii statului şi despre faptul că măsura 3 nu îşi atinge scopul. Nu îşi atinge scopul pentru că ajunge să finanţeze în proporţie de peste 50% imobiliare. Şi nu doar atât, dar suspiciunile de fraudă de care am vorbit sunt bazate pe fapte reale. Am avut discuţia aceasta şi cu premierul şi i-am propus un curs de acţiune. Ştiu că adevărul doare, dar singura noastră şansă dacă vrem să salvăm România este măcar să spunem adevărul şi să fim foarte transparenţi cu ce găsim în ministere. Nu să menţinem butaforii”, a spus Claudiu Năsui după ce a reclamat nereguli în acest proiect.

”Vă promit că toţi cei care au divulgat date cheie (în speţă procentul de cofinanţare de la limita eligibilităţii) au comis fapte penale şi vor suporta consecinţele”, a mai spus Năsui în urmă cu câteva zile.

Reprezentanții firmelor cer reluarea proiectului. „O vânătoare de vrăjitoare este inutilă. Ce contează este să fie anulată măsura, restabilite reguli obiective, să fie asigurată transparenţa, iar accesul în sistem să fie interzis inclusiv pentru angajaţii Ministerului Economiei, pentru că atunci când la licitaţie depunem ofertă în plic nici măcar comisia nu ştie oferta până la deschiderea plicurilor„, a declarat Octavian Dan, de la Asociația Firmelor Bihorene.

Vezi Lista firmelor care au depus aplicatii suspecte in programul Masura 3

sursa: Europa Liberă

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Noi etichete de eficiență energetică, aplicate din 1 martie la produsele electrocasnice. Ce schimbări aduce noua scară de consum

Publicat

Noi etichete energetice îmbunătățite pentru aparatele de uz casnic au fost introduse, de la 1 martie, în Uniunea Europeană. Scara de la A +++ la G a fost înlocuită de o scară mai simplă, de la A la G. Nouile etichete au fost introduse pentru frigidere, congelatoare, mașini de spălat și mașini de spălat cu uscător, mașini de spălat vase, televizoare și afișaje electronice. Acestea sunt recunoscute pe scară largă, în toate magazinele şi la toate punctele online de vânzare cu amănuntul.

Având în vedere că tot mai multe produse obţin clasificarea A+, A++ sau A+++ conform scării actuale, cea mai mare schimbare este revenirea la o scară mai simplă A-G. Aceasta este mai strictă şi este concepută astfel încât foarte puţine produse să poată obţine iniţial clasificarea „A”, ceea ce permite includerea unor produse mai eficiente pe viitor.

 

Noile etichete se vor aplica iniţial unui număr de patru categorii de produse – frigidere şi congelatoare, maşini de spălat vase, maşini de spălat rufe şi televizoare (precum şi alte monitoare externe). Vor urma etichete noi pentru becuri şi lămpi cu surse de lumină fixe la 1 septembrie, iar în anii următori se vor adăuga şi alte produse.

Produsele cele mai eficiente din punct de vedere energetic aflate actualmente pe piaţă vor fi acum etichetate în mod specific ca „B”, „C” sau „D”. Pe etichete va fi inclusă o serie de elemente noi, inclusiv codul QR care face legătura cu o bază de date paneuropeană, permiţându-le consumatorilor să găsească mai multe detalii despre produs.

Tot la 1 martie a intrat în vigoare o serie de norme privind „proiectarea ecologică” – îndeosebi referitoare la posibilitatea de reparare şi la necesitatea ca producătorii să asigure disponibilitatea pieselor de schimb timp de mai mulţi ani după ce produsele ies de pe piaţă.

„Eticheta energetică iniţială s-a dovedit a avea mare succes, întrucât datorită ei o gospodărie medie din Europa a putut economisi mai multe sute de euro pe an, iar societăţile au fost motivate să investească în cercetare şi dezvoltare.

Până la finele lunii februarie, peste 90% dintre produse au fost etichetate cu A+, A++ sau A+++. Noul sistem va fi mai clar pentru consumatori şi prin intermediul său întreprinderile vor putea continua să inoveze şi să vină cu produse şi mai eficiente.

Se reduc în acest mod şi emisiile noastre de gaze cu efect de seră”, a declarat comisarul pentru energie, Kadri Simson.

Pe lângă reclasificarea clasei de eficienţă energetică a produsului în cauză, s-a schimbat şi aspectul noii etichete, care conţine icoane mai clare şi mai moderne. La fel ca şi etichetele anterioare, etichetele reclasificate indică mai mult decât clasa de eficienţă energetică.

În cazul unei maşini de spălat rufe, de exemplu, etichetele permit aflarea, dintr-o privire, a numărului de litri de apă pe ciclu de spălare, a duratei ciclului de spălare şi a consumului de energie, astfel cum sunt măsurate de un program standardizat.

O altă schimbare semnificativă este introducerea unui cod QR în partea din dreapta sus a noilor etichete.

Scanând codul QR, consumatorii pot găsi informaţii suplimentare despre modelul de produs, cum ar fi date despre dimensiuni, caracteristici specifice sau rezultate ale testelor, în funcţie de aparat.

Toate aparatele de pe piaţa UE trebuie înregistrate în noua bază de date paneuropeană – baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL). Se va facilita astfel şi mai mult compararea unor produse similare în viitor.

Alături de noile norme privind etichetarea energetică, există şi regulamente noi corespunzătoare privind proiectarea ecologică care intră în vigoare la 1 martie 2021. Acestea se referă în special la cerinţele minime de eficienţă actualizate şi consolidează drepturile consumatorilor de a repara produsele, sprijinind totodată economia circulară.

Producătorii sau importatorii vor fi de acum obligaţi să pună o serie de piese de schimb esenţiale (motoare şi perii de motor, pompe, amortizoare şi suspensii, tamburi de spălare, etc.) la dispoziţia reparatorilor profesionişti timp de cel puţin 7-10 ani după ce ultima unitate dintr-un anumit model a fost introdusă pe piaţa UE.

Pentru utilizatorii finali (consumatorii care nu sunt reparatori profesionişti, însă cărora le place să facă singuri reparaţii), producătorii trebuie să asigure disponibilitatea pieselor de schimb timp de mai mulţi ani după ce un produs a fost scos de pe piaţă – produse precum uşi, balamale sau garnituri, adecvate pentru bricolaj.

Timpul maxim de livrare pentru toate aceste piese trebuie să fie de 15 zile lucrătoare de la plasarea comenzii.

Eticheta energetică a UE este un element recunoscut la scară largă care se aplică pe produsele de uz casnic (de exemplu, becuri, televizoare sau maşini de spălat) şi care, de peste 25 de ani, îi ajută pe consumatori să facă alegeri în cunoştinţă de cauză.

În cadrul unui sondaj (Eurobarometru) realizat la nivelul întregii UE în 2019, 93% dintre consumatori au confirmat că au recunoscut eticheta, iar 79% dintre consumatori au spus că aceasta le-a influenţat alegerea produsului cumpărat.

Se preconizează că, împreună cu cerinţele minime de performanţă armonizate (cunoscute sub denumirea de „proiectare ecologică”), normele UE în materie de etichetare energetică vor determina o reducere a cheltuielilor consumatorilor cu mii de miliarde de euro anual, generând totodată multe alte beneficii pentru mediu şi pentru producători şi distribuitori.

Noile categorii pentru eticheta reclasificată au fost convenite în urma unui proces de consultare riguros şi complet transparent, cu implicarea strânsă a părţilor interesate şi a statelor membre în toate etapele, a unui control din partea Consiliului şi a Parlamentului European şi după ce producătorii au fost implicaţi într-un grad suficient şi li s-a acordat destul timp.

Astfel, cum prevede regulamentul-cadru, şi alte grupe de produse vor fi „reclasificate” în anii ce urmează – inclusiv uscătoarele de rufe cu tambur, aparatele pentru încălzire locală, aparatele de aer condiţionat, aparatele de gătit, unităţile de ventilaţie, dulapurile frigorifice profesionale, instalaţiile de încălzire a incintelor şi a apei şi cazanele cu combustibil solid.

Trecerea la etichetele reclasificate coincide cu intrarea în vigoare a două regulamente orizontale (omnibus) recent adoptate pentru a corecta sau a clarifica o serie de aspecte identificate în regulamentele respective privind etichetarea energetică şi proiectarea ecologică, astfel cum au fost iniţial adoptate în 2019.

sursa: agerpres.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Rețeaua de canalizare va fi extinsă în municipiul Alba Iulia, pe strada Alcala de Henares. Valoarea investiției

Publicat

Rețeaua de canalizare din municipiul Alba Iulia va fi extinsă cu circa 1,1 kilometri, pe strada Alcala de Henares, printr-o investiție de peste 1,7 milioane de lei. 

Primăria Alba Iulia a lansat luni, 1 martie, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), o licitație pentru extinderea rețelei de canalizare pe strada Alcala de Henares.

Valoarea totală estimată este de 1.771.206,75 de lei, fără TVA.

Lungimea totală a traseului de canalizare, inclusiv cămine de canalizare, este de 1.097 metri.

Potrivit proiectului, rețeaua de canalizare propusă spre realizare este amplasată în intravilanul localității, pe teren aparținând domeniului public, aflat în administrarea Consiliului local al municipiului Alba Iulia. Aceasta se va realiza din conductă de PVC KGEM Dn400 mm în lungime de 279 metri, din PEHD Dn400 în lungime de 13 metri și din conductă de PVC KGEM Dn250 mm în lungime de 768 etrim și 37 cămine de vizitare carosabile.

O parte din rețeaua de canalizare, în lungime de 292 de metri, va deversa în căminul existent în B-dul Republicii (subtraversarea în lungime de 13 metri se va executa prin foraj) iar o parte de rețea în lungime de 768 de metri va deversa în căminul existent pe strada Gârda.

Proiectul cuprinde și realizarea racordurilor de canalizare.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Vouchere de 5.000 de euro, pentru anumite categorii de persoane. Cum pot fi obținute

Publicat

parcare

Persoanele cu dizabilități, cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, care sunt în căutarea unui loc de muncă, pot beneficia de vochere în valoare de până la 5.000 de euro, anunță Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba. Acestea vor putea fi folosite exclusiv pentru achiziționarea de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces.

Potriv unui comunicat al Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Alba, acestea nu vor putea fi utilizate pentru achiziționarea de dispozitive și tehnologii finanțate prin Fondul național unic de asigurări sociale de sănătate.

Prin tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces se înţelege orice produs de asistare, inclusiv dispozitive, echipamente, instrumente şi software, utilizat de către sau pentru persoanele cu dizabilităţi pentru participare, protecţie, suport, training, măsurarea sau înlocuirea funcţiilor sau structurilor corpului şi a unor activităţi, dar și pentru prevenirea deficienţelor, limitărilor de activitate şi restricţiilor de participare, arată DGASPC Alba.

În situația deficiențelor bilaterale, voucherul poate fi utilizat pentru achiziționarea a două produse asistive prevăzute în lista tehnologiilor și dispozitivelor asistive și tehnologiilor de acces prioritare pentru angajare, cu mențiunea ca produsele asistive să fie cuprinse în recomandarea medicului specialist privind tipul de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces.

Produsele asistive auditive și de mers pot fi însoțite, după caz, de accesoriile acestora, așa cum sunt prevăzute în lista tehnologiilor și dispozitivelor asistive și tehnologiilor de acces prioritare pentru angajare, cu condiția ca acestea să fie cuprinse în recomandarea medicului specialist.

De vouchere pot beneficia persoanele care îndeplinesc simultan următoarele condiții:

1. Au o dizabilitate atestată prin certificatul de încadrare în grad de handicap.
2. Nu au un loc de muncă, dar sunt în căutarea unui loc de muncă.
3. Se încadrează în categoria de vârstă cuprinsă între 18-65 ani.

Pentru a beneficia de vouchere, persoanele adulte cu dizabilități din județul Alba care îndeplinesc condițiile precizate mai sus trebuie să urmeze următoarele etape:

Etapa I

Persoana cu certificat de încadrare în grad de handicap se prezintă la Agenție Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Alba cu următoarele documente:

• Actul de identitate;
• Adeverință medicală
• Ultimul document de studii.

AJOFM Alba înregistrează persoana ca fiind în căutarea unui loc de muncă și acordă servicii de informare, consiliere și mediere.

Persoana cu dizabilități semnează Acordul privind participarea la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă și participă la minimum două activități asigurate de AJOFM Alba (informare, consiliere, mediere).

Vezi: Acord-includere

Etapa II

Persoana cu dizabilități va depune:
– la sediul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Alba din Bulevardul 1 Decembrie 1918 nr. 68, camera 5 sau 6 ori
– pe adresa de e-mail – dgaspc@protectiasocialaalba.ro următoarele documente:

• Cererea – tip pentru acordarea voucherului;

Vezi model: Cerere-acordare-voucher

• Copie actul de identitate;
• Copie după Certificatul de încadrare în grad de handicap și Anexa acestuia;
• Recomandarea medicului specialist privind tipul de tehnologii și dispozitive asistive și tehnologii de acces;

• copie a Acordului privind participarea la măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă acordate de către AJOFM/AMOFM, însoțit de Planul individual;
• Angajamentul, referitor la obligația de a nu înstrăina produsul achiziţionat în baza voucherului, întocmit în 3 exemplare;

Vezi model: Angajament

• După caz, copie ofertă de muncă acceptată sau informare în vederea angajării sau contract individual de muncă încheiat după participarea persoanei cu dizabilități la măsuri pentru stimularea ocupării forței de muncă acordate de către AJOFM/AMOFM (se va specifica tipul documentului, acesta constituie prioritate la acordarea voucherului).

DGASPC Alba centralizează cererile privind eliberarea voucherelor și le transmite lunar către Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții (ANDPDCA).

ANDPDCA emite și transmite DGASPC Alba voucherele nominale tipărite, iar persoanele cu dizabilități – titulari ai voucherului, vor fi anunțate să se prezinte la sediul DGASPC Alba pentru ridicarea acestuia.

Etapa III

Persoana cu dizabilități:
• ridică voucherul de la DGASPC Alba;
• cu voucherul merge la unul dintre furnizorii/producătorii de tehnologii şi dispozitive asistive şi tehnologii de acces prevăzuţi în listă.
• primește produsul din Lista tehnologiilor și dispozitivelor asistive și tehnologiilor de acces prioritare pentru angajare.

Voucherele au o valoare de aproximativ 5.000 de euro și sunt acordate în cadrul proiectului: ”Facilitarea inserției pe piața muncii a persoanelor cu dizabilități.

Informații suplimentare pot fi obținute la pe site-ul DGAPSC Alba și la INFOLINE – 0754-015.063, de luni până vineri, între orele 12,00-14,00 și la numărul de telefon: 0258 – 818 266, int. 111 sau 122, de luni până vineri, între orele 8,00 – 16,00.

Foto: pixabay

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Credit pentru cumpărarea unei locuințe. Cum poți calcula ce fel de casă îți poți permite în funcție de venituri

Publicat

Majoritatea creditelor bancare acordate populației sunt cele pentru achiziționarea unei locuințe. Dacă în urmă cu 10-15 ani, românii preferau creditele în valută, acum s-au reorientat spre cele în moneda națională.

Cele mai des întâlnite sunt creditele ipotecare, unde imobilul achizionat sau construit garantează creditul contractat, sau cele imobiliare, unde alte imobile sunt utilizate drept garanție, chiar dacă acestea nu fac obiectul finanțării, potrivit digi24.ro.

Citește și Programul Noua casă 2021: Plafonul a fost micșorat cu 500.000 de lei. Vor fi mai puțini beneficiari

Aproximativ 80% din creditele pentru achiziționarea sau construirea unei locuințe contractate în perioada 2005-2010 erau în valută. Acum, doar 5% din creditele de același tip sunt denominate în valută.

Care este valoarea maximă a locuinței pe care și-o permite un român, având în vedere veniturile familiei

Recomandarea specialiștilor: ”se înmulțesc veniturile familiei x 5 ani, din care se scade 10% dacă locuința este cumpărată prin fonduri proprii, respectiv 20% dacă se contractează un împrumut.

Conform Institutului Național de Statistică, salariul mediu net la nivel național este de 3.400 lei.

Adică, în medie, o familie cu doi adulți câștigă lunar aproximativ 1.400 de euro, ceea ce înseamnă că își permite o locuința de 75.600 de euro dacă achiziția este făcută prin fonduri proprii, respectiv 67.200 de euro dacă locuința se cumpără printr-un credit”.

Câteva reguli ce trebuie luate în considerare: în primul rând, se iau în calcul doar veniturile stabile, pe termen lung; apoi se ia în calcul rezerva de 10% respectiv 20% necesară pentru evenimente neprevăzute sau cheltuieli ulterioare; aceasta poate ajunge până la 30% sau chiar 40%, dacă familia are mai mult de 2 copii, probleme de sănătate în familie, un job mai riscant sau cu venituri care fluctuează puternic de la un an la altul.

sursă: digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate