Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

EUROPA LIBERĂ: DNA va ancheta 1.100 de firme pentru o posibilă fraudare a banului public prin Programul Măsura 3


Publicat

Statul român a acordat finanțări de până la 200.000 de euro din proiectele firmelor care s-au înscris în Programul Măsura 3. Societățile erau obligate să asigure din surse proprii o parte din proiectul propus pentru granturile publice.

Ministrul Economiei Claudiu Năsui a anunțat că Ministerul Economiei a depus plângerea penală. În documentele primite de procurori se precizează că 1.100 de firme au depus aplicații suspecte, cu 48 de ore înainte de finalizarea proiectului, potrivit Europa Liberă

Toate cele 1.100 de firme au știut ce numere să completeze în aplicație ca să primească banii statului, dar să aibă și cel mai mic procent posibil de finanțare proprie în proiecte.

Din sesizarea primită de procurorii Direcției Naționale Anticorupție reiese că Ministerul Economiei bănuiește că programul de granturi nerambursabile denumit ”Măsura 3 pentru IMM-uri” a fost fraudat în perioada 28-29 ianuarie.

Din plângerea penală reise că foarte multe societăți comerciale au aplicat în program și au aplicat cu succes în ultimele două zile de înscrieri. Aceste firme, să le spunem norocoase, au știut ce procente, ce cifre să treacă în aplicație ca să între la limită înaintea altora.

Au știu să obțină granturi bune, unde finanțarea proprie să fie cât mai mică”, a explicat la Europa Liberă o sursă din partea instituțiilor implicate în această nouă anchetă a DNA.

Europa Liberă a solicitat ministerului mai multe informații legate de plângere, dar până la acest moment nu am primit niciun răspuns oficial. Reprezentanți ai DNA ne-au confirmat însă că au primit sesizarea penală. Cu toate acestea, Europa Liberă a intrat în posesia unei părți din documentele care au ajuns la procurori.

Despre Măsura 3, pe scurt

Pentru a înțelege mai bine datele din sesizarea trimisă procurorilor și modul cum se bănuiește că a fost fraudat programul național, așa cum susține conducerea Ministerului Economiei, trebuie înțeles la bază proiectul denumit ”Măsura 3”:

  • Programul înseamnă de fapt acordarea unor granturi nerambursabile pentru proiecte specifice propuse de firme pentru a-și mări producția în următorul an. Statul nu acordă întreaga finanțare a unui proiect, ci doar o parte, restul banilor trebuie investiți de firmă pentru a dezvolta investiția propusă.
  • Măsura 3 este un proiect lansat de guvernul Orban în urma aprobării schemei de ajutor de stat instituită prin OUG 130 din iulie 2020. Granturile pentru companii vin din fondurile europene, mai precis din Programul Operațional Competitivitate 2014-2020, în contextul crizei provocate de COVID-19. Deci banii provin din finanțări europene.
  • În perioada de înscriere, dintre 3 decembrie și 29 ianuarie, au aplicat 27.736 de firme. Finanțările publice cerute de societăți puteau varia între 50.000 și 200.000 de euro.
  • Aceste planuri de investiții au fost departajate după trei criterii: rentabilitatea firmei, procent de cofinanțare a proiectului, raport între grantul cerut și profitul operațional al firmei. Însă criteriile erau destul de generale și în consecință mii de firme au obținut punctaj mare.

Așa că intervenea criteriul decisiv la punctaje apropiate. Dintre două firme care aveau același punctaj, primea finanțare de la stat cea care susținea că va asigura din surse proprii un procent mai mare pentru investiție. Spre exemplu, dintre două firme cu punctaj apropiat și ambele cereau 200.000 de euro, dacă una scria că va finanța 55% din proiect și are nevoie 45% din partea statului, iar a doua scria că are 55,1% finanțare proprie, cea de-a doua primea grantul guvernamental.

Astfel era important pentru un aplicant să intuiască care este cel mai mic procent pe care trebuie să-l precizeze în aplicație pentru propria finanțare și care să-i permită să primească banii de la stat.

 

Ministerul Economiei bănuiește că sistemul electronic al programului a fost spart sau cineva a scos date din sistem (AP Photo/Elise Amendola, File)

Suspiciunile din plângera penală

Din sesizarea primită de procurorii DNA reiese că în ultimele 48 de ore sesiunii de înscrieri 1.100 de firme au depus proiecte câștigătoare și care au știut la o limită de maxim 3% ce procent de cofinanțare să treacă pentru a primi grantul de la Ministerul Economiei cu o contribuție personală cât mai mică.

Ca un exemplu pur întâmplător, o firmă din Cluj-Napoca a trecut cu șase ore înainte de închiderea înscrierilor un proiect în care a trecut că asigură o cofinanțare de aproape 62%, când limita din acel moment era de 61% pentru Regiunea Vest.

Din sesizarea penală reiese că reprezentanții Ministerului Ecoomiei bănuiesc că anumite persoane care au avut acces la platforma de aplicații au divulgat înainte cu 48 de ore de închiderea programului care sunt ultimele procente de confinanțare care luau granturi. Din sesizare nu reiese că Ministerul Economiei are indicii asupra persoanelor vinovate.

Claudiu Năsui anunțase în 11 februarie, într-o postare pe Facebook, că există persoane care ar fi divulgat informații-cheie din procesul de acordare a împrumuturilor nerambursabile.

Platforma Programului Măsura 3 a fost administrată de Serviciul de Transmisiuni Speciale (STS).

Practic, conform sesizării, procurorii de la Anticorupție trebuie să găsească dovezi care:

  • să confirme dacă date din platformă au fost divulgate.
  • dacă persoane din STS sau Ministerului Econmiei
  • câte din cele 1.100 de firme norocoase au profitat de pe urma informațiilor scoase din platformă

Cifrele suspecte

În ultimele 48 de ore, între 28 și 29 ianuarie, s-au depus peste 68% din proiectele câștigătoare. Adrian Dragomir, co-fondatorul platformei termene.ro ne-a transmis că în perioada respectivă s-au înscris 7.850 de firme. Până pe 28 ianuarie s-au înscris aproape 20.000.

Din proiectele depuse până pe 28 ianuarie (20.000) au ieșit câștigătoare doar 1.000 de aplicații.

Din proiectele depuse după 28 ianuarie (7.850) au ieșit câștigătoare 2.000 de aplicații.

„În ultimele zile s-au depus aproape toate proiectele câştigătoare. Acest lucru ne ridică suspiciunea că securitatea în sistem a fost alterată. Au avut acces în sistem persoane care au avut informaţii şi le-au trimis către aplicanţi”, a explicat și preşedintele Asociației Firmelor Bihorene, Octavian Dan.

Programul, pe regiuni

Lista completă a celor 1.100 de firme care au depus proiecte suspecte pentru că au depus aplicații pe ultima sută de metri și care au fost între 0,1% si 2.9% distanță de limita de acordare a granturilor este la finalul articolului.

Europa Liberă a discutat cu acționarii și administratorii a unei firme din fiecare regiune. Pentru a nu le pune într-o lumină negativă față de alte societăți considerate și ele suspecte în plângerea primită de procurori, am decis să le prezentăm punctul de vedere sub anonimat.

Regiunea București-Ilfov

  • 73 de firme suspecte din 3.130 de societăți care s-au înscris
  • 530 de firme au câștigat finanțări de la stat
  • Bugetul alocat pentru Regiunea București – Ilfov a fost în valoare totală de 347.173.994 lei.
  • ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 56,51%

”Nu știu nimic de acest lucru, eu nu sunt implicat asta cu siguranță. Ce să spun eu, dacă bănuiesc că au fost fraude? Da, cu siguranță, că suntem în România. Și, recunosc, e foarte suspect că peste jumătate din finanțările câștigătoare au fost depuse în ultimele 48 de ore. Eu am depus în aceeași perioadă pentru că așa e firea mea, să las lucrurile în utima zi. Cu procentul? Am nimerit, am fost norocos!”, spune un administrator al unui SRL din București.

Regiunea Centru

Regiunea Centru cuprinde județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu

  • 135 de firme suspecte din 3897 de societăți care s-au înscris
  • 416 de firme câștigătoare de granturi nerambursabile
  • Bugetul alocat pentru Regiunea Centru a fost în valoare totală de 271.883.528 lei;
  • ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 52,63%

”Domnule, nu am ce să răspund la acest subiect. Dacă sunt probleme, e clar că nu s-a organizat bine. E tot ce vreau să spun. S-a ocupat altcineva de aplicația mea, în sensul că m-a ajutat, dar vă asigur că nu a trișat cu nimic”, ne-a transmis și un co-acționar al unui SRL din această zonă.

Regiunea Nord-Est

Regiunea Nord-Est cuprinde județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui.

  • 126 de firme suspecte din 3637 de societăți care s-au înscris
  • 533 de firme câștigătoare de finanțări de la stat
  • Bugetul alocat pentru Regiunea Nord-Est a fost în valoare totală de 344.477.610 lei;
  • ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 50,12%.

Regiunea Nord-Vest

Regiunea Nord-Vest cuprinde județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj.

  • 243 de firme suspecte din această regiune din 5196 de societăți care s-au înscris
  • 436 de firme câștigătoare de finanțări de la stat
  • Bugetul alocat pentru Regiunea Nord-Vest a fost în valoare totală de 281.916.856 lei.
  • ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 61%

80% din aplicațiile câștigătoare din această regiune au fost depuse în ultimele 48 de ore, dintre care mai mult de jumătate au completat procentele de confinațare la limită. Unul dintre administratorii de pe lista aflată acum la procurori ne-a transmis că nu este vinovat cu nimic și că ”probabil e vina celor care au făcut programul că nu l-au făcut mai clar”, ne-a transmis nervos acesta.

Programul a fost inițiat de Virgil Popescu, fostul ministru al Economiei până în decembrie 2020. Acum acesta este ministru al Energiei din partea PNL.

Regiunea Sud-Est

Regiunea Sud-Est cuprinde județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.

  • 163 de firme suspecte din această regiune din 3.150 de firme care s-au înscris
  • 440 de firme câștigătoare de finanțări de la stat
  • Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Est este în valoare totală de 292.343.648 lei;
  • ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 50,52%

Nu știu nimic de fraude. Eu am o firmă relativ mică, nu știu pe nimeni la București, că bănuiesc că de acolo s-a spart sistemul, dacă asta s-a întâmplat. Am avut noroc și asta a fost. Mi-am făcut un proiect corect și nu m-am gândit ce procent de finanțare de la stat să trec ca să câștig. Am făcut un proiect pe bune, nu am vrut să păcălesc”, susține un acționar al unei firme de HORECA din Galați.

Regiunea Vest

Regiunea Vest cuprinde județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș.

  • 120 de firme suspecte din 2522 care s-au înscris
  • 376 câștigătoare
  • Bugetul alocat pentru Regiunea Vest este în valoare totală de 231.553.481 lei.
  • ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 51,24%

Românul îngrașă porcul de Ajun, de asta sunt multe aplicații în ultimele 48 de ore, cum spuneați. Desigur, românul s-a născut și hoț sau șmecher, deci e posibil să fi fost fraudat sistemul. Pe mine nu m-ați nimerit, nu sunt implicat în așa ceva. Am depus proiectul în utlima zi că nu eram sigur dacă să mă înscriu sau nu, erau deja 23-25.000 de aplicații. Am zis că nu am șanse”, spune și acționarul unei societăți din Arad.

Sud-Vest Oltenia

Regiunea Sud-Vest Oltenia cuprinde județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea

  • 113 de firme suspecte din 2521 de societăți care au aplicat
  • 364 de firme câștigătoare de finanțări de la stat
  • Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Vest a fost în valoare totală de 235.488.120 lei;
  • ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 50,85%

Regiunea Sud Muntenia

Regiunea Sud Muntenia cuprinde județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman.

  • 124 de firme suspecte din 3.683 de societăți care au aplicat
  • 483 de firme câștigătoare de finanțări de la stat
  • Bugetul alocat pentru Regiunea Sud-Muntenia este în valoare totală de 309.656.058 lei;
  • ultimul procent de finanțare al firmei care aplica pentru un grant public a fost de 51,44%

”Nu doresc să comentez, nu știu nimic, nu mă pricep, eu nu sunt implicat în așa ceva”, ne-a declarat un administrator al unei societăți cu o aplicație depusă în ultimele 48 de ore.

 

Claudiu Năsui (dreapta) a declarat deseori că acest program de granturi a fost fraudat

Proiectul ar putea fi anulat și reluat

„100% Transparenţă. Am supărat mulţi oameni din sistem în momentul în care am spus adevărul. Am spus adevărul despre mersul la târguri pe banii statului şi despre faptul că măsura 3 nu îşi atinge scopul. Nu îşi atinge scopul pentru că ajunge să finanţeze în proporţie de peste 50% imobiliare. Şi nu doar atât, dar suspiciunile de fraudă de care am vorbit sunt bazate pe fapte reale. Am avut discuţia aceasta şi cu premierul şi i-am propus un curs de acţiune. Ştiu că adevărul doare, dar singura noastră şansă dacă vrem să salvăm România este măcar să spunem adevărul şi să fim foarte transparenţi cu ce găsim în ministere. Nu să menţinem butaforii”, a spus Claudiu Năsui după ce a reclamat nereguli în acest proiect.

”Vă promit că toţi cei care au divulgat date cheie (în speţă procentul de cofinanţare de la limita eligibilităţii) au comis fapte penale şi vor suporta consecinţele”, a mai spus Năsui în urmă cu câteva zile.

Reprezentanții firmelor cer reluarea proiectului. „O vânătoare de vrăjitoare este inutilă. Ce contează este să fie anulată măsura, restabilite reguli obiective, să fie asigurată transparenţa, iar accesul în sistem să fie interzis inclusiv pentru angajaţii Ministerului Economiei, pentru că atunci când la licitaţie depunem ofertă în plic nici măcar comisia nu ştie oferta până la deschiderea plicurilor„, a declarat Octavian Dan, de la Asociația Firmelor Bihorene.

Vezi Lista firmelor care au depus aplicatii suspecte in programul Masura 3

sursa: Europa Liberă

 



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Furnizorii de energie trebuie să refacă facturile eronate în termen de 15 zile. Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial

Publicat

contor curent gaz

A fost publicată Ordonanța de urgență privind refacerea facturilor eronate la energie și gaze naturale. Conform Ordonanței, furnizorii sunt obligați, din oficiu, să refacă facturile în maximum 15 zile de la data emiterii acestora, iar pentru facturile care au fost deja emise, termenul de refacere este de 15 zile.

Potrivit Ordonanței, furnizorii sunt obligați, din oficiu, să refacă facturile în maximum 15 zile de la data emiterii acestora, iar pentru facturile care au fost deja emise, termenul de refacere este de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, adică începând de astăzi. Nu vor fi percepute penalități.

Ordonanța adoptată de Guvern introduce prevederi noi legate de refacerea facturilor emise eronat de către furnizorii de energie electrică și gaze naturale, adică fără respectarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale pentru sezonul rece 2021— 2022.

Debranșarea ori sistarea serviciilor nu va fi permisă până la sfârșitul lunii septembrie 2022

Un prim articol introdus în Ordonanța publicată astăzi în Monitorul Oficial se referă la interdicția debranșării ori sistării serviciilor pentru următoarea perioadă de timp, o măsură luată de autorități pentru a preveni posibile abuzuri din partea furnizorilor de energie și gaze.

„Debranșarea de la rețea sau sistarea prestării serviciilor în domeniile energie electrică și/sau de gaze naturale corespunzătoare neachitării debitelor restante înregistrate de clienții finali prevăzuți la art. 1 alin. (1) lit. a) nu se poate realiza mai devreme de 90 de zile de la data încetării aplicării schemei de sprijin.”

Virgil Popescu: termenul de 90 de zile începe din iunie 2022

Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a precizat că termenul de 90 de zile începe să curgă după sfârșitul lunii iunie 2022, când se fac recalculări.

Așadar, debranșarea și sistarea serviciilor pentru consumatori nu va fi permisă până la sfârșitul lunii septembrie 2022.

Alte măsuri prevăzute în Ordonanța de urgență:

– (1) Pe perioada aplicării prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 118/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 259/2021, cu modificările și completările ulterioare, emitenții facturilor de energie și/sau gaze naturale întocmite cu încălcarea prevederilor art. 1 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 259/2021, cu modificările și completările ulterioare, sunt obligați, din oficiu, să le refacă în maximum 15 zile de la data emiterii acestora.

Pentru facturile deja emise, termenul de refacere a acestora este de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

(2) Facturile prevăzute la alin. (1) vor fi recalculate și emise fără penalități.

(3) Se suspendă executarea obligației de plată a facturilor în curs de recalculare, până la emiterea noilor facturi cu respectarea dispozițiilor legale prevăzute la art. 1 și 6 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 118/2021, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 259/2021, cu modificările și completările ulterioare.

Guvernul ia măsuri: se interzice debranșarea inclusiv pentru consumatorii care deja au restanțe

„Furnizorii au obligația să le recalculeze fără penalități în termen de 15 zile și de asemenea pe această perioadă de 15 zile se suspendă și o eventuală plată a acestora. De asemenea, pentru a preîntâmpina posibile abuzuri vor fi interzise și debranșările”, a spus acesta.

Ministrul mai spune că de interzicerea debranșării vor beneficia si consumatorii care deja înregistrează restanțe la facturi.

„Toți consumatorii casnici, nu doar cei vulnerabili, pe perioada de aplicare a acestei legi, vor beneficia de interzicerea debranșării. Eu sper ca toată lumea să fie de bună credință și să nu abuzeze de acest lucru și efectiv doar celor cărora li se întâmpla lucruri si nu pot sa-si plătească facturile. Și perioada de aplicare se va extinde cu încă 90 de zile după finalizarea acestei scheme de ajutor, finalizarea legii, așa cum a fost și data trecută în lege.”, a declarat ministrul.

Care este perioada de aplicare a legii

„Perioada de aplicare a legii, dacă nu mă înșel, ținând cont că până în 31 iunie se refac si se recalculează facturi, cred că este 31 iunie. Cu certitudine este până în 31 martie, dar până la 31 iunie furnizorii recalculează facturi. Este text în lege, chiar nu mai țin minte exact.”, a spus Virgil Popescu.
Clienții nu mai sunt nevoiți să contacteze furnizorii

Ministrul Energiei a precizat că în Ordonanța de urgență s-a stipulat clar că furnizorii au obligația de a reface facturile emise eronat. Așadar, nu mai este necesar pentru consumatori să facă reclamație la furnizori, decât în situația în care furnizorii nu respectă legile prevăzute în Ordonanță.

„Dacă nu se întâmplă, clienții ar trebui să facă reclamație la furnizori. Dar eu cred ca toți furnizorii vor reface facturile, pentru că e un semnal puternic dat de premier săptămâna trecută.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Flubot, o variantă de malware pentru Android care fură informații sensibile, se propagă prin sms către utilizatori din România

Publicat

telefon mobil

În ultimele zile, echipa Directoratului Național de Securitate Cibernetică a primit notificări de la utilizatori din România care au primit mesaje de tip SMS, nesolicitate, în care erau informați că ar urma să primească un pachet prin curier rapid.

În spatele acestui mesaj se află o tentativă de atac tip phishing, o încercare a atacatorilor de a extrage date sensibile de la utilizatori.

Acest atac conține și o componentă de răspândire de malware, care se activează în momentul în care mediul de pe care se face click este unul cu sistem de operare Android.

Mesajele sunt create astfel încât să pară a veni de la un serviciu de curierat (DHL) și furnizează un link pentru instalarea unei aplicații de urmărire a comenzilor.

De fapt, utilizatorul nu instalează o aplicație legitimă, în realitate pe dispozitiv instalându-se o variantă de malware denumită Flubot.

Nu este prima dată când acest tip de atac vizează utilizatori din România. Flubot este o variantă de troian bancar care afectează dispozitivele care rulează sistemul de operare Android.

Această variantă de malware pentru terminalele mobile are rolul explicit de a extrage credențiale de acces de pe dispozitive, cu focus pe detalii financiar-bancare.

Pentru toate celelalte cazuri, în care utilizatorii folosesc alte sisteme de operare, atacatorii redirecționează potențialele victime către site-uri care găzduiesc campanii de tip scam.

În plus, pentru răspândirea rapidă către alte potențiale victime, FluBot obține accesul la contactele din telefonul victimei, cărora le trimite același mesaj menționat.

Sursă: Cert.ro

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Rezidenții care nu susțin examenul de specialist vor putea fi angajați în anumite spitale. Care sunt condițiile. PROIECT, la MS

Publicat

Medicii rezidenți care nu s-au prezentat la examenul de specialist vor putea fi angajați în spitalele care au deficit major de personal, doar pe perioadă determinată, de cel mult un an de la finalizarea rezidențiatului, potrivit unui proiect publicat în dezbatere publică, marți, de Ministerul Sănătății.

Proiectul pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea și finanțarea rezidențiatului a fost publicat în dezbatere marți, 18 ianuarie, de Ministerul Sănătății.

„Medicii rezidenți care nu s-au prezentat la examenul de specialist pot fi încadrați cu contract individual de muncă pe durată determinată de maxim un an de la finalizarea stagiului de pregătire, în funcția de medic și salarizarea corespunzătoare ultimului an de pregătire, în unități sanitare publice care înregistrează deficit de personal și sub îndrumarea unui medic cu drept de liberă practică în specialitatea respectivă”, prevede documentul.

Potrivit notei de fundamentare, printre schimbările preconizate se numără accesul la examenul de specialist pentru rezidenții detașați în alte unități sanitare care au întrerupt stagiul în care se aflau în baza Ordinului comandantului acțiunii, pe perioada stării de urgență, respectiv a stării de alertă instituită pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de SARS-Cov2.

Proiectul prevede, de asemenea:

  • rezolvarea situației absolvenților de medicină, promoții anterioare anului 2005, care nu dețin un titlu de specialist, fiind în prezent încadrați ca medici de medicină generală în servicii de ambulanță, UPU/SMURD, cabinete școlare etc.
  • reducerea cheltuielilor bugetare prin reglementarea mai exactă a perioadei de finanțare de la bugetul statului a cheltuielilor de personal în scopul formării de specialiști care să ocupe posturile vacante din unitățile sanitare
  • creșterea calității pregătirii rezidenților de la domeniul medicină dentară și domeniul farmacie prin reducerea supraaglomerării unităților de pregătire și corelarea numărului de rezidenți cu numărul de profesori/îndrumători de formare
  • punerea în aplicare a politicilor privind creșterea gradului de digitalizare prin introducerea „caietului de monitorizare” în format electronic
  • se realizează o ciclicitate în ceea ce privește revizuirea curriculumurilor de pregătire, în acord cu progresul științei
  • prin impunerea unei vârste maxime de prezentare la concursul de rezidențiat, rețeaua de asistență medicală, în primul rând cea publică, ar mai putea beneficia de serviciile medicilor specialiști, medicilor stomatologi specialiști și farmaciștilor specialiști cel puțin un număr de ani egal cu durata medie de pregătire prin rezidențiat
  • să dă posibilitatea ca medicii rezidenți care nu s-au prezentat la examenul de specialist să poată fi încadrați cu contract individual de muncă pe durata determinata de maxim un an de la finalizarea stagiului de pregătire, în funcția de medic și salarizarea corespunzătoare ultimului an de pregătire, în unități sanitare publice care înregistrează deficit major de personal, având în vedere contextual epidemiologic actual
  • este necesară reglementarea de urgență a situațiilor privind schimbarea specialității pentru rezidenții pe loc care din motive obiective nu pot efectua specialitatea aleasă în urma concursului de rezidențiat

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

O femeie din Zlatna a aflat dintr-un document al primăriei că este decedată. Explicațiile administrației locale

Publicat

O femeie din Alba a aflat de la primăria orașului în care locuiește că este decedată. Mai exact, când a vrut să știe cât are de plată la taxe și impozite, pe o notificare emisă de către angajații administrației locale apărea ca fiind decedată. 

S-a întâmplat la Zlatna, în urmă cu câteva zile. Femeia în cauză, Maria M. B., a contactat alba24.ro și a explicat ce s-a întâmplat și cum a primit vestea din partea primăriei. 

Aceasta a trimis o cunoștință la Primăria Zlatna pentru a afla cât are de plătit la impozite în anul 2022. Persoana în cauză a mers la birourile administrației locale, unde a cerut informații despre impozitele pe care femeia trebuie să le plătească.

A primit din partea angajaților un document, intitulat ”Notificare de plată”. Deși documentul nu este semnat, acesta conține datele de indentificare ale femeii, ce taxe are de plătit către Primăria Zlatna, dar și un număr de înregistrare ”6161 din 14.01.2022”.

Însă când a citit notificarea de plată, a rămas șocată: În dreptul numelui ei, pe notificarea de plată apare mențiunea ”DECEDAT”. Chiar de două ori: atât în partea de sus a documentului, cât și în partea de jos.

Documentul a fost emis de către angajații Primăriei Zlatna în data de 14 ianuarie 2022.

Femeia a povestit că a avut un șoc, a fost foarte afectată în momentul în care a văzut că este trecută la cei decedați. ”Nu se poate așa ceva, chiar sunt iresponsabili”, a declarat aceasta pentru alba24.ro.

Ce spune primarul orașului Zlatna, Silviu Ponoran

Reporterii alba24.ro l-au contactat pe primarul orașului Zlatna, Silviu Ponoran. Acesta a explicat, alături de mai multe angajate ale primăriei, că incidentul s-a întâmplat din cauza unei erori a unui program.

Mai exact, programul care le ajută pe angajatele primăriei să scoată evidențele cetățenilor a dat o eroare și a trecut-o la categoria celor decedați pe femeia care a solicitat documentul.

Reprezentații administrației locale au declarat că eroarea de sistem se va remedia în scurt timp.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate