Europa, pe înţelesul cetăţenilor: Cât de mult îşi cunosc românii drepturile de cetăţeni ai Uniunii Europene?

2013 este „Anul European al Cetăţenilor”. Pe parcursul acestuia, Comisia Europeană şi-a intensificat acţiunile de promovare a drepturilor de care beneficiază cetăţenii europeni. Cât de mult vor reuşi specialiştii în comunicare ai comisiei să-i facă conştienţi pe cetăţenii europeni despre beneficiile Uniunii Europene se va vedea în următorul eurobarometru sau sondaj prin care se analizează opinia locuitorilor din ţările membre. Cert este că în prezent la nivelul Uniunii Europene dar şi în România creşte euroscepticismul, adică neîncrederea în ideile şi politicile comune ale Uniunii Europene.

Potrivit ultimului eurobarometru publicat în această vară la Bruxelles, în România 45% dintre cetăţeni au încredere în Uniunea Europeană şi 43% tind să nu aibă încredere. Chiar dacă românii nu pot fi consideraţi încă eurosceptici trebuie menţionat faptul că acesta este cel mai scăzut nivel de încredere în UE înregistrat în România. În schimb cel mai ridicat nivel de încredere a fost de circa 85 % fiind înregistrat în perioada de pre-aderare, adică înainte de 2007.

Poate unul dintre cele mai importante avantaje pe care românii le-au câştigat ca şi cetăţeni europeni este dreptul la libera circulaţie pe teritoriul Uniunii Europene. 11 milioane de cetăţeni ai Uniunii au beneficiat deja de acest drept şi locuiesc în prezent într-un alt stat membru.

Potrivit rezultatelor recensământului populaţiei din 2011, 727.500 de români sunt plecaţi la muncă în străinătate. Neoficial numărul lor este de cel puţin trei – patru ori mai mare adică aproape 2,5 – 3 milioane de români sunt în străinătate.

Şi din judeţul Alba în ultimii ani câteva zeci de mii de locuitori au plecat la muncă în străinătate, mulţi dintre ei după aderarea României la Uniunea Europeană.

Acest număr este neoficial însă oficial, potrivit datelor statistice, din judeţ sunt plecaţi în străinătate aproape 17.000 de locuitori, cei mai mulţi, peste 9.000 în Spania. În topul ţărilor alese de românii plecaţi din Alba să-şi caute un trai mai bun peste hotare se află tot ţări europene respectiv Italia, Germania, Franţa sau Marea Britanie.

În calitate de cetăţean al UE, orice persoană are dreptul de a circula şi de a locui oriunde pe teritoriul UE dar pentru a locui în alt stat membru pe o perioadă de peste trei luni trebuie să îndeplinească anumite condiţii care diferă în funcţie de motivul deplasării (muncă, studii, etc.). Astfel, după această perioadă, cetăţeanul european poate locui pe teritoriul altui stat membru doar dacă este angajat ca lucrător, este liber profesionist, este angrenat într-o acţiune de formare profesională sau este student la o instituţie acreditată, în condiţiile în care are suficiente resurse şi asigurare medicală completă.

După împlinirea a cinci ani de şedere continuă legală în statul membru gazdă beneficiază de dreptul de şedere permanentă. Odată dobândit, acest drept nu mai este supus îndeplinirii condiţiilor menţionate anterior dar poate fi pierdut printr-o absenţă care depăşeşte o perioadă de doi ani consecutivi.

Dacă românii au învăţat să uzeze de dreptul de liberă circulaţie nu acelaşi lucru putem spune de celelalte drepturi, iar unul dintre cele mai importante este dreptul de vot.

Astfel cetăţenii europeni au dreptul de a vota şi de a candida la alegerile municipale şi pentru Parlamentul European în statul membru în care locuiesc.

Ca şi ceilalţi cetăţeni europeni românii nu se prea înghesuie să-şi folosească dreptul de vot pentru Parlamentul European, iar la ultimele alegeri din 2009 prezenţa la vot a fost sub 30%.

Nicoleta MATEIU