Connect with us
Publicitate

EDUCAȚIE

EVALUARE NAȚIONALĂ 2022: modele de subiecte la ROMÂNĂ. Toate testele de antrenament și reguli pentru proba din 14 iunie

Publicat

examen teza lucrare

Examenul de Evaluare Națională 2022 începe marți, 14 iunie, cu proba scrisă la Limba și literatura Română.

Primele rezultate vor fi comunicate în 23 iunie 2022 (până la ora 14.00), iar cele finale în 30 iunie. Media la Evaluare Națională contează în proporție de 80% pentru admiterea la liceu.

Vezi și EVALUARE NAȚIONALĂ 2022: modele de subiecte la ROMÂNĂ. Toate testele de antrenament și reguli pentru proba din 14 iunie

Vezi și EVALUARE NAȚIONALĂ 2022: modele de subiecte la MATEMATICĂ. Toate testele de antrenament și reguli pentru proba din 16 iunie

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, susține că la examenul de Evaluare Națională 2022 nu vor fi ”subiecte-capcană”, așa cum s-a întâmplat la simulare și că va monitoriza situația astfel încât acestea să fie ”înțelept concepute”.

Vezi Evaluare Națională 2022: Toate TESTELE de ANTRENAMENT publicate de Ministerul Educației. Alte MODELE de SUBIECTE pentru examen

La examenul de Evaluare Națională, elevii de clasa a VIII-a vor trebui să rezolve cerințele primite în cel mult două ore.

CALENDAR EVALUARE NAȚIONALĂ 2022

  • 30 mai – 3 iunie 2022: Înscrierea la evaluarea națională
  • 3 iunie 2022: Încheierea cursurilor pentru clasa a VIII-a
  • 14 iunie 2022 Limba și literatura română — probă scrisă
  • 16 iunie 2022 Matematica — probă scrisă
  • 17 iunie 2022 Limba și literatura maternă — probă scrisă
  • 23 iunie 2022 (până la ora 14.00): Afișarea rezultatelor înaintea contestațiilor
  • 23 iunie 2022 (ora 16:00 – ora 19.00): Depunerea contestațiilor
  • 24 iunie 2022 (ora 8:00 – ora 12.00): Depunerea contestațiilor
  • 24 iunie – 29 iunie 2022: Soluționarea contestațiilor
  • 30 iunie 2022: Afișarea rezultatelor finale după soluționarea contestațiilor

Evaluare Națională 2022 – structura subiectelor

În evaluarea competențelor și a conţinuturilor se vor urmări permanent aspectele normative ortoepice, ortografice, morfologice şi de punctuaţie, utilizându-se constant Dicționarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române (DOOM 2), Dicţionarul explicativ al limbii române și alte tipuri de dicționare şi îndreptare publicat în 2005, dar și DOOM 3, publicat în 2022, fără a fi vizate elemente tratate distinct.

Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație, care se ocupă de elaborarea subiectelor pentru examen, a publicat precizări privind Evaluarea Națională 2022 la clasa a VIII-a.

La proba de Română

  • la proba de limba română și/sau maternă, un răspuns completat în căsuța de răspuns poate fi corectat prin tăierea cu o linie orizontala a literei scrise în căsuță și scrierea în dreapta căsuței a literei asociate răspunsului considerat corect

”În cazul itemilor care nu solicită explicit formularea răspunsului în enunț, absolventul de clasa a VIII-a poate răspunde punctual, fără integrarea în propoziții sau în enunțuri a răspunsului dat”, se arată în document.

La redactarea textului de opinie, nu este obligatorie utilizarea unor conectori lingvistici de tipul ”în primul rând”, ”în al doilea rând”, ”în concluzie”, accentul fiind pus pe gândirea critic, potrivit sursei citate.

De asemenea, în compararea unor texte literare, elevii nu trebuie să memoreze citate:

„Subliniem că pentru rezolvarea cu succes acestor cerințe nu este necesară memorarea unor citate / fragmente, în baza cărora să se realizeze asocierea dintre texte, iar textele pot fi alese din literatura națională sau universală”.

La redactarea lucrărilor, elevii trebuie să evite elemente ce nu vor putea fi punctate sau nu se vor puncta:

  • truismele
  • utilizarea unor idei cu caracter general
  • folosirea nejustificată a conceptelor de teorie literară
  • folosirea nejustificată a ideilor teoretice care nu sunt relevante pentru itemul propus
  • folosirea nejustificată a citatelor și a referințelor irelevante scopului comunicării
  • utilizarea clișeelor lingvistice și ideatice.

Variantele de subiect sunt construite astfel încât itemii să măsoare gradul de formare / dezvoltare a competențelor prevăzute în programa de examen.

Textele-suport sunt alese, preponderent, din patrimoniul cultural (național și universal) și respectă temele precizate în programă: Eu și universul familiar; Eu și lumea din jurul meu; Orizonturile lumii și ale cunoașterii; Reflecții asupra lumii.

Este esențial ca absolventul de clasa a VIII-a să citească atent cerințele și să respecte prevederile acestora.

În cazul itemilor care nu solicită explicit formularea răspunsului în enunț, absolventul de clasa a VIII-a poate răspunde punctual, fără integrarea în propoziții sau în enunțuri a răspunsului dat.

Pentru verificarea respectării limitei de cuvinte, se vor lua în calcul toate cuvintele scrise de elev (inclusiv conjuncții, prepoziții, articole etc.).

Subiectul I – cuprinde itemi obiectivi și semiobiectivi, de tip întrebare structurată, care vizează:

  • A – preponderent, evaluarea competentei de lectură, a competențe intelectuale
  • B – preponderent, evaluarea competențelor lingvistice.

Itemul care evaluează competența de recunoaștere a modurilor în care sunt organizate informațiile în texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale sau pe cea de evaluare a informațiilor și a intențiilor de comunicare din texte literare, nonliterare, continue, discontinue și multimodale poate avea în vedere:

  • identificarea a structurii / a tiparului textual, a mijloacelor de caracterizare
  • rolul textului descriptiv / dialogat / narativ în textul literar,
  • relația dintre imagine și cuvânt în textul multimodal
  • valoarea stilistică a diminutivelor
  • identificarea / interpretarea unor figuri de stil etc.

Pentru evaluarea competenței de prezentare a unor răspunsuri personale pe marginea unor texte diverse, se solicită absolventului de clasa a VIII-a redactarea unui text de opinie.

Astfel, nu este obligatorie utilizarea unor conectori lingvistici de tipul: în primul rând, în al doilea rând, în concluzie etc., accentul fiind pus pe gândirea critică.

În ceea ce privește itemii care urmăresc evaluarea competențelor de comparare din programa de examen:

  • compararea diferitelor puncte de vedere exprimate pe marginea unor texte diverse
  • compararea a cel puțin două texte sub aspectul temei, al ideilor și al structurii
  • compararea unor elemente comune identificate în cultura proprie și în cultura altor popoare sau a unor tradiții românești cu tradiții din alte culturi

(așa cum este, de exemplu, cerința A9 din modelul oficial, publicat în noiembrie 2021: Asociază fragmentul din „Croitorul de cărți” de Monica Pillat cu un alt text literar studiat la clasă sau citit ca lectură suplimentară, prezentând, în 50 – 100 de cuvinte, o valoare culturală comună, prin referire la câte o secvență relevantă din fiecare text)

compararea se poate realiza, conform competențelor, după o serie de criterii date, prevăzute de acestea și de conținuturile asociate:

  • tema, valoare (culturală / morală), personaj, idei, punct de vedere, structură etc.

Pentru rezolvarea cu succes acestor cerințe nu este necesară memorarea unor citate / fragmente, în baza cărora să se realizeze asocierea dintre texte, iar textele pot fi alese din literatura națională sau universală.

Subiectul I.B are în vedere, preponderent, evaluarea competențelor lingvistice, cu accent pe caracterul comunicativ-funcțional.

Subiectul al II-lea constă într-un item subiectiv, de tip eseu structurat, prin care se evaluează scrierea din textul literar (metatext) sau scrierea creativă.

Pentru itemii care vizează redactarea unui tip de text studiat (rezumat, text argumentativ etc.), reperele nu vor fi precizate în cerință, întrucât ele se suprapun cu achizițiile elevului.

În cazul rezumatului, de exemplu, evaluarea vizează în ce măsură elevii cunosc regulile de alcătuire a acestuia, deosebindu-se de planul simplu / dezvoltat de idei sau de simplă relatare a evenimentelor.

Un alt item care vizează scrierea despre text ar putea solicita caracterizarea personajului, pe baza unor repere ca:

  • precizarea identității, a statutului personajului, prezentarea trăsăturilor morale și fizice
  • recizarea unor mijloace de caracterizare identificate în text
  • comentarea unor secvențe relevante
  • asocierea personajului din textul-suport cu un personaj dintr-un alt text literar (din perspectiva valorii, a unor trăsături comune etc.) / asocierea din perspectiva unor valori comune (o valoare personală și o valoare a personajului)

În cazul unui itemi care vizează prezentarea temei sau a semnificației / unei semnificații din textul liric (de asemenea, un item posibil ce vizează scrierea după text), reperele poți avea în vedere:

  • descrierea în cuvinte proprii al lumii textului (redare parafrastică)
  • prezentarea unor semnificații ale textului dat
  • interpretarea unor figuri de stil
  • corelarea unor idei cu o idee dintr-o altă operă artistică etc.

În cazul scrierii creative, itemul permite adaptarea reperelor date la secvențele prototipice / structurile textului prevăzute în programă.

Absolvenții de clasa a VIII-a vor redacta lucrurile astfel încât să evite o serie de elemente care nu vor putea fi punctate sau care nu se vor puncta precum: truismele, utilizarea unor idei cu caracter general, folosirea nejustificat a conceptelor de teorie literară, a ideilor teoretice care nu sunt relevante pentru itemul propus, a citatelor și a referințelor irelevante scopului comunicării, utilizarea clișeelor lingvistice și ideatice”.

EVALUARE NAȚIONALĂ 2022 – modele de subiecte – teste de antrenament și bareme

TESTE de ANTRENAMENT și BAREME setul 1 – modele de subiecte – EVALUARE NAȚIONALĂ 2022

TESTE de ANTRENAMENT și BAREME setul 2 – modele de subiecte – EVALUARE NAȚIONALĂ 2022

TESTE de ANTRENAMENT  și BAREME setul 3 – modele de subiecte – EVALUARE NAȚIONALĂ 2022

TESTE de ANTRENAMENT și BAREME setul 4 – modele de subiecte – EVALUARE NAȚIONALĂ 2022

TESTE de ANTRENAMENT și BAREME setul 5 – modele de subiecte – EVALUARE NAȚIONALĂ 2022

TESTE de ANTRENAMENT  și BAREME setul 6 – modele de subiecte – EVALUARE NAȚIONALĂ 2022

SUBIECTE și BAREME – SIMULARE Evaluare Națională 2022 clasa a VIII-a – proba de Limba și literatura Română

SUBIECTE și BAREME – ROMÂNĂ – Simulare Evaluare Națională 2021 – clasa a VIII-a:

SUBIECTELE și BAREMELE – proba scrisă Limba și literatura ROMÂNĂ – Evaluare Națională 2021:

Limba română – minorități:

Modele de subiecte 2021 – Teste de antrenament/bareme pentru Evaluare Națională clasa a VIII-a

Teste/modele subiecte / bareme – Limba și literatura ROMÂNĂ – Evaluare Națională 2021:

LIMBA ROMÂNĂ MINORITĂȚI Teste și Bareme Evaluare naționala 2021

Reguli la examenul de Evaluare Națională 2022

Accesul elevilor este permis în intervalul orar 8.00 – 8.30.

La ora 9.00, candidații vor primi broșura cu subiectele și hârtie ștampilată pentru ciorne.

Subiectele sunt primite sub formă de broșură, dar elevii pot să solicite și pagini suplimentare, dacă este cazul.

Timpul de redactare a subiectelor este de 120 de minute (două ore) calculate după cele 15 minute alocate pentru completarea casetei de identificare. Asistenții vor verifica datele înscrise de candidați și vor secretiza caseta.

Supravegherea probelor scrise este asigurată, pentru fiecare sală de examen, de cel puțin un asistent, cadru didactic de altă specialitate decât cea corespunzătoare disciplinei la care se susține proba.

Reguli pentru elevi la Evaluare Națională 2022 – obiecte interzise în sălile de examen

Se interzice candidaţilor la evaluarea naţională să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete şi alte asemenea obiecte. Candidaţii au obligaţia de a lăsa obiectele menţionate în sala de depozitare a obiectelor personale, stabilită de comisia din unitatea de învăţământ – centru de examen în acest scop.

Candidaţii care refuză depozitarea obiectelor menţionate în sala stabilită de comisie în acest scop nu sunt primiţi în examen.

Se interzice candidaţilor la evaluarea naţională să aibă, în sălile de examen, asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi alte asemenea obiecte ori în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen

  • orice fel de lucrări: manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidaţi etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.
  • telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la reţele de socializare, care ar putea fi utilizate în rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare cu alţi candidaţi/ asistenţi din unitatea/unităţile de învăţământ/centrul/centrele de examen sau cu exteriorul.

Se interzice candidaţilor să comunice între ei sau cu exteriorul, să copieze, să transmită materiale care permit copiatul sau să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor.

Încălcarea regulilor menţionate va fi considerată fraudă/tentativă de fraudă, iar candidaţii respectivi sunt eliminaţi de la proba respectivă, indiferent dacă materialele/ obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materiale interzise/ ciorne/ foi din lucrările scrise etc.

Candidaţii eliminaţi de la o probă pentru fraudă sau tentativă de fraudă primesc nota 1 (unu) pe lucrarea scrisă.

Înainte de începerea probelor, asistenţii prezintă candidaţilor prevederile metodologice legate de organizarea şi desfăşurarea corectă a evaluării naţionale şi prevederile menționate şi le solicită să predea toate eventualele materiale şi obiecte care, potrivit reglementărilor în vigoare, sunt interzise în sala de examen.

Apoi, candidaţii vor semna un proces-verbal în care se regăsesc prevederile amintite şi menţiunea că ştiu că nerespectarea regulilor are drept consecinţă măsurile menţionate.

Candidaţii care doresc să predea lucrările înainte de expirarea timpului maxim prevăzut pentru rezolvarea subiectelor pot părăsi sala de examen cel mai devreme după o oră de la începerea probei scrise.

La părăsirea sălii de examen, candidaţii nu primesc subiectele.

Comisia naţională de organizare a evaluării naţionale poate decide ca activităţile din cadrul evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a să se realizeze utilizând aplicaţia informatică dedicată examenelor naţionale.

Reguli Evaluare Națională 2022 – corectarea lucrărilor și contestații

În procesul de evaluare iniţială a lucrărilor scrise şi de rezolvare a contestaţiilor, după validarea finalizării evaluării de către cei doi profesori evaluatori, în cazul în care diferenţa dintre notele celor doi evaluatori este mai mică sau egală cu 1 punct, este calculată nota finală, ca medie aritmetică cu două zecimale a notelor acordate de evaluatori, fără rotunjire, fiind înregistrată în catalogul evaluării naţionale.

În cazul în care diferenţa între notele acordate de cei doi profesori evaluator este mai mare de 1 punct, lucrarea va fi recorectată de alţi doi profesori evaluatori.

După validarea finalizării evaluării, nota finală este calculată luând în considerare cele 4 (patru) note. După eliminarea celor două note/valori extreme, nota finală se calculează ca medie aritmetică cu două zecimale, fără rotunjire, a celor două note/valori centrale. Media rezultată reprezintă nota finală şi este înregistrată în catalogul evaluării naţionale.

În cadrul etapei de soluţionare a contestaţiilor, după încheierea evaluării lucrărilor, notele acordate după reevaluare sunt comparate cu cele acordate în etapa de evaluare iniţială. În situaţia în care se constată o diferenţă de notare mai mare de 1 punct, în plus sau în minus, între nota de la evaluarea iniţială şi cea de la contestaţii, lucrarea este reevaluată de alţi doi profesori evaluatori. Reevaluarea se face respectând cu stricteţe baremul de evaluare şi notare şi toate procedurile de evaluare. Nota acordată de cea de-a doua comisie de contestaţii este nota finală obţinută de candidat.

Nota obţinută în etapa de soluţionare a contestaţiilor este nota definitivă, indiferent de punctajul obţinut, în plus sau în minus, faţă de nota acordată în etapa de evaluare iniţială a lucrării. Această notă nu mai poate fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă

Candidaţii care depun contestaţii completează şi semnează o declaraţie-tip în care se menţionează faptul că au luat cunoştinţă că nota acordată ca urmare a soluţionării contestaţiei poate modifica, după caz, nota iniţială, prin creştere sau descreştere. În cazul candidatului minor, declaraţia-tip este semnată şi de către părinţii/reprezentanţii legali ai acestuia.

Reguli Evaluare Națională 2022 – supraveghere audio-video

Sălile de clasă din unităţile de învăţământ – centre de examen în care se desfăşoară probele pentru evaluarea naţională pentru absolvenţii clasei a VIII-a, sălile în care se descarcă şi se multiplică subiectele, precum şi sălile în care se predau/ se preiau, se evaluează şi se depozitează lucrările scrise ale candidaţilor sunt supravegheate audio-video.

Comisiile din unităţile de învăţământ – centre de examen şi comisiile judeţene/ Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a verifică, prin sondaj, înregistrările audiovideo din sălile de examen, după încheierea probei scrise. În cazul în care, la verificarea prin sondaj, se constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă ori în cazul în care există sesizări privitoare la nereguli, fraude sau tentative de fraudă, verificarea se face pentru înregistrările din toate sălile menţionate din unitatea de învăţământ respectivă.

Dacă, în urma verificărilor se constată existenţa unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, respectiv nerespectarea reglementărilor în vigoare de către candidaţi, comisia din unitatea de învăţământ – centru de examen ia măsurile care se impun, în conformitate cu prevederile metodologiei, care pot merge până la acordarea notei 1 (unu) pentru fraudă sau tentativă de fraudă.

În cazul în care verificările sunt făcute de către comisia din unitatea de învăţământ-centru de examen şi se constată existenţa unor nereguli, fraude sau tentative de fraudă, respectiv nerespectarea reglementărilor în vigoare de către cadrele didactice implicate în organizarea şi desfăşurarea examenului, aceasta anunţă comisia judeţeană/Comisia municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale pentru absolvenţii clasei a VIII-a, care ia măsuri de sancţionare şi anunţă, în scris, Comisia naţională de organizare a evaluării naţionale.

Comunicarea rezultatelor obţinute la examenul de evaluare naţională se face anonimizat, utilizându-se codurile individuale care înlocuiesc numele şi prenumele candidaţilor şi care au fost distribuite candidaţilor, pe bază de semnătură de primire, la prima probă susţinută de aceştia.

Pentru comunicarea notelor obţinute la examenul de evaluare naţională, înainte de etapa de depunere şi soluţionare a contestaţiilor, comisiile din unităţile de învăţământ – centre de examen tipăresc lista rezultatelor examenului de evaluare naţională, care cuprinde: codul candidatului, unitatea de învăţământ de provenienţă, notele obţinute la fiecare probă scrisă, media sau menţiunile „absent”/”eliminat din examen”, după caz.

Comisiile din unităţile de învăţământ – centre de examen:

  • afişează/postează, utilizând codurile individuale ale candidaţilor care au depus contestaţii, notele obţinute în urma rezolvării contestaţiilor, la loc vizibil, la avizier şi pe website-ul unităţii de învăţământ.
  • tipăresc lista rezultatelor finale după contestaţii ale candidaţilor anonimizaţi şi o afişează, conform calendarului, cu semnătura preşedintelui şi a secretarului comisiei din centrul de examen, la avizierul unităţii de învăţământ şi pe website-ul acesteia.

Reguli Evaluare Națională 2022 – afișarea rezultatelor

Rezultatele examenului de evaluare naţională ale candidaţilor anonimizaţi sunt afişate şi pe pagina de internet a Ministerului Educaţiei şi a inspectoratelor şcolare.

Candidatul major şi părinţii/ reprezentanţii legali ai candidatului minor pot solicita comisiei judeţene/ Comisiei municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale vizualizarea lucrării/lucrărilor propriului copil numai după afişarea rezultatelor finale, după etapa de soluţionare a contestaţiilor. La vizualizarea lucrării/lucrărilor, candidatul minor trebuie să fie însoţit obligatoriu de un părinte/reprezentant legal.

Solicitarea de vizualizare nu poate conduce la reevaluarea şi/sau modificarea notelor acordate lucrării/lucrărilor.

Membrii comisiei judeţene/ Comisiei municipiului Bucureşti de organizare a evaluării naţionale sau cei ai Comisiei naţionale de organizare a evaluării naţionale pot solicita vizualizarea lucrării/lucrărilor şi a borderourilor de evaluare în scopul verificării/ reevaluării acesteia/ acestora.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată.


Publicitate

EVENIMENT

Petre Daea va fi noul ministru al Agriculturii. A fost votat în unanimitate de comitetul național al PSD

Publicat

petre daea

Petre Daea a fost ales în unanimitate, de comitetul PSD, pentru a prelua portofoliul de ministru pe care l-a deținut și în trecut, în guvernul Dăncilă. 

Marți, 6 iulie, comitetul național PSD a decis ca Petre Daea să fie propunerea partidului pentru a prelua funcția de ministru, după demisia lui Adrian Chesnoiu.

Decizia PSD de a-l propune din nou pe Petre Daea la ministerul Agriculturii este un compromis făcut între taberele din partid. Postul de ministru al Agriculturii ar fi revenit organizației PSD Olt, controlată de secretarul general Paul Stănescu, organizație care l-a propus și pe Adrian Chesnoiu.

Stănescu și-ar fi dorit ca partidul să îl propună acum pe Florin Ionuț Barbu, deputat PSD de Olt și președinte al Comisiei de Agricultură din Camera Deputaților. De partea cealaltă, tabăra Ciolacu l-ar fi vrut pe Daniel Butănoiu, secretar de stat în minister, au declarat pentru digi24.ro, mai multe surse politice.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Rețetă de șpagă, perfecționată de 20 de polițiști rutieri din Sibiu. Cum ajungeau șoferii să dea mită pentru a fi iertați

Publicat

politia rutiera

Timp de aproape zece luni, perioada în care au fost supravegheați, 20 de polițiști rutieri din Sibiu, au pus în practică o adevărată rețetă, prin care cereau și luau șpagă de la șoferi. 

Metoda era atât de bine pusă în practică, încât procurorii din Sibiu au reușit să structureze pe etape, toată modalitatea prin care polițiștii rutieri acționau. 

De la intimidarea șoferilor cu aparatura din dotare și până la modalitatea în care banii ajungeau efectiv la polițiști, procurorii au detaliat toată rețeta, într-un comunicat de presă, prin care au anunțat trimiterea în judecată a celor 20 de polițiști. 

Potrivit procurorilor, în dosarul penal cu nr. 192/P/2019 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu privind săvârşirea unor infracţiuni de corupţie şi în legătură cu serviciul de către mai mulţi agenţi de poliţie rutieră din cadrul I.P.J. Sibiu – Serviciul Rutier – Biroul Drumuri Naţionale şi Europene, prin rechizitoriul din data de 06.07.2022 s-a dispus trimiterea în judecată a unui număr de 20 de inculpaţi, toţi având calitatea de agenți de poliţie, pentru săvârşirea, în perioada februarie 2020 – noiembrie 2020, a unui număr total de 191 de infracţiuni de luare de mită, abuz în serviciu şi favorizarea făptuitorului.

Cum acționau polițiștii

La finalizarea anchetei penale s-a concluzionat că agenţii rutieri trimişi în judecată, au dezvoltat şi au aplicat  preponderent, două moduri de operare în privinţa săvârşirii infracţiunilor de luare de mită, care, în linii generale, respectau următoarele etape:

I. La momentul în care agenții de poliție rutieră aflați în exercitarea atribuțiilor de serviciu, utilizând autospecialele MAI, se hotărau să nu constatate abateri la regimul rutier în schimbul primirii unor foloase necuvenite;

Porneau aparatura din dotare

– etapa  de preconstituire a situației premise pentru comiterea faptelor de corupție, în care se pornea aparatura radar din dotarea autovehiculelor MAI, astfel încât putea fi observată abaterea de la regimul rutier comisă de participanții la trafic, fără însă a acționa butonul de înregistrare a aparaturii radar.

În acest context, polițiștii rutieri observau că un anumit participant la trafic a săvârșit o abatere contravențională, dar care însă nu era înregistrată pe suport optic (n.n. memoria aparaturii radar), polițistul creându-și astfel posibilitatea de „a-l ierta” pe șoferul contravenient, fără a fi sesizabilă această iertare în urma verificărilor superiorilor.

Legitimarea

– etapa procedurii de legitimare, în care se  purta discuții cu acele persoane pentru a se putea concluzia asupra „siguranței” în privința săvârșirii unor fapte de corupție, polițistul îl „descosea” pe potențialul mituitor cu scopul de a se convinge că avea să fie păstrată confidențialitatea asupra actelor de corupție

”Sperietura”

– etapa „sperierii” sau a vulnerabilizării potențialului mituitor în care îi comunica faptul că ar fi fost înregistrat cu aparatura radar (n.n. înregistrare care în realitate nu exista) comițând, de regulă, o abatere contravențională gravă care ar atrage aplicarea unei sancțiuni contravenționale principale, avertismentul sau amenda contravențională, și măsura complementară a reținerii permisului de conducere, realizând astfel timorarea contravenientului.

Scopul determinat, era de a i se inocula pretinsului contravenient ideea că urmează a suferi rigorile legii, urmând a-i fi suspendată exercitarea dreptului de a mai conduce autovehicule pe drumurile publice (n.n. această măsură complementară era apreciată de către covârșitoarea majoritate a contravenienților drept cea mai aspră sancțiune), context în care, în multe situații, pentru a scăpa de sancțiune, cel oprit în trafic lua decizia de a recurge la comiterea unei fapte de dare de mită în raport de polițistul rutier.

Momentul în care cereau și primeau șpaga

– etapa consumării faptelor de corupție în forma primirii și respectiv remiterii mitei, în care agenții  de poliție se deplasau la potențialul mituitor având asupra lor clip-boardul în care se afla topul cu procese-verbale tipizate, care avea ca unic scop disimularea sumelor de bani primite cu titlu de mită.

Mituitorul executa activitatea de remitere a mitei, fie prin punerea mitei în mod disimulat în interiorul actului anterior restituit de polițist, fie prin așezarea sumei de bani date cu titlu de mită în interiorul clip-boardului aflat în mâinile polițistului, acesta din urmă închizând imediat coperțile acestui obiect.

–  etapa în care polițistul, lăsând impresia unui favor realizat mituitorului prin neluarea măsurilor legale, îi permitea pretinsului contravenient părăsirea acelui loc fără a dispune măsurile legale, situație în care ambii participanți la comiterea faptelor de corupție erau mulțumiți, respectiv agentul rutier era mulțumit de foloasele necuvenite obținute.

Neexistând o înregistrare a abaterii la regimul rutier stocată în memoria aparaturii radar, era foarte puțin probabilă descoperirea faptei, în timp ce mituitorul, având falsa reprezentare că s-ar fi putut dispune măsuri sancționatorii față de acesta, era satisfăcut de împrejurarea că nu i s-au aplicat măsurile legale, astfel încât era foarte scăzut riscul de a denunța faptele de corupție la care a fost părtaș.

Cum faceau împărțirea la bani

–  etapa în care  după plecarea mituitorului, în habitaclul autospecialei MAI sau în exteriorul acestei, polițistul care a primit efectiv mita de la pretinsul contravenient proceda, de regulă, la împărțirea acesteia cu colegul său de echipaj.

II. În ipoteza în care din diverse motive era înregistrată abaterea de la regimul legal de viteză, încât era necesară întocmirea actului de sancționare contravențională, agenții rutieri au adaptat modul de operare anterior descris, cu mențiunea că, în cadrul etapei de speriere sau timorare a șoferului, aceștia denaturau adevărul, comunicându-i potențialului mituitor o viteză de deplasare superioară celei constatate de aparatura radar care ar agrava răspunderea contravențională, dându-i-se de înțeles șoferului că i se va reține permisul de conducere.

În final, de cele mai multe ori, acel șofer prelua inițiativa la corupție și îl mituia pe agentul rutier, care apoi proceda la întocmirea actelor de sancționare având în vedere viteza reală constatată de radar, spunându-i-se apoi mituitorului că i s-ar fi efectuat un favor prin stabilirea unei viteze inferioare, cu consecința nereținerii permisului de conducere.

Referitor la faptele de abuz în serviciu reținute în sarcina unor inculpați, se impune a se preciza că acestea au fost comise prin neluarea măsurilor legale în cadrul punerii în executare a unor etape ale modului de operare adoptat în privința faptelor de corupție, care însă nu s-au consumat ca urmare a renunțării de către polițiști la rezoluția infracțională inițială de a obține foloase necuvenite.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Investiții importante în modernizarea rețelelor de distribuție a energiei electrice din județul Alba. Stadiul lucrărilor

Publicat

La sediul Instituţiei Prefectului – Judeţul Alba a avut loc miercuri, 6 iulie, la inițiativa prefectului Nicolae Albu, o întâlnire având ca teme principale de discuţie stadiul lucrărilor de investiţii ale operatorului de distribuţie a energiei.

S-a urmărit îmbunătăţirea interacţiunii dintre operatorul de distribuţie a energiei electrice şi instituţiile publice locale. Alături de prefectul judeţului Alba, la întâlnire au participat Marius Ceteraş, directorul Distribuţie Energie Electrică România – Sucursala Alba şi Marius Haţegan, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Alba.

Stadiul lucrărilor

Din informaţiile prezentate de reprezentantul DEER Sucursala Alba rezultă că toate investiţiile, demarate în anul 2021, sunt finalizate sau în stadiu avansat de execuţie şi vor fi finalizate în cursul lunilor următoare.

Dintre acestea, cele mai ample sunt lucrările de integrare în sistemul de monitorizare şi telecomandă SCADA a staţiilor de transformare din judeţul Alba, lucrările de modernizare a reţelelor electrice de distribuţie pe joasă tensiune din localităţile Bistra, Sălciua, Blaj, Bucerdea Grânoasă şi Mogoş (satele Valea Barnii, Bîrleşti şi Cristeşti), precum şi modernizarea liniei electrice de medie tensiune care alimentează comunele Vadu Moţilor, Poiana Vadului, Albac, Horea, Scărişoara, Gârda de Sus şi Arieşeni.

În anul 2022, lucrările de investiţii ale DEER Sucursala Alba au ca obiectiv principal creşterea calităţii serviciului de distribuţie în judeţul Alba.

Dintre acestea un rol foarte important îl au lucrările de modernizare a echipamentelor telecomandate de comutaţie de pe 7 linii de medie tensiune care alimentează peste 30.000 de utilizatori şi care vor duce la diminuarea numărului de întreruperi cu energie electrică şi scurtarea duratei întreruperilor în zonele aferente lucrărilor de modernizare, respectiv în zonele UAT-urilor Sebeş, Câlnic, Gârbova, Cut, Doştat, Spring, Roşia de Secaş, Ohaba, Berghin, Cugir, Vinţu de Jos, Blandiana, Şibot, Ceru Băcăinţi, Săliştea, Aiud, Lopadea Nouă, Hopârta, Miraslău, Rădeşti, Câmpeni, Vadu Moţilor, Poiana Vadului, Albac, Horea, Scărişoara, Gârda de Sus, Arieşeni, Abrud, Roşia Montană, Lupşa şi Ciuruleasa.

Urmare a problemelor cauzate în ultimii ani de starea tehnică a reţelelor de distribuţie pe medie tensiune din Alba Iulia, în anul 2022 va începe execuţia la 6 lucrări de modernizare a acestor reţele în diferite zone ale municipiului reşedinţă de judeţ (în cartierele Cetate, Maieri, Lipoveni, în zona centrală şi în zonele celor două staţii de transformare din Alba Iulia).

Prin aceste lucrări, cele mai ample de acest gen din ultimii ani, vor fi modernizaţi 25 km de traseu de linii electrice subterane de 20 kV şi 16 posturi de transformare, efectul aşteptat în urma implementării lor fiind o reducere a numărului de întreruperi în alimentarea cu energie electrica şi, mai ales, o reducere seminificativă a duratei manevrelor pentru izolarea defectelor apărute şi realimentarea cu energie electrică a consumatorilor.

O componentă importantă a planului de investiţii al operatorului de distribuţie o reprezintă lucrările generate de solicitări ale UAT-urilor din judeţul Alba, respectiv extinderi de reţele electrice de distribuţie (realizate în baza ordinelor ANRE 36/2019 şi 159/2020) în zonele rezidenţiale noi şi relocări ale reţelelor electrice (realizate în baza ordinului ANRE 184/2020) în zonele în care se realizează modernizări ale drumurilor publice.

Dintre lucrările de investiţii din aceste catogorii, care sunt cofinanţate de DEER şi UAT-urile care le-au solicitat, cele mai ample sunt extinderile reţelelor electrice de distribuţie din Miceşti (între strada Viadana şi satul Şard), Partoş (zona străzii Ana Ipătescu), Bărăbanţ (zona străzii Turnătoriei), Ighiu (zona Târgului), Vinerea (zona străzii Codrului), Poiana Gălzii (zona Lunca Largă) şi Galda de Jos (zona Calea Râtului), precum şi lucrările de relocare a reţelelor electrice de distribuţie din Alba Iulia, Cugir şi Unirea, generate de proiectele de modernizare a drumurilor din aceste localităţi.

Reprezentantul DEER Sucursala Alba a admis că există şi unele întârzieri în elaborarea documentaţiilor de proiectare pentru lucrările de extinderi ale reţelelor electrice, al căror număr a crescut foarte mult în ultimele luni, cauza principală fiind deficitul de personal specializat în proiectarea reţelelor electrice raportat la volumul lucrărilor comandate de UAT-uri. În acest sens DEER face permanent eforturi de recrutare de specialişti în proiectarea reţelelor electrice, dar şi de eficientizare a activităţii angajaţilor prin instruirea permanentă a acestora.

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Alba, Marius Haţegan, a solicitat reprezentantului DEER o îmbunătăţire a interacţiunii operatorului de distribuţie cu instituţiile publice locale, în sensul reducerii timpilor de emitere a avizelor de amplasament şi racordare, precum şi o implicare mai activă în informarea UAT-urilor şi a cetăţenilor din judeţul Alba cu privire la modificările legislative din domeniul distribuţiei energiei electrice şi modul de aplicare a acestora.

Atât Consiliul Judeţean Alba, cât şi Instituţia Prefectului Judeţul Alba, consideră că ar fi foarte utilă organizarea de întâlniri locale şi zonale de informare a cetăţenilor cu privire la aspectele ce privesc procesul de racordare la reţele electrice, obţinerea avizelor de amplasament, extinderea reţelelor electrice de distribuţie, dar şi a modalităţilor de transmitere a consumului de energie electrică (pentru evitarea unor facturi de regularizare de valori mari), considerând că informaţiilor oferite de operatorul de distribuţie pe site-ul oficial al DEER şi ocazional în presa locală sunt insuficiente şi foarte dificil de înţeles de marea majoritate a cetăţenilor care au nevoie de ele. În opinia reprezentanţilor instituţiilor publice judeţene, o mai bună comunicare a acestor informaţii de către DEER, direct în întâlniri cu cei interesaţi, în emisiuni TV şi radio şi prin articole în presa scrisă, ar fi extrem de utilă atât pentru instituţiile publice locale, cât şi pentru cetăţenii judeţului Alba.

La finalul întâlnirii, prefectul judeţului Alba, Nicolae Albu, a solicitat reprezentantului DEER Sucursala Alba, Marius Ceteraş, ca formaţiile de intervenţii ale DEER să fie permanent pe poziţii în perioada următoare, astfel încât să poată remedia prompt avariile cauzate de condiţiile meteo nefavorabile.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

Un minor din Alba Iulia, bătut de un tânăr: Unde s-a petrecut incidentul. De câte zile de îngrijiri medicale are nevoie copilul

Publicat

Un minor de 17 ani a fost bătut, de un tânăr de 20 de ani, într-un parc din Alba Iulia. Mai exact, incidentul s-a petrecut, în data de 27 iunie, într-un parc din apropierea Liceului Sportiv din oraș. 

Agresorul a fost reținut pentru 24 de ore și este cercetat pentru lovire sau alte violențe.

Potrivit IPJ Alba, la data de 05 iulie 2022, polițiștii de investigații criminale din cadrul Poliției Municipiului Alba Iulia au luat măsura reținerii, pentru 24 de ore, față de un tânăr de 20 de ani, din Alba Iulia, care este cercetat pentru lovire sau alte violențe.

În seara zilei de 27 iulie 2022, în jurul orei 19,00, în timp ce se afla în apropierea unui parc din Alba Iulia, tânărul ar fi agresat un minor de 17 ani, provocându-i leziuni corporale care necesită, pentru vindecare, 25-30 de zile de îngrijiri medicale.

În cursul zilei de azi, 6 iulie, persoana reținută va fi prezentată Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia, pentru dispunerea măsurilor legale.

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Statistici T5

Parteneri Romania24.ro, Cluj24.ro, Ardeal24,ro, Botosani24.ro Copyright © 2022 Alba24.ro powered by Independent Media & More. Alba24.ro folosește fluxurile de știri ale agențiilor Agerpres și Mediafax