Eveniment
Două variante posibile pentru distribuirea mandatelor de parlamentar în Alba. UDMR și AUR, la ”norocul” PMP
Rezultatele obținute de partide în județul Alba, coroborate cu cele de la nivel național, generează două variante posibile, relativ diferite una de cealaltă, în ceea ce privește distribuirea mandatelor de parlamentar.
Partidele politice au început deja calculele. Surse politice au declarat pentru Alba24 că, potrivit algoritmului de distribuire care se aplică la nivel național, discută, de două variante. Ambele depind de situația în care PMP intră sau nu în Parlament.
Citește și GRAFIC EXCLUSIV: Rezultatele obținute de partide în fiecare oraș din Alba, la alegerile parlamentare din 2020. Situația finală
Varianta 1: Dacă PMP nu intră în Parlament, distribuirea mandatelor va fi următoarea:
La Camera Deputaților
2 mandate de deputat la PNL (Florin Roman și Corneliu Olar)
1 mandat de deputat la PSD (Radu Tuhuț)
1 mandat de deputat la USR (Beniamin Todosiu)
1 mandat de deputat la UDMR (Ladanyi Árpad).
La Senat, PNL și PSD ar obține câte un mandat (Sorin Bumb și Călin Matieș).
Varianta 2: Dacă PMP intră în Parlament (varianta cea mai probabilă), mandatele vor fi distribuite astfel:
La Camera Deputaților
2 mandate de deputat la PNL (Florin Roman și Corneliu Olar)
1 mandat de deputat la PSD (Radu Tuhuț)
1 mandat de deputat la USR (Beniamin Todosiu)
1 mandat de deputat la AUR (Daniel Rusu).
Citește și Primărița din Șpring despre deputatul AUR, ales în Alba: Oamenii l-au scos din Primărie și l-ați luat voi să facă ordine în țară
La Senat, PNL și PSD ar obține câte un mandat (Sorin Bumb și Călin Matieș).
Cum se calculează
Alegerile parlamentare au în spate câteva reguli pe care mulți dintre alegători nu le știu sau le-au uitat. Sistemul electoral românesc este un amestec alambicat care trimite vedete de partid pe liste electorale în fiecare județ, însă ultimul cuvânt îl are tot scorul la nivel național.
La încheierea votului, în fiecare județ, în București și în Diaspora (ca total, nu pe fiecare țară, pentru că Diaspora reprezintă o singură circumscripție electorală) se face clasamentul partidelor, în funcție de numărul de voturi obținut de fiecare, separat pentru Camera Deputaților și pentru Senat.
Parlamentul României este format din 465 de parlamentari – 136 de senatori și 329 de deputați. Pentru stabilirea lor, este nevoie de o matematică electorală complicată, pe care au reușit să o explice jurnaliștii de la Europa Liberă.
Prima etapă a repartizării mandatelor. Departajarea se face local, pe fiecare circumscripție electorală (județ, București și Diaspora). Autoritățile electorale stabilesc pe fiecare circumscripție un coeficient electoral.
Acesta se calculează împărțind numărul total de voturi exprimate în circumscripția respectivă la numărul de deputați, respectiv de senatori care vor reprezenta în Parlament județul respectiv.
Numărul de parlamentari pentru fiecare circumscripție este stabilit dinainte, pe criteriul reprezentativității: un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori. Coeficientul electoral rezultat din această împărțire este unul întreg, fără rotunjirea zecimalelor în sus sau în jos.
Apoi, fiecărui partid i se repartizează atâtea mandate de deputați și de senatori de câte ori coeficientul electoral al circumscripție se include la voturile exprimate pentru lista de deputați, respectiv de senatori.
A doua etapă a repartizării mandatelor are loc la nivel național. Pentru că există situații când într-un județ un partid obține un scor bun și deci mai multe mandate de parlamentar de pe lista respectivă, însă la nivel național partidul respectiv a ieșit pe locul doi sau trei, să spunem.
Per total, reprezentarea finală a partidelor în Parlament trebuie să respecte scorurile procentuale obținute la nivel național, indiferent că într-un județ un partid a ieșit pe primul loc, iar în altul pe locul trei, de exemplu.
Astfel, la nivel național, la Biroul Electoral Central, sunt adunate din circumscripții, pentru fiecare partid, numărul de voturi rămase neutilizate sau care au fost sub coeficientul electoral, așa numitele ”resturi”.
Pentru că împărțirea matematică de la nivel județean nu produce numere rotunde, ci „dă cu rest”, „resturile” de mandate plus voturile partidelor care nu au trecut pragul electoral de 5% sunt adunate practic la nivel central și redistribuite partidelor, pe listele din județe.
Pe baza acestor calcule, PNL Alba a obținut în 2016, patru deputați din cinci, în ciuda faptului că diferența de voturi pe care le-a avut în plus față de PSD a fost foarte mică: PNL a luat 44.921 de voturi (36,91%) iar PSD 43.241 voturi (36,86 %).
Rezultate la alegerile parlamentare în județul Alba 2020:
CAMERA DEPUTAȚILOR – 105.379 voturi valabil exprimate
PNL – 38.496 voturi – 36,53%
PSD – 21.787 voturi- 20,67%
USR PLUS – 14.765 voturi- 14,01%
AUR – 12.952 voturi- 12,29%
PMP – 4.728 voturi – 4,48%
PRO România – 3.485 – voturi – 3,3%
UDMR – 3.049 voturi – 2,89%
SENAT – 105.560 voturi valabil exprimate
PNL – 37.975 voturi – 35,97%
PSD – 23.058 voturi- 21,84%
USR PLUS – 15.468 voturi- 14,65%
AUR – 13.377 voturi- 12,67%
PMP – 4.576 voturi – 4,33%
PRO România – 3.355 – voturi – 3,17%
UDMR – 3.130 voturi – 2,96%
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News
VIDEO ȘTIREA TA: La un pas de accident pe o stradă din Alba Iulia, după ce un șofer grăbit a depășit o mașină de școală de șoferi
VIDEO ȘTIREA TA: O mașină a ajuns pe un giratoriu din Alba Iulia, în urma unui accident rutier. Imagini suprinse de un șofer
FOTO ȘTIREA TA: Accident rutier în sens giratoriu la Alba Iulia. Două mașini s-au lovit
Guvernul a decis prelungirea termenului pentru amnistia fiscală. În ce condiții contribuabilii pot beneficia de facilități fiscale
Pensia minimă garantată se majorează din ianuarie 2025. Cu cât crește indemnizația socială pentru pensionarii cu venituri mici
