Exponatul lunii februarie la Muzeul „Ioan Raica” din Sebeş: Adeverinţa medicală a studentului Sava Henţia din 12 septembrie 1867

La 1 februarie 2025 se împlinesc 177 de ani de la nașterea lui Sava Henția, cel mai important pictor român originar din zona Sebeșului. Născut la Sebeșel, județul Alba, Sava Henția a fost un pictor realist, grafician, muralist și ilustrator de carte, cunoscut mai ales ca portretist, cele peste 500 de portrete cunoscute consacrându-l ca maestru al acestui gen.

În perioada 1865-1870, Sava Henția a studiat la Școala de Belle Arte din București, avându-i ca profesori pe Gheorghe Tattarescu și Theodor Aman.

Un document din această perioadă, ales ca exponat al lunii februarie la Muzeul Municipal „Ioan Raica” Sebeș, este o adeverință medicală din 12 septembrie 1867, care atestă starea de sănătate a tânărului student.

Cum arăta adeverința medicală

„Certificatu Medicalu

În urma invitațiunei făcute de către Dnu Director alu Scolu de Belle-Arte din București, spre a determina starea sănătații elevului dintr’acea scola, Savu Hinția, afirmu că într’adevăr elu este lipsitu de Ausu și de Vorbă și prin urmare’i este imposibile s’a se ocupa de cîtu de specialitatele ce au de scopu imitatiunea.

/1867 – 12 septembrie / Doctoru / Marcovici / Profesoru de Anatomie la Scola De Belle Arte din București”

Medicul Marcovici, profesor de anatomie la Școala de Belle-Arte, l-a examinat pe studentul Sava Henția, pe atunci în vârstă de 19 ani, pentru a certifica medical faptul că acesta era surd și mut. Prin urmare, era scutit de materiile care se predau la institut, altele decât desenul, pe care Sava Henția l-a studiat în continuare.

Cum s-a îmbolnăvit Sava Henția

Sava Henția nu s-a născut cu această dizabilitate. Ajuns la București pentru a lucra în atelierul fotografic al unchiului său, Zaharia Dănciulescu, s-a îmbolnăvit grav din cauza deselor inundații ale râului Dâmbovița. Situatia era frecventă primăvara, când albia râului se umplea de ape, afectând locuințele mahalagiilor. În urma unei astfel de inundații, Sava Henția a fost contaminat cu febră tifoidă, iar tratamentul administrat cu chinină, într-o doză excesivă, i-a provocat surzenia.

După absolvirea Școlii de Belle-Arte de la București, a beneficiat de o bursă la prestigioasa École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris, unde a studiat sub îndrumarea lui Alexandre Cabanel. Revenit în țară, a activat ca profesor de desen și caligrafie la Azilul „Elena Doamna” din București.

Războiul de Independență

Sava Henția a participat la Războiul de Independență din 1877-1878, fiind „pictor de front” alături de Nicolae Grigorescu, George Demetrescu Mirea și Carol Popp de Szathmári. A realizat numeroase desene și picturi ce surprind scene de război și momente din spatele frontului, lucrări achiziționate ulterior pentru colecția regală.

Sava Henția a murit în anul 1904, la București, lăsând în urma sa o operă bogată, formată din peste 500 de portrete, compoziții istorice, peisaje și naturi statice.

Centrul Cultural „Lucian Blaga” din Sebeș, prin Muzeul Municipal „Ioan Raica”, deține una dintre cele mai importante colecții de tablouri semnate de Sava Henția, cuprinzând 46 de lucrări reprezentative pentru activitatea sa artistică din perioada 1871-1902.