Firmele care introduc pe piaţă bunuri ambalate plătesc mai puțin la Fondul de Mediu. Reacţii după ce proiectul a fost aprobat de Senat

Contribuția datorată către Fondul de Mediu de operatorii economici care introduc pe piaţa naţională bunuri ambalate, ambalaje sau anvelope a scăzut de la 2 lei/kg cât este în prezent la 0,7 lei/kg, potrivit unei propuneri legislative adoptată luni, de Senat. În acest sens, Institutul pentru Politici Publice (IPP) a tras un semnal de alarmă, avertizând că adoptarea proiectului în forma actuală ar putea duce la colapsul sistemului de colectare selectivă și reciclare, dar și la creșterea costurilor serviciilor de salubritate/colectare selectivă pentru cetățeni.

Institutul pentru Politici Publice a avertizat în repetate rânduri cu privire la problemele majore pe care România le are în materia gestionării și valorificării deșeurilor, țara noastră fiind în prezent pe ultimul loc din Europa, cu o cotă de valorificare de aproximativ 5%, în condițiile unei cote de reciclare impusă pe cele patru fracții: hârtie, sticlă, plastic și metal, de 55% până în 2020.

„Dificultățile în atingerea țintelor asumate duce România tot mai aproape de infringement, cu costuri de aproximativ 200.000 euro pentru fiecare zi de întârziere, costuri care vor fi suportate de cetățeni”, se transmite într-un comunicat al IPP.

Potrivit reprezentanților IPP, problemele actuale ale sistemului de colectare/valorificare a deșeurilor se datorează unor factori multipli – atât în sectorul public (lipsa infrastructurii de colectare selectivă adecvată pentru populație, lipsa unor mecanisme care să stimuleze valorificarea deșeurilor pe flux și nu depozitarea lor, lipsa planurilor privind reducerea deșeurilor generate la sursă), cât și în cel privat (a se vedea situația de la sfârșitul anului trecut, când Administrația Fondului de Mediu a identificat numeroase situații de raportări fictive de deșeuri care nu au fost niciodată reciclate, prejudiciul estimat fiind de peste 50 de milioane de euro, iar ancheta este în prezent în curs la Parchetul General).

Nu în ultimul rând, cel mai recent raport al JASPERS finalizat în septembrie 2016 pentru Comisia Europeană[3] conchide elocvent: “nici sub cele mai optimiste asumpții, România nu va fi capabilă să îndeplinească țintele la deșeurile (municipale)”, propunând totodată un set de 3 instrumente economice pentru creșterea reciclării și recuperării deșeurilor, printre care și „o schemă de răspundere extinsă a producătorului pentru deșeurile de ambalaje, la pachet cu penalitățile pentru operatorii economici care pun pe piață deșeuri de ambalaje pentru neatingerea țintelor”.

„Pe acest fond, legiuitorul român a găsit de cuviință că ar fi oportun să scadă (inițial de 6 ori, în prezent, după amendamentele din Senat, <doar> de 3 ori!) valoarea penalităților datorate de operatorii economici care se fac responsabili de neatingerea țintelor, motivând că această scădere până la valoarea <justă> este necesară pentru a preveni <o serie de intrări în insolvență a micilor producători locali sau a companiilor aflate într-un echilibru financiar precar>.

Ce omit însă să menționeze inițiatorii proiectului de lege este faptul că această propunere legislativă, în măsura în care va fi adoptată de Camera Deputaților în forma actuală, va genera efecte dezastruoase pentru România, din perspectiva responsabilităților de valorificare a deșeurilor asumate prin Directivele europene, dar și a suportabilității costurilor acestei măsuri de către cetățean, asupra căruia se vor răsfrânge într-un final toate consecințele”, se mai transmite în comunicatul IPP.

Efectele adoptării propunerii legislative în forma actuală:

Printre cele mai severe efecte ale adoptării legii – identificate de experții IPP, dar și de alți actori – cheie implicați în mod direct (Ministerul Mediului, structurile asociative ale operatorilor de salubritate, unele organizații de transfer a responsabilității,  reciclatori), amintim:

– Colapsul sistemului actual de colectare selectivă și reciclare, și așa subdimensionat în raport cu nevoile: nivelul propus al penalității pentru neîndeplinirea țintelor de reciclare este sub nivelul costului de colectare și reciclare, prin urmare, pentru producători va fi mai rentabil, din punct de vedere economic, să plătească penalitatea decât să facă eforturi pentru valorificare;

– Creșterea costurilor serviciilor de salubritate/colectare selectivă pentru cetățeni – dacă operatorii economici care pun pe piața deșeuri vor alege să plătească penalitatea (mai mică), costurile de colectare selectivă vor ajunge să fie suportate doar de cetățeni;

– Reducerea producției interne pentru industriile care utilizează deșeurile ca materii prime (ex: hârtie, carton), concomitent cu diminuarea numărului de locuri de muncă și creșterea prețurilor la ambalajele noi: scăderea penalităților va duce la un deficit de materii prime (deșeuri) pentru industriile interne de reciclare, care va trebui suplinit prin import de deșeuri, urmat de alte măsuri luate de industrie pentru a își acoperi costurile: concedieri, creșteri de prețuri la ambalaje etc.;

– Intervenție neconcurențială a statului pe piața de deșeuri: prin stabilirea unui cost al penalităților datorate statului pentru neîndeplinirea obiectivelor de valorificare a deșeurilor sub costul economic de colectare/valorificare a deșeurilor, propunerea legislativă poate genera severe distorsiuni de concurență pe piața liberă din acest domeniu;

– Declanșarea procedurii de infringement pentru nerealizarea obiectivelor asumate și riscul unei penalități de 200.000 euro pe zi: țara noastră este restantă pe multiple planuri în raport cu angajamentele asumate la Comisia Europeană în acest domeniu, pe lângă riscul de infringement existând și riscul dezangajării fondurilor europene din exercițiul financiar 2014 – 2020 pentru domeniul managementului deșeurilor.

Luând în considerare punctele de vedere exprimate de mai mulți actori instituționali cu un rol cheie în sistemul integrat de management al deșeurilor, dar și pe fondul cercetărilor Institutului din ultimii ani dedicate acestui domeniu, IPP propune o serie de recomandări spre a fi luate în considerare în continuare în procesul legislativ în ceea ce privește propunerea de modificare și completare a Legii nr. 294/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor și deșeurilor de ambalaje și de modificare a OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu:

– Stabilirea unui principiu de calcul al contribuției pentru nerealizarea țintei, care să nu fie încurajatoare pentru nerealizarea acestor ținte, ci să stimuleze dezvoltarea unui sistem de colectare selectivă/valorificare a deșeurilor care să respecte angajamentele europene și să se înscrie în pachetul de măsuri privind economia circulară adoptat de Comisia Europeană în 2015;

– Stabilirea de niveluri diferite de penalitate/contribuție pentru fiecare categorie de deșeuri în parte, proporțional cu costul colectării și cu impactul de mediu al deșeurilor respective – pentru exemplificare, în domeniul deșeurilor de echipamente electrice și electronice, costurile pentru a gestiona o tonă de mașini de spălat prin taxa de timbru verde sunt de aprox. 200 de lei, în timp ce pentru a gestiona aceeași cantitate de becuri, sunt de aproape 40 de ori mai mari – aprox. 7.500 lei!

– În egală măsură, IPP nu încurajează stabilirea unor taxe pentru acumularea de fonduri la bugetul public, ci dezvoltarea unor instrumente economice care să încurajeze reciclarea, în spiritul cerințelor europene.

sursa: ipp.ro