Firmele care-şi păcălesc clienţii pot fi obligate să le restituie banii pe produse și servicii. Ce amenzi riscă

Comercianţii care folosesc practici comerciale incorecte şi care sunt sancţionaţi de autorităţi pentru acest lucru vor putea fi obligaţi să restituie clienţilor banii pe produse şi servicii, potrivit unui act normativ care a intrat în vigoare sâmbătă, 9 aprilie. În caz contrar, firmele vor risca să primească o amendă de până la 50.000 de lei.

Legea nr. 51/2016 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea unor acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor a fost publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 257 din 6 aprilie şi a intrat în vigoare pe 9 aprilie.

Aprobarea prin lege de către Parlament este o procedură obligatorie în cazul ordonanţelor emise de Executiv, pentru ca acestea să poată produce efecte în continuare. Însă, în acest caz, parlamentarii au ales să aprobe ordonanţa cu tot cu unele modificări proprii.

Potrivit actului normativ, comercianţii sancţionaţi de autorităţi pentru practici comerciale incorecte pot fi obligaţi să restituie consumatorilor banii pe produse şi servicii într-un termen de cel mult 15 zile de la comunicarea procesului-verbal de contravenţie.

„Odată cu aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale, agentul constatator poate dispune ca sancţiune complementară restituirea contravalorii produsului sau serviciului, după caz, în termen de maximum 15 zile, de la luarea la cunoştinţă de către contravenient a procesului-verbal de constatare a contravenţiei”, scrie în Legea nr. 51/2016.

Dacă nu vor da banii înapoi în perioada prevăzută de lege, comercianţii vor risca să fie sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 5.000 şi 50.000 de lei.

Legea nr. 51/2016 prevede şi individualizarea amenzilor pentru practici comerciale incorecte în funcţie de numărul de angajaţi al firmei şi de cifra de afaceri anuală netă realizată. Astfel, amenzile pentru practici comerciale incorecte şi agresive se aplică după cum urmează:

– între 2.000 şi 10.000 de lei pentru comercianţi cu maximum nouă salariaţi şi o cifră de afaceri anuală netă de cel mult două milioane de euro (echivalent în lei);

– între 3.000 şi 50.000 de lei pentru comercianţi care au între zece şi 49 de salariaţi şi o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 de milioane de euro (echivalent în lei);

– între 5.000 şi 100.000 de lei pentru comercianţi cu mai mult de 50 de salariaţi şi o cifră de afaceri anuală netă de peste 50 de milioane de euro (echivalent în lei).

În ceea ce priveşte practicile comerciale înşelătoare, amenzile se vor aplica astfel:

– între 5.000 şi 15.000 de lei pentru comercianţi cu cel mult nouă salariaţi şi o cifră de afaceri anuală netă de maximum două milioane de euro (echivalent în lei);

– între 6.000 şi 50.000 de lei pentru comercianţi care au între zece şi 49 de salariaţi şi o cifră de afaceri anuală netă de cel mult 50 de milioane de euro (echivalent în lei);

– între 7.000 şi 100.000 de lei pentru comercianţi cu peste 50 de salariaţi şi o cifră de afaceri anuală netă de peste 50 de milioane de euro (echivalent în lei).

„Individualizarea sancţiunii se face în funcţie de gravitatea şi durata faptei, trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal”, se precizează în legea apărută în Monitorul Oficial.

Practicile comerciale sunt considerate incorecte dacă sunt îndeplinite cumulativ anumite condiţii prevăzute de Legea nr. 363/2007. Astfel, acestea trebuie să fie contrare cerinţelor diligenţei profesionale şi să deformeze sau să poată deforma comportamentul economic al consumatorilor. Practicile comerciale incorecte sunt împărţite în practici înşelătoare şi practici agresive.

Practicile comerciale înşelătoare pot fi acţiuni înşelătoare (când sunt prezentate informaţii false sau care pot induce în eroare) sau omisiuni înşelătoare (când sunt omise informaţii esenţiale necesare consumatorului sau când acestea sunt oferite într-un mod neclar, neinteligibil, ambiguu).

Afirmarea falsă că un produs poate vindeca boli, disfuncţii sau malformaţii, descrierea unui produs ca fiind gratuit atunci când consumatorul trebuie să suporte alte costuri şi prezentarea drepturilor consumatorilor stabilite prin lege ca o caracteristică distinctă a ofertei comerciantului reprezintă doar câteva exemple de practici înşelătoare.

Practicile comerciale agresive sunt cele care limitează sau pot limita semnificativ libertatea de alegere ori comportamentul consumatorului prin hărţuire sau prin constrângere.

Printre exemplele de practici comerciale agresive se numără crearea impresiei consumatorului că nu poate pleca din magazin până nu semnează un contract, ignorarea solicitării de a nu mai face vizite personale acasă la consumator şi includerea într-o reclamă a unui îndemn direct adresat copiilor să-şi convingă părinţii să cumpere produsele promovate.

sursa: avocatnet.ro