Fostul şef SRI Alba, Ioan Tarnu şi ofiţerul BCCO Liviu Schiau, veriga slabă dintre lege şi traficanţii de utilaje agricole furate

Fostul director al SRI Alba, Ioan Tarnu şi subcomisarul de poliţie al BCCO, Liviu Schiau au calitatea de inculpaţi într-un dosar de furturi de utilaje agricole din ţări ale Uniunii Europene, alături de alţi 30 de inculpaţi din mai multe judeţe ale ţării. Din rechizitoriul întocmit de procurori în această cauză rezultă faptul că activitatea infracţională a membrilor grupării este sprijinită şi favorizată cu bună ştiinţă de cei doi.

Numele lui Ioan Tarnu este asociat cu cel al inculpatului Mircea Stanciu, arestat preventiv în acest dosar, iar, potrivit procurorilor, între aceştia exista o relaţie mai veche de prietenie. Citiţi din paginile rechizitoriului cum au ajuns cei doi ofiţeri de poliţie să se asocieze cu gruparea de infractori.

În rechizitoriu se arată că Ioan Tarnu şi inculpatul Mircea Sanciu se cunoşteau încă din 1991, dar că reaţiile între cei doi au devenit mai apropiate abia în urmă cu 2 ani. „Pe la începutul lunii februarie 2011, aflând din presă şi din discuţiile purtate în municipiul Alba Iulia că se instrumentează un dosar penal având ca obiect tractoare şi alte utilaje sustrase din ţări ale UE de către membrii unui grup infracţional organizat, care ulterior sunt valorificate în România şi conştient fiind de implicarea sa în acest dosar, Mircea Stanciu l-a căutat pe inculpatul Ioan Tarnu şi i-a relatat faptul că a cumpărat şi el un tractor de la membrii grupului infracţional şi i-a solicitat sprijinul. Inculpatul Tarnu Ioan i-a spus lui Mircea Stanciu că va vorbi cu comisarul şef Traian Berbeceanu, şeful BCCO Alba Iulia, că-l va pune în legătură cu acesta pentru a lămuri situaţia juridică a uilajului menţionat. Ioan Tarnu a luat legătura cu şeful BCCO şi ca urmare acesta din urmă a avut o discuţie cu inculpatul Mircea Stanciu care a prezentat actele utilajului, constatându-se că acesta provine dintr-un furt comis de inculpaţii Albu Dumitru, Irimia Cornel Daniel şi Onea Viorel”.

Ioan Tarnu avea cunoştinţă despre activitatea infracţională a lui Mircea Stanciu

Procurorii mai arată că Mircea Stanciu, după o perioadă de timp s-a întâlnit din nou cu Ioan Tarnu la sediul SRI Alba, întrebându-l pe acesta la ce poate să se aştepte şi primind asigurări că nu se va întâmpla nimic grav, dacă a fost sincer cu comisarul Traian Berbeceanu.

„În data de 4 aprilie, Mircea Stanciu s-a internat la o clinică privată de recuperare psihică. În aceste condiţii, acesta i-a cerut soţiei sale să meargă la Tarnu acasă pentru a vedea ce se mai întâmplă şi pentru a-l ruga să îi ajute, în sensul să nu meargă poliţia la ei acasă, la o eventuală percheziţie”. Potrivit procurorilor, Tarnu i-a dat asigurări soţiei că nu se pune problema de aşa ceva şi că Mircea Stanciu nu riscă să fie arestat atâta timp cât a fost sincer cu Berbeceanu. Soţia lui Stanciu s-ar fi deplasat de mai mute ori la domiciliul lui Tarnu, de fiecare dată, pentru a mai afla veşti despre dosar şi cu aceeaşi rugămite de se împiedica venirea mascaţilor la ei acasă. În 10 aprilie 2011, Berbeceanu l-a vizitat pe Stanciu la clinica unde acesta era internat, dată la care acesta i-a recunoscut cumpărarea altor două tractoare marca „Massey Ferguson” de la membrii grupului infracţional.

Procurorii susţin că Ioan Tarnu avea cunoştinţă despre cele două tractoare şi că l-ar fi sfătuit pe Stanciu să nu spună nimic la poliţie: „Împrejurarea că inculpatul Mircea Stanciu i-a spus inculpatului Tarnu anterior despre cele două tractoare rezultă şi din declaraţia dată de inculpatul Mircea Stanciu, în care se arată că i-a spus cu circa trei săptămâni înainte de a spune organelor de poliţie, plângându-se chiar lui Tarnu că, dacă ar spune organelor de poliţie despre aceste utilaje, ar pierde terenurile şi banii plătiţi în contul tractoarelor pe de o parte (35.000 euro) şi pe de altă parte suma de 150.000 de lei cu care ar trebui să îl despăgubească pe numitul B.M. Cu ocazia discuţiei, inculpatul Tarnu l-a sfătuit pe Mircea Stanciu să nu declare nimic despre cele două tractoare şi să aştepte să vadă cum evoluează ancheta, urmând să spună doar dacă se va afla. Acest fapt este confirmat şi din discuţiile purtate ulterior de către Mircea Stanciu cu comisarul şef Traian Berbeceanu, discuţii înregistrate autorizat în mediul ambiental”.

„BERBECEANU TRAIAN: Asta este. Trebuia să fiţi cinstit de la-nceput şi nu se ajungea aicea.
STANCIU MIRCEA: Dar mi-a fost teamă de chestia asta. Înţălegeţi? Deci nu, eu i-am spus, la domnu Tarnu i-am spus de o lună sau de vreo 5 săptămâni.
BERBECEANU TRAIAN: Nu mi-a zis. Că n-am nicio treabă cu el. Ştim noi din alte părţi. Dar trebuia să fi corect de la bun început.
STANCIU MIRCEA: Deci vă spun că sunt 100% corect în ceea ce v-am spus acum.
BERBECEANU TRAIAN: Când i-ai vândut tractoarele la ăsta?
STANCIU MIRCEA: Le-am luat în ianuarie şi i le-am vândut prin mai. Îs mici tractoare.”

De altfel, din declaraţia lui Mircea Stanciu a rezultat că Tarnu a avut cunoştinţă despre intermedierea de către Stanciu a vânzării tractoarelor. Discuţia dintre cei doi inculpaţi ar fi avut loc în 11 aprilie, când Tarnu l-a vizitat pe Stanciu la clinică, aflând că acesta tocmai recunoscuse în faţa lui Berbeceanu cumpărarea tractoarelor care ulterior au fost vândute. Recunoaşterea inculpatului Stanciu este confirmată de discuţia înregistrată între Tarnu şi Berbeceanu:

„BERBECEANU TRAIAN: De ce o trebuit să faci combinaţia? De ce nu ai putut să spui de la început? Ţi-o zis şi Tarnu, ai zis că eşti prieten cu Tarnu, că îl ştii de ani de zile. Dacă în mine n-ai avut încredere că nu m-ai cunoscut, de ce nu ai avut încredere în Tarnu?
STANCIU MIRCEA: La domnu Tarnu i-am spus la vreo două săptămâni, să vă confirme.
BERBECEANU TRAIAN: Da.
STANCIU MIRCEA: Şi am zis, domnu Tarnu, io mă gândesc că elea fiind cu…
BERBECEANU TRAIAN: Ce? De astealalte două tractoare?
STANCIU MIRCEA: Da! Şi zic dacă mă gândesc că-s cu brif şi mă gândesc că-s cu acte, cu tot…
BERBECEANU TRAIAN: Da mă, dar de ce n-ai venit la mine, să-mi spui: domnule, am mai luat două tractoare de la ăştia, le-am dat două bucăţi de teren?”

Mircea Stanciu a fost ridicat de oamenii legii în 14 aprilie şi adus de la clinica unde se afla, acasă, pentru a i se face percheziţia. În acea zi, Stanciu a purtat mai multe conorbiri telefonice cu soţia:

„TARNU: Ziceţi-mi concluziile.
S. N.: Nimic. Fac percheziţie, iau toate documentele la verificat?
TARNU: Pune-le toate să vadă.
S. N.: Da’ le-am pus, tot să verifice până nu mai pot, că io am evidenţa curată, ştiţi ?
TARNU: Nu-i nimic, foarte bine. Deci nu-ţi fă alte probleme. Să clarifice toate, să vadă.
S. N.: No bine. Vă mai sun eu.
TARNU: Şi câţi sunt??
S. N.: E un domn Man de la DIICOT Deva şi încă vreo doi, trei. Patru sunt în birou!
TARNU: Da.
S. N.: Şi doi mascaţi pe care i-a lăsat să stea în maşină să nu mai agităm oamenii.
TARNU : Da, da. Toate, chiar pune-le să vadă că ai…
S. N.:Da’ orice vor, orice vor, că doră nu am nimic de ascuns.
TARNU: Să-ţi dai tot concursu’ şi tu să fii vioara întâi acolo, că le poţi clarifica pe toate, că Mircea ştii tu cum vorbeşte.
S. N.: Da.”

„Contextul în care s-au purtat toate discuţiile între inculpaţi şi martori este foarte relevant, în sensul că în data de 14 aprilie 2011, discuţiile au fost purtate în timpul efectuării percheziţiei domiciliare şi ale efectuării audierilor la sediul DIICOT Hunedoara, iar cele din data de 15 aprilie s-au purtat înaintea, în timpul şi ulterior judecării propunerii de arestare preventivă. Procurorul de şedinţă a făcut referire la Ioan Tarnu, despre care acesta a aflat în mod evident, aceasta rezultând din modul conspirat în care s-a întâlnit apoi, în 17 aprilie, cu soţia lui Stanciu căreia i-a atras atenţia că bănuieşte că îi sunt interceptate convorbirile telefonice… . Astfel, sfaturile date de către Ioan Tarnu lui Mircea Stanciu şi soţiei acestuia de a nu recunoaşte în faţa organelor de urmărire penală cumpărarea şi înlesnirea valorificării a 5 utilaje provenite din furt, constituie un ajutor intelectual dat în scopul zădărnicirii urmăririi penale”

Procurorii au găsit mai multe modalităţi prin care Ioan Tarnu l-a sprijinit pe inculpatul Mircea Stanciu:

„Sfaturile de a nu recunoaşte în faţa organelor de urmărire penală cumpărarea şi înlesnirea valorificării a cinci utilaje agricole provenite din furt constituie un ajutor intelectual dat în scopul zădărnicirii urmăririi penale, fază a procesului penal în care se urmăreşte aflarea adevărului.

Faptul că nu a încunoştiinţat organele de urmărire penală, despre care ştia că cercetează implicarea inculpatului Stanciu Mircea în activitatea infracţională, cu privire la informaţiile aflate de la inculpat, nerespectând astfel chiar o obligaţie legală care prevede că informaţiile privind săvârşirea unor infracţiuni sunt aduse la cunoştinţa organelor de urmărire penală de către organele de informaţii.

Atenţionarea martorei Stanciu Nicoleta cu privire la posibilitatea interceptării convorbirilor telefonice ale acesteia, fiind de natură să împiedice organele de urmărire penală în aflarea adevărului.

Asigurarea că va interveni pe lângă comisarul şef Traian Berbeceanu pentru a nu se efectua o percheziţie cu forţe speciale la domiciliul lor.

Asigurarea constantă pe care le-a dat-o că nu se pune problema arestării preventive şi că a avut discuţii în legătură cu cele două probleme cu ofiţerul de poliţie.

Solicitarea transmisă comisarului şef Traian Berbeceanu de a-l introduce în echipa care va efectua activităţi la domiciliul inculpatului Stanciu Mircea pe inculpatul Schiau Liviu, subcomisar de poliţie în cadrul BCCO Alba Iulia, despre care cunoştea că este foarte bun prieten cu inculpatul.”

Procurorii mai arată că în 20 aprilie, după luarea măsurii arestării preventivă faţă de Mircea Stanciu şi înainte cu o zi de judecarea recursului, Tarnu a întocmit un raport personal clasificat la nivelul „Secret de serviciu”prin care a recunoscut în parte informaţiile de care a luat cunoştinţă, acţiunile de ajutorare a lui Mircea Stanciu şi implicarea în aceleaşi acţiuni ale inculpatului Liviu Schiau, denaturând însă motivaţiile sale şi contextul în care susţine că a acţionat. „De altfel, în raport, inculpatul Tarnu Ioan susţine că nu a pretins şi nu a primit niciun fel de favoruri, bani sau alte obiecte şi nu a exercitat niciun fel de presiune sau intervenţie la nivelul vreunei instituţii implicate în derularea cercetărilor penale, fapt contrazis în totalitate de actele de la dosar. Motivaţia întocmirii raportului rezultă în mod evident din aceea că a fost făcut după ce inculpatul a aflat că despre persoana sa s-a făcut referire de către procurorul de şedinţă cu ocazia judecării propunerii de arestare preventivă, iar la dosarul cauzei se aflau procesele-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate cu inculpatul Stanciu Mircea şi martora“.

Mircea Stanciu şi Liviu Schiau se aveau „ca fraţii”. Deţineau împreună un apartament în Alba Iulia

În materialul de urmărire penală realizat de procurori se arată că inculpatul Mircea Stanciu se afla în relaţii de prietenie atât cu Ioan Tarnu, cât şi cu ofiţerul BCCO Liviu Schiau, judecat de asemenea în acest dosar. Oamenii legii susţin că Stanciu şi Schiau se cunoşteau încă din copilărie, iar din convorbirile telefonice interceptate între cei doi aceştia erau ca fraţii: „Relaţiile apropiate dintre cei doi rezultă şi din faptul că din probele administrate s-a stabilit că aceştia au închiriat o garsonieră în municipiul Alba Iulia pe care o foloseau împreună , cheltuielile de întreţinere şi chiria fiind achitate de către inculpatul Ioan Stanciu”.

Procurorii mai susţin că „în virtutea prieteniei dintre cei doi, Mircea Stanciu i-a povestit inculpatului Liviu Schiau încă de la momentul în care publicul a avut cunoştinţă de instrumentarea cauzei prin intermediul mass media despre implicarea sa în afacerile cu tractoare furate de la inculpatul Albu Dumitru şi alţii. Inculpatul Mircea Stanciu i-a povestit cu lux de amănunte despre implicarea sa, despre celelalte persoane implicate, inculpatul Liviu Schiau spunându-i că nu lucrează în dosar, că nu are acces la acesta, dar că se ocupă alţi colegi şi că va încerca să-l ţină la curent cu ceea ce se află în derularea anchetei. Inculpatul Liviu Schiau a avut astfel cunoştinţă despre întreaga activitate infracţională  desfăşurată de Stanciu Mircea, însă nu şi-a informat colegii şi conducerea BCOO Alba Iulia”.

Schiau l-a atenţionat pe Stanciu că urmează să fie efectuate percheziţii

În rechizitoriu se precizează că, în data de 2 aprilie, la nivelul BCCO Alba Iulia s-a pus problema efectuării de activităţi procedurale  constând în perchezţii la mai multe persoane şi conducerea acestora la sediul DIICOT Hunedoara pentru audieri. În acest context, Liviu Schiau l-ar fi contactat telefonic în mai multe rânduri cu Mircea Stanciu, s-a întâlnit cu acesta în mod repetat şi i-a divulgat informaţia privind declanşarea efectării de activităţi procedurale în dosar, văzând şi o listă cu numele a 14 persoane care ar urma să fie reţinute. Potrivit procurorilor, după ce Schiau a văzut lista, Mircea Stanciu s-ar fi dus la Tarnu pentru a i-o arăta, spunându-i că a aflat de la Schiau că riscă o pedeapsă între 10 şi 20 de ani de închisoare. De altfel, Schiau ar fi fost cel care i-a indicat lui Stanciu care este domiciliul lui Tarnu. Relevante în acest sens sunt următoarele interceptări telefonice:

„LIVIU SCHIAU: Da

MIRCEA STANCIU: Nu-i acasă mă şi telefon nu-i dau. Mă duc mai târziu. Bine? Şi te sun

LIVIU SCHIAU: Bine. Sună-mă mai târziu

MIRCEA STANCIU: No, nu te superi. Bine?

LIVIU SCHIAU: Stai. Băi, băi Mircea mă. Nu mă supăr mă. Stai aşa mă. Mă, fii atent aicea. Tu, orice ar fi pe lumea asta, tu eşti fratele meu şi-am încheiat subiectul da?

MIRCEA STANCIU: Bine mă. Mulţumesc fain.

SCHIAU LIVIU: No, deci fii atent aicea. Deci şi dacă ăsta vedem care-i treaba, mai discutăm şi mâine şi luni, luni poate mergem la el şi ori, ori. Că n-are ce să fie. Înţelegi?
STANCIU MIRCEA: Vedem cum îi. Bine?
SCHIAU LIVIU: Deci io zic că cel mai bine aşa cum am discutat. Ştii?
STANCIU MIRCEA: Cre’ că pân’ la urmă-i tot aşa.
SCHIAU LIVIU: Până la urmă.. Aia-i mă, mergem alea, de la A la Z. Asta îi, ş-atuncia îi cel mai bine.
STANCIU MIRCEA: Cred că până la urmă-i tot aşa.
SCHIAU LIVIU: Ie. Şi-i mulţumit şi el. Ştii?
STANCIU MIRCEA: Da mă, da’ nu ştiu dacă ăsta o vorbit. Că io am impresia că ăsta n-o mai vorbit.”

„SCHIAU LIVIU: No salut.

STANCIU MIRCEA: Serbus. Ce faci?
SCHIAU LIVIU: Uite pe-acas. Tu?
STANCIU MIRCEA: Bă am fost acuma la el. De 2 minute eram la el, de-aia n-am răspuns.
SCHIAU LIVIU: Ai fost şi nu-i acasă?
STANCIU MIRCEA: Nu, am vorbit cu el.
SCHIAU LIVIU: Da?
STANCIU MIRCEA: 20 de minute am vorbit. Da.
SCHIAU LIVIU: No, poţi să ne-ntâlnim?
STANCIU MIRCEA: Ie. Unde eşti?
SCHIAU LIVIU: Îs acasă. Cobor dacă îi.
STANCIU MIRCEA: No, în 2 minute plec şi viu. Bine?
SCHIAU LIVIU: No bine, bine.
STANCIU MIRCEA: Bun”

În rechizitoriu se mai precizează că „În data de 10 aprilie 2011, după discuţia dintre comisarul şef Berbeceanu Traian şi inculpatul Stanciu Mircea, în care acesta a recunoscut şi tăinuirea celor două tractoare Massey Ferguson, vândute ulterior lui Bîcu Marius, a fost vizitat la spital de către inculpatul Schiau Liviu. Acesta din urmă a luat cunoştinţă despre mărturisirile făcute de inculpatul Stanciu Mircea şi despre faptul că nici cu această ocazie  nu a recunoscut totul, respectiv nu spus nimic cu privire la cele trei tractoare New Holland,  Deutz-Fahr Agrotron şi Massey Ferguson, a căror vânzare a intermediat-o între inculpatul Albu Dumitru şi numitul Boian Liviu, împrejurările de comitere a acestor fapte şi despre aceea că, la acea dată, cumpărătorul Boian Liviu făcea presiuni asupra inculpatului pentru răscumpărarea celor trei utilaje contra sumei de 51.000 euro. De asemenea, inculpatul Schiau Liviu a fost informat de către inculpatul Stanciu Mircea cu privire la faptul că, a doua zi, acesta din urmă se va prezenta la sediul B.C.C.O. Alba-Iulia pentru a pune la dispoziţia organelor de anchetă acte de interes în ceea ce priveşte cele două tractoare Massey Ferguson vândute numitului Bîcu Marius şi pentru a oferi explicaţii cu privire la această tranzacţie ilicită. În aceste condiţii, inculpatul Schiau Liviu i-a spus că trebuie să declare în amănunt cele întâmplate vis-a-vis de cele două utilaje Massey Ferguson, fără însă a stabili să recunoască întreaga activitate infracţională care îi era cunoscută“.

Tot procurorii susţin că „De cele mai multe ori, când inculpatul Schiau Liviu se întâlnea cu inculpatul Stanciu Mircea pentru a-i comunica date de interes cu privire la evoluţia anchetei, încerca să realizeze aceste întâlniri în mod conspirat, respectiv în locuri unde nu puteau fi văzuţi şi evitau ca la aceste întâlniri să fie prezente şi alte persoane, aspecte care rezultă din înregistrările convorbirilor telefonice realizate în cauză. Prin acţiunea de a-l îndruma pe inculpatul Stanciu Mircea să nu spună organelor de urmărire penală despre întreaga activitate infracţională, învăţându-l să recunoască doar ceea ce observă că este deja cunoscut, inculpatul Schiau Liviu l-a ajutat pe acesta pentru a zădărnici urmărirea penală.  Prin inacţiunea sa, constând în omisiunea îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, în sensul că, deşi a luat cunoştinţă de comiterea mai multor infracţiuni, împrejurări de comitere şi persoane implicate, inculpatul Schiau Liviu l-a ajutat pe inculpatul Stanciu Mircea pentru a îngreuna urmărirea penală. Prin acţiunea de a-l informa, în două rânduri, cu privire la momentul operativ al efectuării unor activităţi procedurale şi procesuale şi de a-i spune să se interneze, inculpatul Schiau Liviu l-a ajutat pe inculpatul Stanciu Mircea să zădărnicească, respectiv să îngreuneze urmărirea penală“.

Liviu Schiau a recunoscut faptele „în materialitatea lor, dar susţine că nu a avut intenţia de a îngreuna şi zădărnici urmărirea penală“.