Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: 26 ianuarie, ZIUA lui Ceaușescu. De câte ori a vizitat județul ALBA „cel mai iubit fiu al poporului”


Publicat

ceausescu la alba iulia

În acest an se împlinesc 103 de ani de la nașterea dictatorului comunist Nicolae Ceaușescu. Președintele Republicii Socialiste România s-a născut pe 26 ianuarie 1918, la Scornicești. Nicolae Ceaușescu a vizitat judeţul Alba de zece ori.

Decența primei vizite din 1965, când acesta s-a oprit la Alba Iulia după o vizită făcută la Galda de Jos, s-a transformat, în două decenii, în opulența binecunoscută, a cultului personalității, contrastând violent cu nivelul de trai al populației, din ce în ce mai scăzut.

În 1965 – prima vizită în Alba Iulia

Nicolae Ceaușescu a vizitat pentru prima dată Alba Iulia în anul 1965, după o oprire făcută la Galda de Jos, unde se afla un centru de cercetare.

Octombrie 1966 – Alba Iulia

Nicolae Ceauşescu a vizitat Alba Iulia în octombrie 1966. A fost singura vizită în care omul politic comunist a intrat şi în cele două catedrale din Cetate. Din delegaţie au făcut parte Alexandru Drăghici, temutul conducător al Securităţii, Paul Niculescu-Mizil, Manea Mănescu şi Ilie Verdeţ.

Citește și VIDEO: Supraviețuitorii de porțelan ai Epocii de Aur. Ce cadouri primea Ceaușescu de la fabrica ”Porțelanul” din Alba Iulia

În fruntea unei unei delegaţii oficiale impresionante, Nicolae Ceauşescu a intrat atât în catedrala ortodoxă, cât şi în cea romano-catolică, unde a fost primită de cei doi episcopi de Alba Iulia, Emilian Birdaş şi Márton Áron.

După aceea, asemenea „vizite” au dispărut de pe agenda de lucru. Tot atunci a vizitat Sala Unirii şi a luat decizia de a renova monumentul aflat într-o stare foarte proastă.

La Alba Iulia în 1968, alături de Ion Iliescu

A două vizită a dictatorului la Alba Iulia, în noiembrie 1968, a fost una decentă, fără exagerări specifice cultului personalităţii. Vizita a fost prilejuită de împlinirea a 50 de ani de la Marea Unire.

Printre membrii delegaţiei se găsea şi tânărul Ion Iliescu, pe atunci şef al Departamentului de propagandă al Comitetului Central al PCR. Întreaga delegaţie a venit cu trenul.

La Alba Iulia a fost dezvelită statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, şi inaugurate clădirea Sălii Unirii şi cea a Babilonului, în care se găseau secţii ale Muzeului Unirii.

Vizita Ceausescu Alba Iulia 1972_sursa Arhivele Nationale_Fonoteca online a comunismului romanesc_cota 92 19721972 – măsuri după inundaţiile din 1970, vizită la Sebeș și adunare la Alba Iulia

După inundațiile din anul 1970, dictatorul a vizitat Alba Iulia și tot atunci i-a spus prim-secretarului PCR, George Homoșteanu, să facă digul de pe râul Mureș. Vizita dictatorului a fost în 14 septembrie 1972.

La Alba Iulia, unde a luat parte la o adunare care a avut loc în zona Bulevardul Transilvaniei – fostele garsoniere G1 care au fost demolate.

Nicolae Ceaușescu a ajuns în 1972 şi la Sebeș.

Pe Câmpia Libertății de la Blaj, în 1973

Dictatorul a fost prezent, în 1973, la 125 de ani de la Revoluția din 1948, la adunarea care a avut loc pe Câmpia Libertății din Blaj. Tot atunci a pus piatra de temelie a Combinatului de industrializare a vinului.

La Cugir, în 1974

În 1974, Nicolae Ceaușescu a fost prezent la Cugir, la 175 de ani de la înființarea uzinei.

În 1975, prima vizită alături de Elena

În 28 mai 1975, Nicolae Ceauşescu, însoţit pentru prima dată la Alba Iulia de soţia sa, Elena, a luat parte la festivităţile consacrate împlinirii a 375 de ani de la prima unire politică a ţărilor române, realizată de Mihai Viteazul şi a două milenii de atestare documentară a oraşului.

Adunarea grandioasă a avut loc în faţa tribunei plasate lângă obeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan şi în faţa Porţii a III-a a Cetăţii.

Evenimentul comunist a fost deschis de cuvântarea prim secretar-ului PCR al judeţului, George Homoştean.

Carol al VI-lea de pe Poarta a III-a, acoperit cu poza dictatorului

Statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea de pe Poarta a III-a a Cetăţii a fost acoperită de un portret imens al „iubitului conducător”, întrucât era de neconceput ca împăratul să fie plasat mai sus decât „cel mai iubit fiu al poporului“.

Cu această ocazie, Amza Pellea, care cu numai patru ani înainte făcuse un rol memorabil în filmul Mihai Viteazul, a fost adus să-l reprezinte pe voievodul muntean.

Prezenţa actorului a generat anumite probleme legate de un ipotetic dialog între „voievod“ şi „Geniul Carpaţilor“. Totul s-a rezolvat în cele din urmă, prin ţinerea la distanţă de preşedinte a lui „Mihai Viteazul“.

În 1976 – în Munții Apuseni

În anul 1976, Nicolae Ceaușescu a deschis exploatarea de la Roșia Poieni. Tot în acel an a deschis și Filatura de bumbac de la Abrud și a participat la adunarea de la Baia de Arieș.

1984 – Elicopterul prezidenţial a aterizat pe stadionul din Cugir

Dictatorul a mai fost la Alba Iulia în vara anului 1984, într-un moment în care fastul manifestărilor de proslăvire a lui Nicolae Ceauşescu, organizate de elita nomenclaturiştilor şi a activiştilor de partid, contrasta evident cu nivelul de trai al românului de rând.

Elicopterul prezidenţial a aterizat pe stadionul din Cugir, unde a fost întâmpinat de o imensă pancartă inscripţionată cu lozinca: „Ceauşescu fiu iubit – La noi bine aţi venit“.

Ironia sorţii a făcut ca peste cinci ani, în 1989, oraşul Cugir să fie primul din Alba în care a izbucnit Revoluţia.

Ceauşescu a fost aşteptat la Cugir de Gheorghe Hurbean, prim secretar PCR al judeţului, iar la Alba Iulia a fost întâmpinat de Viorel Purdea, primarul oraşului din acea vreme. A fost o vizită de lucru, în care a dat „indicaţii preţioase“ despre cum trebuie să se dezvolte orașul.

Ultima vizită a lui Ceauşescu a fost în 1987, când a fost cazat la hotelul partidului. În acelaşi an, a fost executată operaţiunea impresionantă de dezlipire şi relocare a blocului construit în mijlocul Bulevardului Transilvaniei, fără ca oamenii care locuiau în apartamente să se mute. Au rezultat două clădiri care există şi astăzi, acţiunea de translare fiind făcută pe o distanţă de aproape 70 de metri şi durând şase ore şi jumătate.

Vezi şi Fotografia cu mutarea blocului A2 din ALBA IULIA pe PRIMUL LOC în TOPUL celor mai UIMITOARE imagini surprinse în istorie



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

13 Comentarii

13 Comentarii

  1. Marius Ceteras

    duminică, 26.01.2014 at 12:55

    Ce vremuri … La vizita din 1984 eu fusesem selectat sa fiu unul dintre pionierii ce urma sa-i ofere flori tovarasului. Nu prea eram bucuros deoarece vizita se suprapunea cu un turneu de sah la care trebuia sa particip. Din fericire am incasat un cot in barba la un meci de fotbal si vanataia aparuta m-a facut incompatibil pentru o intalnire face to face cu tovarasul. 🙂

    • Conu' Leonida

      duminică, 26.01.2014 at 17:27

      Ce vremuri….! Acum ai ajuns sa fi incompatibil cu functii de conducere pentru incompetenta si te-ai curentat de mai multe ori prin birourile alea de la Renel pline de paraziti si la propriu si la figurat. Te-ai re…lipit din nou ca marca de scrisoare de niste oameni sus pusi prin parlament gen Peres ,care au trecut prin viata, si au lasat ceva in urma.Tu, Mariusica…”gura mica” treci prin viata exact ca porcul prin coceni. Nu esti bun de minic, nu ai fost bun de nimic, nici nu o sa fi. Nici macar de lipit afise. Ma intreb oare cate maxim 25 de voturi ai adus tu pentru partid o sesiune de vot? Fi multumit ca ai facut totusi ceva…ti-ai luat casa in varf de bloc. Crezi ca nu se vede si miroase prostia pana acolo sus??? Indeplinesti exact criteriile de admitere in partid si in scolile de ofiteri de pe vremuri: „FRUMOS ESTI, INALT ESTI….MINTE SAU INTELIGENTA,CE-TI MAI TREBUIE”?

      • pilu

        duminică, 27.01.2019 at 17:48

        Conule tata, tu esti din aia care vad in Peres unul care a lasat ceva in urma. Tu esti din Dorohoi de sti asa bime ?
        Iti spun eu ce a lasat in urma Peres ! O tarla plina de porumb la CAP Ciugud. Tin minte cat traiesc ca era in 9 decembrie 198.. si am fost anuntati ca urmeaza sa mergem la cules porumb. Ne miram cum naiba, ca noi aveam tarlalele de la Straja si acolo am dat totul la ras. Si cand colo am fost dusi la Ciugud. Poate confirma si secretarul de atunci (unul cu o haina de piele groasa) daca mai traieste. Asta se tinea numai de chiolhanuri ca avea spatele asigurat pe vecie (sti si tu). Despre Ceteras nu discut cu toate ca am alta parere si nu vreau sa te contrazic.

  2. Veronica Rotaru

    duminică, 26.01.2014 at 19:55

    Eu, din pacate, am fost unul dintre pionierii selectati sa-i dea flori tovarasului (tot in 1984)… si asa a si fost. Recunosc ca nu-mi amintesc prea multe lucruri de atunci, decat ca, pret de vreo doua zile, am fost plimbati (toti cei ce urma sa dam flori) pe la spitale pentru analize:gat, ochi , urechi, si evident am fost instruiti cum sa pasim si ce sa facem. Aveam 10 ani … si credeam ca asa e normal …noroc cu revolutia ca abia atunci am realizat indoctrinarea la care eram supusi. Nu stiu cum unii pot sa regrete acele timpuri…….

    • eugen serban

      marți, 26.01.2016 at 12:12

      Cati ani ai avut la lovitura de stat,cred ca la terminarea scoli ai mai putut obtine un loc de munca,ramase din vremea comunista,va indobitocit capitalismul acesta salbatic de banditi,hoti si talhari,inseamna ca va convine sa traiti cu ei pt. ca gustati alaturi de ei

  3. kretzu

    duminică, 26.01.2014 at 19:57

    „autoarea” putea macar sa indrepte articolul publicat anul trecut pe aceeasi tema , nu doar sa se multumeasca sa-l copieze in intregime. scuzati, copiat doar 99%, pt ca nu are nici macar bunul simt sa-l citeze pe istoricul ce a furnizat informatiile respective.
    de retinut: ceausescu a vizitat alba iulia si in 1988, cand a fost o mare adunare in fata casei sindicatelor, unde a sosit cu elicopterul.
    marius, cred ca nu ai ratat si aceasta intalnire, pt ca stiu ca am fost dusi cu clasa acolo de regretatul Nicolae Bisboaca personal
    ps: preconizatul dialog din 1975 dintre mihai viteazu si ceausescu a fost scos pt ca a dat batai ireconciliabile de cap politrucilor si istoricilor. mai exact, mihai viteazu (amza pelea) trebuia sa-i dea cuvântul de salut „onoratului” vizitator. insa nu s-a cazut de acord asupra formulei de adresare. istoricii doreau sa i se adreseze cu „domnule…”, in timp ce politrucii locali nu acceptau decat „tovarase…”. activistii nu au cedat, dar macar au ascultat obiectiile istoricilor, cum ca ultima formula arunca in ridicol întreaga „sceneta” (care oricum era de un penibil, grobianism si ridicol extrem, specific de fapt cultului personalitatii), si au eliminat „momentul artistic”

    • Ilici

      joi, 26.01.2017 at 12:42

      Bravo kretzule

  4. Florin

    duminică, 26.01.2014 at 20:40

    Atunci am fost in garda de onoare care i-a dat onorul si stiu cum a aterizat cu elicopterul langa casa de cultura din Alba iulia. Vremuri de demult.

  5. kretzu

    duminică, 26.01.2014 at 21:40

    era de asteptat ca „ziaristii” ce „scriu” dupa metoda ponta ca cenzureze comentariile
    bine macar ca ati trecut in neant numele „autoarei” si intreaga „redactie” (echipa copy-paste) si-a asumat furtul (de, solidaritatea breslei)
    daca tot v-ati apucat de corectat, va mai ofer o sugestie: in 1966 draghici nu mai era seful securitatii si nu mai era temut de nimeni, fiind evident faptul ca se afla pe topogan (peste un an a fost degradat si inlaturat din toate functiile si abia a scapat de arestare)
    astea se puteau afla si de pe goagle, dar ce-i drept presupuneau un efort considerabil, infinit mai mare decat cele doua click-uri utilizate pt „scrierea” articolului

    • moderatorul de serviciu

      duminică, 26.01.2014 at 23:00

      @kretzu, esti cumva de la ”drepturi de autor”? Pentru linistea ta preluarea articolului s-a facut cu permisiunea autorului. facem des asemenea schimburi de informații cu unii dintre colegii nostri din presa centrala. In cazul asta, fata de alte ”surse” era mult mai credibila. Inca n-am gasit un istoric local care sa fi cercetat perioada comunista la Alba Iulia si care sa fie dispus sa furnizeze informatii. Cu tot respectul pentru interventia ta aici, daca ai o poveste adevarata pe care vrei sa o spui cititorilor ziarului te rugam sa ne-o trimiti. OK Mr. BB?

  6. NEpatriot

    miercuri, 28.01.2015 at 10:31

    Ala din spatele lui Ceausescu e chiar tov. Iliescu! HAHAHHA, cum dreq de e inca liber?

  7. Gelu Stoian

    miercuri, 27.01.2021 at 06:15

    TOVARASU’ ” Kretzu ” TU ESTI UNUL dintre AIA , CARE , LA Alegerile Locale , AI VOTAT cu PSD-ul , si la Alegerile Generale , TOT cu PSD-ul , ASA ca MUCLES , ca MACANE !!!!! Gelu Stoian.

  8. Gelu Stoian

    miercuri, 27.01.2021 at 06:27

    ESTE liber , „saracutu'” de Ion „Ilici” Iliescu , Ministerul Justitiei ( Minitrul !), are , acum , ALTE prioritati : Eliminarea acelei Comisii Speciale pentru Judecarea Magistrsatilor , Initiata , de catre PSD , si Indreptarea Legilor Justitiei , MALTRATATE de CATRE tot PSD , PRIN Minstrul SAU ” Alta intrebare ?” Gelu Stoian.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

CÂMPENI

Pedeapsa unui bărbat din Câmpeni care a condus beat și a fost ÎMPUȘCAT de polițiști după o urmărire ca în filme

Publicat

politie noaptea

La doi ani după ce a fost protagonisul unei urmăriri în trafic, ca în filme, care s-a lăsat cu focuri de armă și cu o împușcătură în picior, un bărbat din Câmpeni a fost condamnat la închisoare cu suspendare.

Este vorba despre un bărbat de 45 de ani care, în timp ce conducea beat, a fost oprit de polițiști, însă a încercat să scape fugind de oamenii legii.

Aceștia au fost nevoiți să tragă cu arma din dotare după bărbat, iar un glonț l-a nimerit în gambă. 

A fost transportat la spital de către soție. Acolo, le-a spus medicilor că s-a rănit într-un cui sau într-o bucată de fier.

Toate detaliile unei urmăriri ca în filme pe străzile din Câmpeni se află în motivarea instanței de judecată, după ce, în data de 12 ianuarie, bărbatul a fost condamnat la închisoare cu suspendare.

Urmărire ca în filme pe străzile din Câmpeni

În noaptea de 23 ianuarie 2020, în jurul orei 1.30, bărbatul conducea o mașină marca Mercedes, pe DN 75, pe raza Orașului Câmpeni. La un moment dat, o patrulă mixtă, formată dintr-un polițist și un jandarm, i-au făcut semn bărbatului să se oprească.

CITEȘTE ȘI: FOCURI de ARMĂ în miez de noapte, la Câmpeni. Un bărbat a fost ÎMPUȘCAT de polițiști, după o urmărire ca în filme

Acesta nu s-a oprit, a continuat să conducă, iar patrula a pornit în urmărirea sa. După aproximativ 200 de metri, bărbatul a oprit în apropierea locuinței sale. Cei doi oameni ai legii au mers după el pentru a-l legitima și pentru o testare cu aparatul etilotest.

Trei focuri de arme

”Inculpatul a refuzat să se supună testării cu aparatul alcooltest, a încercat să smulgă din mâna polițistului certificatul de înmatriculare și a fugit spre locuința sa, moment în care agentul de poliție a tras trei focuri de armă în plan vertical și unul în plan orizontal cu arma din dotare, împușcându-l pe inculpat în gamba stângă”, se arată în motivarea instanței.

Chiar dacă a fost rănit, bărbatul a reușit să fugă în locuința sa. Apoi, soția acestuia l-a transportat la spitalul din Câmpeni.

Potrivit motivării instanței, ”inculpatul nu a declarat cadrelor medicale că a fost împușcat, ci că s-a lovit, înțepat într-un cui/fier”.

Oamenii legii au ajuns și ei la spital și au cerut o prelevare de sânge pentru a se vedea dacă bărbatul avea alcoolemie.

Ce alcoolemie avea

”Din buletinul de analiză toxicologică alcoolemie întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală Alba, reiese că alcoolemia inculpatului a fost de 1,24 gr/‰ la prima probă, ora 02:00 și, respectiv, 1,10 gr./‰ la cea de-a doua probă, ora 03:00, alcool pur în sânge”, se arată în motivarea instanței.

Ce au decis magistrații Judecătoriei Câmpeni

”Comportamentul inculpatului din momentul în care nu a oprit imediat la semnalul polițistului și până la momentul ce i-au fost prelevate mostrele biologice la spital, încercarea de a se sustrage testării cu aparatul alcooltest, inclusiv prin fuga de organul de poliție, determinându-l să facă uz de armă, imprimă un grad ridicat de periculozitate infractorului. Instanța va avea în vedere faptul că inculpatul nu și-a recunoscut fapta pe parcursul procesului penal”, au precizat magistrații.

Însă au ținut cont că ”inculpatul nu are antecedente penale, nu a săvârșit foarte multe fapte contravenționale în ultimi ani, are loc de muncă, are studii medii, motiv pentru care îl va condamna pe inculpat la o pedeapsă cu închisoarea orientată spre minimul special”, se mai arată în motivarea instanței.

Drept urmare, l-au condamnat pe acesta la un an și șase luni de închisoare cu suspendare, în data de 12 ianuarie 2022. Sentința nu este definitivă și poate fi atacată la instanța superioară.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO Opt ani de la accidentul aviatic din Munții Apuseni, în care şi-au pierdut viaţa pilotul Adrian Iovan şi studenta Aura Ion

Publicat

S-au împlinit opt ani de la tragedia din Apuseni. Pe 20 ianuarie 2014, un avion cu şapte persoane la bord s-a prăbuşit în Munţii Apuseni.

Accidentul s-a produs la o altitudine circa 1400 m, la limita dintre judeţele Alba și Cluj. Atunci, pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion şi-au pierdut viaţa.

La bordul avionului se mai aflau copilotul Răzvan Petrescu şi patru medici – Radu Zamfir de la Spitalul Fundeni, Valentin Calu de la Spitalul Elias, Cătălin Pivniceru de la Spitalul „Sfânta Maria” şi Sorin Ianceu de la Spitalul Municipal din Beiuş, judeţul Bihor.

Echipa medicală se îndrepta spre Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator.

Expertiza în cazul tragicului accident aviatic din munții Apuseni, încheiată în 2018

Procurorii militari au dispus, în luna august 2018, clasarea dosarului accidentului aviatic din Apuseni sub aspectul infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă referitor la activitatea militarilor din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) şi inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă ale judeţelor Cluj, Alba, Mureş şi Bihor, Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi inspectoratelor de jandarmi ale judeţelor Cluj şi Alba, Ministerului Apărării Naţionale, inclusiv a ministrului de resort, a lucrătorilor din inspectoratele de poliţie ale judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a lucrătorilor din structura de conducere a Ministerului Afacerilor Interne, inclusiv a ministrului de resort, precum şi a prefecţilor judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a primarilor, viceprimarilor, consilierilor etc. din comunele judeţelor Cluj şi Alba, corespunzătoare zonei în care se presupunea că s-a produs accidentul aviatic.

Procurorii spun că acţiunile sau inacţiunile acestora nu au reprezentat o cauză care să ducă la accidentul aviatic, respectiv la moartea pilotului Adrian Iovan şi a studentei Aura Ion.

De asemenea, a fost dispusă clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de neglijenţă în serviciu în ceea ce priveşte activitatea angajaţilor IGSU şi a inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă Cluj, Alba, Mureş şi Bihor, STS, Inspectoratului General al Jandarmeriei Române şi inspectoratelor de jandarmi ale judeţelor Cluj şi Alba, MApN, inclusiv a ministrului de resort, a lucrătorilor din inspectoratele de poliţie ale judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a lucrătorilor din structura de conducere a MAI, inclusiv a ministrului de resort, precum şi a prefecţilor judeţelor Cluj şi Alba, respectiv a primarilor, viceprimarilor, consilierilor etc. din comunele judeţelor Cluj şi Alba, a comandantului Institutului Medico-Militar şi a comandantului Direcţiei Medicale din cadrul Ministerului Apărării Naţionale şi a secretarului de stat în cadrul MAI şi şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Potrivit procurorilor, în activitatea acestora nu au existat încălcări ale îndatoririlor de serviciu.

„De asemenea, a fost dispusă clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor prev. de art. 349 C.pen. şi art. 350 C.pen., s-a apreciat că a fost vorba de un accident în afara muncii, conform art.2 pct. 11 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 1425/2006, cu modificările şi completările ulterioare, nefiind întrunite elementele de tipicitate ale acestor infracţiuni”, mai arată Ministerul Public.

În accidentul din Munții Apuseni și-au pierdut viața pilotul Adrian Iovan şi studenta Aurelia Ion

În accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014 în Munţii Apuseni și-au pierdut viața pilotul Adrian Iovan și studenta Aurelia Ion. Avionul s-a prăbușit într-o zonă accidentată, la peste 1.400 de metri altitudine, la graniţa dintre judeţele Alba și Cluj

În accident au mai fost răniţi copilotul Răzvan Petrescu şi medicii Radu Zamfir, Valentin Calu, Cătălin Pivniceru de la şi Sorin Ianceu.

Echipa medicală mergea de la Bucureşti la Oradea, unde urma să preleveze ficatul de la un donator de peste 60 de ani care suferise un accident vascular cerebral.

Epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore.

La căutări au participat pompieri, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VIDEO TOP (ne)SECRET: SRI angajează hackeri. Care este procesul de recrutare și ce condiții trebuie să îndeplinească

Publicat

Șeful Centrului Național Cyberint din cadrul SRI, general de brigadă Anton Rog a explicat, în podcastul TOP (ne)SECRET, modul în care Serviciul Român de Informații angajează hackeri.

Generalul a explicat că una dintre metodele folosite pentru recrutarea hackerilor în structurile SRI implică o parte practică. Mai exact, serviciul de informații a creat un treasure hunt pe site-urile sale. Anton Rog a oferit și o serie de detalii despre beneficiile pe care hackerii le primesc și despre activitatea structurii pe care o conduce.

Serviciul Român de Informații a lansat, pe canalul de Youtube, o serie de podcast-uri – episoade ușor de accesat și de urmărit online, despre activitatea mai mult sau mai puțin cunoscută a instituției. În cel mai recent episod a fost invitat Anton Rog, general de brigadă, șeful Centrului Național Cyberint.

„Centrul Național Cyberint, așa cum e cunoscut el în afara Serviciului, este unitatea centrală din Serviciul Român de Informații care se ocupă cu securitatea cibernetică a infrastructurilor cu valențe critice. Noi trebuie să securizăm acele infrastructuri a căror afectare produce o disturbare a vieții sociale, a vieții economice, a piețelor financiare. Spre exemplu, sistemul bancar, da – de care n-am fost tot timpul așa apropiați, însă acum au înțeles că e mai bine să fie protejați și de noi pe lângă măsurile pe care și le iau – Guvernul României, ministerele, agențiile, infrastructuri care transportă utilități, și așa mai departe, infrastructurile relevante, care au valențe critice”, explică Anton Rog.

„A fost o speță, chiar la începutul pandemiei, în 2020, în martie – aprilie, în care o grupare de criminalitate cibernetică voia să cripteze spitalele suport Covid ca să-și mărească faima în cadrul grupului ei de hackeri. Nici măcar nu voiau bani! Nu s-a întâmplat, și, împreună cu organele de aplicare a legii, în speță cu DIICOT – ul, oamenii sunt după gratii, ca să mă exprim așa, plastic. Da, au vrut… Ce se întâmplă dacă criptezi datele dintr-un spital? Se amână operații, nu se mai fac tratamente, trebuie reluate analize. Nu s-a ajuns la pierderi de vieți omenești, dar s-a creat un disconfort… s-ar fi putut crea un disconfort major în zona pacienților”, a povestit Anton Rog.

Șeful Centrului Național Cyberint din cadrul SRI a mărturisit că a angajat și hackeri și a explicat cum i-a recrutat.

„Media de vârstă la Centrul Cyberint e stricată de mine, care am 47 de ani, și asta le-am dus-o pe la 31 de ani sau așa ceva, că, dacă n-aș fi eu, ar fi media de vârstă mai mică așa, deci, până în 30 de ani la ofițerii de execuție, cum îi numim noi, cei care nu sunt șefi.

Și cum îi recrutăm? Îi recrutăm de pe băncile facultăților, îi recrutăm din mediul de hacking

Da, avem mai multe metode, da, avem un treasure hunt pe care îl avem ascuns prin niște site-uri de-ale noastre, și cei care îl găsesc și trec de anumite etape, ajung la un număr de telefon, sună și intrăm într-un dialog”, a spus Anton Rog.

„Aviz hackerilor, da. O singură problemă este la noi. Pentru a fi ofiţer în SRI trebuie să îndeplineşti mai multe condiţii, una este să termini o facultate, şi atunci cei care sunt.. mulţi hackeri nu termină o facultate, dar care sunt foarte buni şi recunoaştem lucrul acesta… (…)

Legea ne spune că avem voie să recrutăm hackeri. Pe unii, dacă reuşim să-i angajăm bine, dacă nu, lucrăm altfel cu ei, apropiat, pentru a proteja România. Îi considerăm <white hat>, adică hackeri buni”, a mai explicat șeful Centrului Național Cyberint.

Anton Rog a mărturisit că una dintre întrebările “tâmpite” pe care le primește frecvent este „În câte minute poţi să-mi spargi telefonul?”.

De asemenea, a mai fost întrebat: “Poți să mă împrietenești cu nu știu care pe Facebook?”, “Îmi bagi și mie 2000 de like-uri pe Facebook?”

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

VREMEA în ALBA până duminică: Foarte frig și câteva ninsori. Prognoza meteo de weekend, 21-23 ianuarie

Publicat

Vremea va fi în continuare foarte rece, mai ales noaptea și dimineața, în județul Alba. Sunt anunțate minime de -12 grade în zonele joase, respectiv – 16 la munte.

Vor fi și câteva ninsori, vineri și duminică.

Maximele se vor situa între -1 grad și 1 grad Celsius, iar la munte și maximele vor fi negative: între -10 și -9 grade la Oașa, respectiv între -6 și -7 la Arieșeni.

Prognoza meteo de weekend, 21-23 ianuarie, în localități din județul Alba

Vineri, 21 ianuarie

Alba Iulia: minime de -7 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Sebeș: minime de -5 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Șugag: minime de -9 grade Celsius, maxime de -5 grade Celsius; averse (ninsoare)

Oaşa: minime de -14 grade Celsius, maxime de -10 grade Celsius; averse (ninsoare)

Aiud: minime de -7 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Blaj: minime de -7 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Ocna Mureş: minime de -8 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Zlatna: minime de -9 grade Celsius, maxime de -2 grade Celsius; averse (ninsoare)

Abrud: minime de -13 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; averse (ninsoare)

Câmpeni: minime de -13grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; averse (ninsoare)

Arieşeni: minime de -13 grade Celsius, maxime de -6 grade Celsius; averse (ninsoare)

Cugir: minime de -5 grade Celsius, maxime de 1 grad Celsius; averse (ninsoare)

Sâmbătă, 22 ianuarie

Alba Iulia: minime de -8 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Sebeș: minime de -7 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Șugag: minime de -10 grade Celsius, maxime de -6 grade Celsius; noros

Oaşa: minime de -14 grade Celsius, maxime -11 grade Celsius; frig

Aiud: minime -7 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Blaj: minime de -7 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Ocna Mureş: minime de -9 grade Celsius, maxime de -2 grade Celsius; noros

Zlatna: minime de -11 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; noros

Abrud: minime de -13 grade Celsius, maxime de -5 grade Celsius; noros

Câmpeni: minime de -13 grade Celsius, maxime de -5 grade Celsius; noros

Arieşeni: minime de -13 grade Celsius, maxime de -7 grade Celsius; noros

Cugir: minime de -7 grade Celsius, maxime de -1 grad Celsius; noros

Duminică, 23 ianuarie

Alba Iulia: minime de -12 grade Celsius, maxime de -2 grade Celsius; averse (ninsoare)

Sebeș: minime de -12 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Șugag: minime de -15 grade Celsius, maxime de -7 grade Celsius; averse (ninsoare)

Oaşa: minime de -16  grade Celsius, maxime de -9 grade Celsius; averse (ninsoare)

Aiud: minime de -13 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Blaj: minime de -13 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Ocna Mureş: minime de -12 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Zlatna: minime de -13 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

Abrud: minime de -16 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; averse (ninsoare)

Câmpeni: minime de -16 grade Celsius, maxime de -4 grade Celsius; averse (ninsoare)

Arieşeni: minime de -16 grade Celsius, maxime de -6 grade Celsius; averse (ninsoare)

Cugir: minime de -12 grade Celsius, maxime de -3 grade Celsius; averse (ninsoare)

sursa: accuweather.com

 

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate