FOTO-DOCUMENT: Cum a ajuns „carul de foc“ la Alba Iulia acum 145 de ani. Primul ”drum de fier” din Transilvania a fost făcut în cinci luni

Acum 145 de ani austriecii au construit, de la Arad la Alba Iulia, 211 kilometri de cale ferată în cinci luni. Construirea primei căi ferate din Transilvania, lucrare impresionantă pentru anii 1860, s-a datorat dorinței austriecilor de a exploata cât mai bine bogățiile provinciei pe care o controlau. Ținta principală era regiunea carboniferă a Văii Jiului. În timp, calea ferată, prin stația Alba Iulia, a atras în circuit o bună parte din Munţii Apuseni, dar și regiunea agricolă de pe Valea Mureșului.

Primele cercetări în teren pentru construirea unui „drum de fier“ care să lege Cetatea Aradului de cea din Alba Iulia au fost făcute în primăvara anului 1862, în apropiere de actuala comună Vințu de Jos, din județul Alba. Responsabili au fost ingineri englezi, care activau la „Societatea Căilor Ferate din Jurul Tisei”.

„Drumul de fier“ și interesele de la Viena

Ca și acum, și în urmă cu 152 de ani, un astfel de proiect a trezit interesul marilor bănci ale Europei. În cele din urmă, a fost aleasă Credittanstallt din Viena. Din cercul de cinci persoane influente care au impus această societate bancară a făcut parte fratele lui Francisc Iosif, împăratului Austriei, dar și baroni evrei. Capitalul pus la bătaie a fost de 141.000 de florini. Ulterior, o parte din sumă a fost folosită pentru cercetarea zonei carbonifere a Văii Jiului.

De construcția primei căi ferate din Transilvania urma să se ocupe „Societatea anonimă de mine și furnale din Brașov”. Linia ferată urma sa plece de la Arad, iar la final să ajungă la Braşov. Legătura cu România formată la 1859 era prevăzută prin Întorsura Buzăului.

211  kilometri de cale ferată în cinci luni

Primele lucrări au început în 10 august 1865. Deși configurația terenului le-a dat bătăi de cap inginerilor și muncitorilor, linia a fot finalizată cinci luni mai târziu.

Ziua 22 decembrie 1868 a rămas definitiv înscrisă în istoria feroviară națională drept ziua nașterii primei căi ferate din Transilvania. Trenul inaugural, remorcat de locomotiva „RADNA“ cu numărul 8 a parcurs cei 211 kilometri, care separau orașele Arad și Alba Iulia, în 8 ore şi 45 de minute. „Ţăranii şi târgoveţii vedeau în carul cu foc o adevărată minune drăcească, iar domnii se minunau şi nu puteau pricepe cum fuge fără să fie tras sau împins de cineva“, se spunea într-un articol apărut în ziarul „Drumul Socialismului, la un secol de la prima călătorie pe linia Arad – Alba Iulia.

În timp, calea ferată, prin stația Alba Iulia, a atras în  circuit o bună parte din Munţii Apuseni, dar și regiunea agricolă de pe valea Mureșului. Construcția care a pus Alba Iulia pe harta feroviară a fost naționalizată în 1884, de către statul Austro-Ungar. Abia în 1922 a devenit proprietate a statului român.

Gara din Alba Iulia, construită tot în 1868, a fost renovată şi amplificată cu ocazia Încoronării Regelui Ferdinand cu Regina Maria (1922) și a aniversării a zece ani de la Unirea Transilvaniei cu România.

Potrivit cercetătorului Gheorghe Fleșer, gara a fost prima clădire din oraș care a înlocuit de pe frontispiciu denumirea maghiară Gyulafehervar cu Alba Iulia.

Concentrarea la Alba Iulia a nodurilor feroviare Teiuș și Vințul de Jos a fost o idee vehiculată în mai multe rânduri după 1918. Intențiile nu au trecut, însă, de faza de declarație.

Nicu NEAG