Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO: Nașterea unei străzi, în anii 1930, la Alba Iulia. Cum arăta bulevardul Ion I. C. Brătianu din centrul orașului


Publicat

Unul dintre cele mai importante trasee din centrul Alba Iuliei, rezultat al unei politici edilitare a municipalității, a luat naștere în anii 1930. Bulevardul Ion I.C. Brătianu a luat naștere pe un teren denumit „Sub Cetate” și în decursul anilor zona a devenit cunoscută drept „strada domnilor”. 

Expertul în reconstituiri istorice, Valer Moga, a prezentat povestea bulevardului, care în decursul anilor și-a schimbat numele în Constantin Dobrogeanu Gherea, fiind divizat mai apoi în strada Decebal și strada Octavian Goga. 

„Începând din deceniul al treilea interbelic, viața citadină din Alba Iulia a dobândit un alt suflu, în care vechiul și noul erau prezente deopotrivă. Ca și în celelalte centre urbane ale Transilvaniei, s-au extins, treptat, efectele apartenenței la statul român. În industrie, comerț și în domeniul creditului întreprinzătorii evrei și-au păstrat preponderența, până la al Doilea Război Mondial.

Au apărut însă, modest la început, industriile, magazinele și băncile românești. Uzina Comunală S. A., de exemplu, avându-l director pe inginerul Ioan Buda, distribuia curentul electric în întreg orașul și executa instalații în domeniu. Banca Izvorul din comuna Ighiu a fost strămutată prin anii ’20 în oraș, alăturându-se agenției Băncii Naționale. Același lucru s-a petrecut în colegiul medicilor și în barou. Slab reprezentați în primii ani ai secolului XX în cele două corporații, românii și-au consolidat pozițiile în deceniile trei și patru. O transformare radicală, sub aspectul apartenenței etnice, s-a produs în mediile oficiale. Corpul ofițeresc, cel didactic, al magistraților și al funcționarilor de stat au cunoscut un proces de românizare. Toți reprezentanții noilor elite românești și familiile lor aveau nevoie de locuințe, fapt care a marcat evoluția edilitară a Alba Iuliei.

Vedere asupra zonei estice de protecţie a Cetăţii, în dreptul bisericii evanghelice-luterane. Imaginea este anterioară apariţiei unei străzi flancate de locuinţe (sf. sec. XIX)

Membrii bine situați ai societăți românești nu puteau fi trimiși la o periferie puțin atrăgătoare, așa că municipalitatea a căutat timp de un deceniu o soluție convenabilă. Rezolvarea se afla de fapt sub ochii edililor. Partea estică a așa-numitului „glacis”, zona de protecție a Cetății, nici măcar nu purta vreun nume, așa încât în actele primăriei apărea drept terenul „Sub Cetate”. Cu o suprafață de 15 ha, el a fost cedat primăriei în 1928 de Ministerul de Război, care, aplicând prevederile Legii pentru reforma agrară din 1921, l-a parcelat în loturi de construcție. Cu acestea au fost puși în posesie membrii enumerați mai sus ai elitelor românești”, explică Valer Moga.

Expertul susține că precaritatea izvoarelor scrise este compensată în cazul nostru de importante surse constând în fotografii istorice. Imaginile reținute de Adalbert Cserni la începutul secolului XX, interesat de potențialul arheologic al zonei, ne prezintă un teren neconstruit, străbătut de câteva căi de acces, asemănătoare unor drumuri de țară. Chiar și personajele care apar în una dintre fotografii sunt țărani îmbrăcați în straie naționale românești.

Imagine a zonei estice de protecţie a Cetăţii, în dreptul palatului de justiţie. Ilustrata prezintă zona în care urma să fie trasată în anii ’30 ai secolului XX o stradă cu locuinţe confortabile şi proprietari înstăriţi

Potrivit lui Valer Moga, plăcile fotografice folosite de Arthur Bach prin anii ’30 ne înfățișează un peisaj urban radical schimbat. „Vedem la început două-trei case, pentru ca altele să apară în grabă, întâi la roșu și la scurt timp finisate. O fotografie realizată după un an-doi ne prezintă, în partea nord-estică, un segment de front stradal aproape complet.

Calitatea locuințelor, evidențiată de fotografii, confirmă desemnarea beneficiarilor după criteriile prezentate mai sus. Nu întâmplător, până târziu în anii ’60, tradiția populară a reținut locul sub denumirea de „strada domnilor”. Dar selecția nu a fost una exclusivistă, nici sub aspectul statutului socio-profesional, nici sub cel al apartenenței etnice. Au apărut și unii proprietari care nu pot fi încadrați în categoria elitelor, precum și alții, de etnie maghiară sau evreiască”, notează expertul.

Partea nordică a bulevardului Ion I.C. Brătianu, probabil 1937 (Foto: Arthur Bach)

Potrivit acestuia, existența unui nou spațiu urban a permis autorităților să plaseze acolo sediile unor instituții de interes public, precum ocolul silvic sau căminul de ucenici prin care treceau cei care urmau să sporească numărul meseriașilor români ai orașului.

A luat astfel naștere unul dintre cele mai importante trasee din centrul Alba Iuliei, rezultat al unei politici edilitare a municipalității; i s-a dat o denumire pe măsură: bulevardul Ion I. C. Brătianu.

Bulevardul Ion I. C. Brătianu văzut din Cetate, cu unele clădiri la roşu, altele finisate şi terenuri neclădite, anii ’30 (Foto: Arthur Bach)

„Locul care ne-a reținut atenția, ca și multe altele, dovedește că și străzile se află „sub vremuri”, odată cu oamenii care le locuiesc. Primele schimbări abuzive de proprietari le-a produs <centrul național de românizare>, care, în 1940, a trecut câteva locuințe evreiești în posesia unor legionari. După un deceniu, inamicii fără cruțare ai legionarilor, comuniștii, au făcut același lucru, adoptând și aplicând Decretul nr. 92 din 19 aprilie 1950 pentru naționalizarea unor imobile. Noua protipendadă a orașului avea nevoie de locuințe confortabile. Unde mai pui că acestea erau gata mobilate, iar șifonierele lor erau pline de haine de calitate.

În 1950, strada se numea deja „Constantin Dobrogeanu Gherea”. După 1990, a fost divizată: partea nordică, strada Decebal, apoi partea sudică, mai lungă, strada Octavian Goga”, mai explică Valer Moga.

Partea sudică a bulevardului Ion I. C. Brătianu, circa 1930 (Foto: Arthur Bach)

sursa: memoriaurbis.apulum.ro



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ACTUALITATE

Înmatriculările de mașini noi au crescut cu aproape 20%, în iulie. Câte autoturisme second-hand au intrat în circulație

Publicat

Peste 17.500 de autovehicule noi au fost înmatriculate în România în luna iulie a acestui an, în creştere cu 20,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2020, informează Asociaţia Producătorilor şi Importatorilor de Automobile (APIA), care citează datele Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor (DRPCIV).

Dintre acestea, 15.493 au fost autoturisme noi, a căror creştere faţă de luna iulie 2020 (când au fost înmatriculate 12.950 unităţi), este de 19,6%.

În acest context, pe ansamblul primelor 7 luni, autoturismele noi înregistrează o creştere generală de 1,0%.

Pe de altă parte, autoturismele rulate, cu cele 235.188 unităţi înmatriculate în perioada ianuarie – iulie 2021, înregistrează o creştere de 11,0% comparativ cu perioada similară din 2020.

În ceea ce priveşte înmatriculările de vehicule comerciale noi (LCV, HCV, Minibus şi Bus, precum şi vehicule speciale), după un volum de 2.078 unităţi, înregistrat în luna iulie 2021 (+25,3% faţă de iulie 2020), rezultă o creştere generală pe ansamblul anului 2021 de 27,5%.

Motociclurile (motociclete, mopede, ATV-uri) noi înregistrează în luna iulie o creştere de 44,7% pe un volum de 796 unităţi şi una de 48,3% pe primele şapte luni din 2021.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate

EDUCAȚIE

Ministrul Educației: Noul an școlar începe în 13 septembrie, cu prezență fizică pentru toți elevii

Publicat

Ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat marți că vrea ca noul an școlar să înceapă cu prezența fizică a elevilor și fără scenarii de funcționare a unităților de învățământ.

A precizat că “se pronunță clar” pentru deschiderea școlii cu prezență fizică, în aceste condiții.

Vezi și Când începe școala: STRUCTURA ANULUI ȘCOLAR 2021-2022 publicată de Ministerul Educației. Calendarul cursurilor și vacanțelor

Declarațiile ministrului:

  • Bazându-mă pe informațiile pe care le-am, în limitele de competență, bazându-mă pe faptul că în școli au fost respectate regulile sanitare mai bine decât în orice alte locuri.. cu excepția unităților sanitare, bazindu-mă pe nivelul ridicat de vaccinare al personalului din învățământ în raport cu orice alt tip de personal, mă pronunț cât se poate de clar în favoarea deschiderea școlii cu prezență fizică pentru toți elevii, fără scenarii de funcționare
  • Pot să vă spun că școala va începe cu prezență fizică în data de 13 septembrie. Am stabilit deja o întâlnire cu Consiliul Național al Elevilor pentru săptămâna viitoare în ziua de marți. Președintele Consiliului Național al Elevilor va avea statut de invitat permanent în comitetul interministerial pentru implementarea proiectului România educată, comitet condus de primul ministru al României în calitate de președinte și vicepreședinte fiind ministrul educației
  • Centre de vaccinare în școli: trebuie văzut în ce măsură configurația școlii permite organizarea unor astfel de centre în școală. Am discutat cu Ministerul Sănătății și cu coordonatorul campaniei de vaccinare pentru a realiza în zilele următoare acțiuni de prezentare a importanței procesului de vaccinare

sursă: edupedu.ro, Facebook (Ministerul Educației)

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO VIDEO: Un pompier aflat în timpul liber a prevenit o explozie și un incendiu la o cabană din satul de vacanță Vârtop

Publicat

Un pompier aflat în timpul liber, în satul de vacanță Vârtop din Munții Apuseni a prevenit producerea unei explozii într-o cabană din lemn. Mai exact, după ce proprietara cabanei a sunat la 112 și a spus că toată construcția a fost cuprinsă de fum, șeful stației de pompieri din Ștei l-a contactat pe Andrei Popa, pompier aflat în timpul liber și i-a spus să se deplaseze la cabana care putea fi mistuită de flăcări. 

Fără să stea pe gânduri, Andrei, a plecat de urgență spre cabană și a intrat în locuința cuprinsă de fum. De acolo a scos de urgență butelia, iar prin acest fapt a prevenit o posibilă explozie.

După cu ajutorul stingătoarelor cu care era dotată cabana a început să stingă focul și l-a ținut sub control până când colegii săi au ajuns cu două autospeciale de apă și spumă.

Potrivit ISU Bihor, o apelantă a numărului unic 112 a solicitat, marți 3 august, în jurul orei 10.00, intervenția echipajelor specializate pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o cabană situată în satul de vacanță Vârtop din Munții Apuseni, aceasta precizând că imobilul pe care îl deține, construit din lemn, pe două niveluri, este în totalitate inundat cu fum.

La locul indicat s-au deplasat de urgență, pompierii militari din cadrul Stației Ștei și comandantul acestora, cu două autospeciale de lucru cu apă și spumă și cu ambulanța SMURD a subunității.

Evaluând rapid situația (pe de-o parte, distanța de la subunitate la locul evenimentului era de aproximativ 35 de kilometri, autospecialele încărcate cu mii de litri de apă fiind nevoite să parcurgă cea mai mare parte a acesteia, urcând continuu pe un drum cu serpentine-configurație a terenului ce mărește timpul de răspuns la intervenție, iar pe de altă parte, structura constructivă a clădirii favoriza dezvoltarea rapidă a arderii, cabana din lemn putând fi, în aceste condiții, mistuită de flăcări înainte de sosirea echipajelor la fața locului), comandantul Stației de Pompieri Ștei, sublocotenent Fuscaș Răzvan, a contactat telefonic un subaltern aflat în timpul liber, despre care știa că s-ar putea afla în zonă, informându-l cu privire la eveniment.

Fără să stea pe gânduri, plt. adj. Popa Andrei, conducător autospeciale în cadrul Stației Ștei, s-a deplasat de urgență la fața locului, a pătruns în cabana inundată cu fum și a evacuat butelia, pentru a preveni producerea unei explozii, după care, cu stingătoarele pe care le-a adus și cu cele procurate de la proprietarul unei cabane învecinate (care l-a și ajutat ulterior la limitarea propagării incendiului), a intervenit asupra focarelor, ținând focul sub control până la sosirea colegilor de pe tura de serviciu.

În urma evenimentului, provocat, cel mai probabil de efectul termic al curentului electric, a ars un tablou electric și o suprafață de circa 25 metri pătrați dintr-un perete de lemn.

Citeste mai mult
Publicitate

ADMINISTRATIE

FOTO: Încep lucrările la acoperișurile și planșeele Palatului Principilor din Alba Iulia. Contract de 13,7 milioane lei

Publicat

Primăria Alba Iulia a semnat contractul de execuție pentru reabilitarea acoperișurilor si planșeelor peste etaj, la corpurile A, B, C, D, F ale Palatului Principilor.

Valoarea contractată cu societatea Euras SRL Satu Mare este 13.706.096 lei cu TVA, iar durata de execuție este de 18 luni, urmând ca lucrările să fie demarate chiar din această săptămână, a anunțat primarul Gabriel Pleșa.

”Vor fi lucrări extrem de complexe și supervizate inclusiv de istorici de artă și specialiști de componente artistice picturi murale, atestat MC.

Citește și VIDEO REPORTAJ: Incursiune în Palatul Principilor din Alba Iulia. Stadiul lucrărilor și când ar putea fi terminată restaurarea

Vom interveni pentru eliminarea cauzelor de infiltrații de apă meteorică (înlocuire învelitoare, înlocuire sistem de colectare și evacuare ape meteorice etc.), eliminarea atacului biologic la nivelul tuturor subansamblurilor structurale și nestructurale, reabilitarea și consolidarea zidăriilor de la nivelul podului și a șarpantei, înlocuirea planșeelor din lemn degradate, reabilitarea acceselor și scărilor din pod.

Evident, vom înlocui toată țigla existentă cu una ceramică tip solzi, inclusiv șipci și contrasipci de lemn și dispunere folie anti condens”, a anunțat primarul.

Potrivit sursei citate, în bugetul de stat este inclusă suma de 16.000.000 lei pentru Palatul Principilor și se încearcă identificarea a noi surse de finanțare pentru acest obiectiv.

Palatul Principilor, ce aparține administrativ primăriei municipiului, ocupă colțul sud-estic al cetății medievale, suprapus parțial la rândul ei pe urmele zidului castrului roman Apulum. Cunoscându-se topografia generală a castrului Legiunii a XIII-a Gemina, se poate afirma că suprafața acoperă o parte însemnată din zidul de castru şi o parte din clădirile sale interioare. Mai departe în istorie, în epoca premodernă acest ansamblu arhitectonic a servit ca reședință pentru principii Transilvaniei (1541-1703), a precizat Pleșa.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate