Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

FOTO-VIDEO: Osemintele episcopului greco-catolic Atanasie Anghel, deshumate din curtea unei biserici din Alba Iulia vor fi mutate la Blaj


Publicat

În curtea Bisericii “Sfânta Treime” care deserveşte Parohia Maieri II din Alba Iulia s-a desfăşurat miercuri operaţiunea de deshumare pe cale arheologică a osemintelor fostului episcop greco-catolic, Atanasie Anghel. Acţiunea este desfăşurată de o echipă specializată de arheologi, la iniţiativa Bisericii Române Unite cu Roma, Mitropolia Greco-Catolică din Blaj în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca şi Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Specialiştii au deschis mormântul şi au efectuat măsurători la faţa locului. La ora 12.30 a fost oficiată şi o slujbă religioasă de preoţi greco-catolici din Alba Iulia şi Episcopul Curiei de la Blaj, episcopul Claudiu Pop. Osemintele fostului episcop greco- catolic Atanasie Anghel vor fi depuse la Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj. Episcopul Curiei Arhiepiscopale Majore Blaj, Claudiu Pop, a spus că acestea vor ocupa un loc de cinste în catedrală, lângă cele ale lui Inocenţiu Micu Klein, dar şi alţi episcopi şi arhiepiscopi ai bisericii greco-catolice. În 15 octombrie, începând cu ora 18.30, la catedrala din Blaj va avea loc şi o ceremonie de reînhumare, în prezenţa cardinalului Lucian Mureşan, arhiepiscopul major al Arhieparhiei de Făgăraș și Alba Iulia.

„M-am simţit onorat că a apelat la mine şi la colegii mei pentru a-l deshuma pe întemeietorul bisercii greco-catolice a românilor din Transivania. Din punct de vedere tehnic nu a fost o lucrare deosebit de grea deoarece mormântul era marcat la suprafaţa solului. Cadrul de piatră ce împrejmuia locul mormântului încadra practic groapa de înhumare, însă din indiciile pe care le-am observat în urma cercetării arheologice cu siguranţă asupra osemintelor s-a intervenit. Nu s-a putut interveni decât în momentul când osemintele episcopului au fost scoase dintr-una din vechile biserici ale mitropoliei Bălgradului şi mutate în cimitirul din noua biserică, atunci, la începutul secolul al XVIII-lea, biserica din cartierul Maieri”, a declarat arheologul Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Gheorghe Petrov.

Episcopul Claudiu Pop a precizat că această acţiune de deshumare osemintelor fostului episcop greco-catolic Atanasie Anghel „este extrem de importantă pentru fiecare dintre noi, nu doar pentru greco-catolici. Pentru greco-catolici, sigur, în special pentru că atingi o bucată de istorie de acum 300 de ani înainte”.
„E important pentru fiecare dintre noi să conştientizăm că avem o istorie care nu merită să o lăsăm în pământ. Şi exact cum astăzi s-au adus la lumină resturile pământeşti ale epsicopului Atanasie Anghel, care este această verigă de legătură cu biserica Romei”, a dăugat episcopul Curiei din Blaj.

Reprezentanţii Arhiepscopiei Ortodoxe Alba Iulia au transmis următoarele precizări: „ La nivelul Arhiepiscopiei Ortodoxe Alba Iulia și a Arhiepiscopiei Greco-Catolice de la Blaj au avut loc, la începul lunii septembrie, un schimb de scrisori și o întâlnire oficială, la care au participat Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei și reprezentanți ai Arhiepiscopiei de la Blaj. În cadrul întâlnirii s-a discutat cererea strămutării rămășițelor pământești a episcopului Atanasie Anghel de la parohia Maieri II din Alba Iulia la Blaj, precum și un calendar al acestei acțiuni.

Realitățile istorice au consistența cunoscută și reflectă o perioadă grea din istoria poporului român. Însă ele trebuie asumate în orizontul prezentului și în formă dialogală, singura plăcută lui Dumnezeu și capabilă să construiască un viitor în pace și bună înțelegere.  În aceste condiții, Ierarhul nostru, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, a aprobat demersul eparhiei de la Blaj cu echilibrul caracteristic și în același spirit deschis, ecumenic, ce a caracterizat mereu Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei.”

Din informaţiile transmise de organizatorii acţiunii de miercuri, „Atanasie Anghel s-a născut în satul Bobâlna din judeţul Hunedoara unde tatăl său, Ioan Popa, era preot. Familia sa făcea parte din categoria micii nobilimi ardelene, părintele său fiind nobil de Ciugud. A fost hirotonit preot în vremea păstoriei lui Varlaam, care a fost mitropolit al românilor din Ardeal între anii 1685 şi 1692. La intrarea în cinul călugăresc a primit numele de Atanasie. Nu se cunoaşte anul naşterii sale, însă pe baza unor informaţii documentare cu privire la data sfinţirii sale ca preot, se poate presupune că în anul 1697 Atanasie ar fi fost deja în vârstă de vreo 30 de ani.

Atanasie Anghel a fost ales mitropolit al românilor din Transilvania în toamna anului 1697, după moartea mitropolitului Teofil Seremi, care a ocupat scaunul vlădicesc de la Alba Iulia în perioada 1692-1697. În 22 ianuarie 1698 Atanasie este sfinţit la Bucureşti de către mitropolitul Ţării Româneşti, Teodosie, în prezenţa patriarhului Dositei al Ierusalimului.

Atanasie Anghel a fost ierarhul care a desăvârşit unirea religioasă a unei mari părţi a românilor din Transilvania cu Biserica Romei, proces care a început sub predecesorul său, Teofil Seremi. Ca urmare a acestui fapt, Atanasie Anghel este considerat ca fiind cel care a pus bazele Bisericii Române Unite cu Roma sau a Bisericii Greco-Catolice, el fiind introdus oficial în funcţia de episcop unit printr-o ceremonie desfăşurată la Alba Iulia în 25 iunie 1701. Această instituţie bisericească a reprezentat încă de la înfiinţare un factor important în dezvoltarea culturii şi educaţiei române moderne, fiind considerată una dintre cele două biserici naţionale româneşti.

Atanasie Anghel a murit de boală la 19 august 1713 în reşedinţa episcopală din Alba Iulia şi a fost înmormântat după tipicul prescris pentru arhierei în Biserica Orientală. Se cunoaşte că trupul său a fost înhumat în una dintre cele două biserici care existau atunci la sediul fostei Mitropolii Ortodoxe din Alba Iulia, devenită între timp Episcopie Greco-Catolică. Fostul complex edilitar mitropolitan a fost demolat cândva în intervalul de timp cuprins între aprilie 1714 şi octombrie 1715, odată cu majoritatea clădirilor oraşului care se aflau în afara zidurilor vechii cetăţi medievale. Acest lucru s-a impus deoarece pe locul astfel eliberat s-a construit fortificaţia bastionară ridicată de către autorităţile habsburgice în perioada 1715-1738.

Drept despăgubire pentru edificiile pierdute, Episcopia Greco-Catolică a primit în compensaţie un teren în cartierul Maieri şi o sumă de bani pentru a se construi o nouă biserică. Lucrările la acest lăcaş de cult au fost începute în vara lui 1714 şi au fost terminate în cursul anului următor. Atunci au fost transferate şi rămăşiţele pământeşti ale răposatului episcop Atanasie Anghel, care au fost reînhumate în apropierea noii biserici româneşti ridicate în Maierii Bălgradului”.

Investigaţiile s-au desfăşurat în curtea Bisericii Sfânta Treime care deserveşte Parohia Maieri II din Alba Iulia, situată pe str. Iaşilor la nr. 69. Acestea au fost realizate de o echipă specializată de arheologi coordonată de către Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, alături de Gabriel Rustoiu, director general al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Paul Scrobotă, directorul Muzeului de Istorie din Aiud şi Horaţiu Groza de la Muzeul de Istorie din Turda.




Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

3 Comentarii

3 Comentarii

  1. Asu

    joi, 03.10.2013 at 18:05

    BRAVO SI FELICITARI ECHIPEI D-NULUI PROFESOR GHEORGHE PETROV.

  2. ing.Duda gavril

    vineri, 04.10.2013 at 16:58

    Multe multumiri Domnului prof.Petrov, care se apleaca cu atata pasiune, pentru a descoperi si scoate la lumina, din mormintele marilor disparuti, osemintele acelora, ce au facut istorie pentru neamul romanesc.

  3. Pingback: MARŢI: Slujba de reînhumare a osemintelor episcopului Atanasie Anghel, la Catedrala greco-catolică din Blaj | Alba24

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ADMINISTRATIE

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate. Precizări de la primărie

Publicat

Garajele neautorizate de pe strada Nicolae Bălcescu din Alba Iulia vor trebui demolate până în 25 octombrie. Viceprimarul Emil Antoniu Popescu a anunțat că deținătorii acestor construcții au fost notificați în acest sens.

”În cursul zilei de vineri, 15 octombrie, au fost emise notificări pentru deținătorii construcțiilor neautorizate cu destinația ”garaj” aflate pe strada Nicolae Bălcescu.

Deținătorii garajelor nu au autorizație de construcție și nici contract de concesiune valabil, fiind notificați încă din anul 2017 cu privire la obligativitatea demolării lor.

Mai mult, există o sentință definitivă în justiție privind corectitudinea notificării din urmă cu 4 ani, urmând ca până în 25 octombrie terenul să fie eliberat de construcțiile parazitare.

În caz contrar acestea vor fi demolate pe cale administrativă, iar autoritățile locale vor recupera cheltuielile de la cei în cauză”, a anunțat viceprimarul.

Pentru garajele similare din spatele magazinului ”Mercur”, termenul limită pentru demolare este 22 septembrie 2022.

”Totodată posesorii garajelor din spatele Magazinului “Mercur” au termen limită pentru demolare data de 22 septembrie 2022, când expiră ultimul contract de concesiune.

De asemenea garajele din spatele Colegiului Tehnic „Alexandru Domșa” urmează să fie desființate în viitor, întrucât în zonă vor fi dezvoltate proiecte importante pentru comunitate: Grădinița 16 și amenajarea unui teren de sport.

Administrația locală are în vedere toate garajele construite ilegal între blocuri obiectivul fiind mărirea numărului de parcări precum și respectarea regulilor de urbanism de către toți cetățenii municipiului”, a precizat Emil Antoniu Popescu.

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Cât vom plăti pentru gaz și lumină, în această iarnă. Virgil Popescu: ”Vești bune pentru milioane de români”

Publicat

Ministrul interimar al Energiei, Virgil Popescu, a dat asigurări că România are stocuri suficiente de gaze pentru a trece cu bine peste această iarnă.

A explicat cât vor plăti românii pe facturile la electricitate și gaz, dar și cine va putea să își amâne plata facturilor.

”Vești bune pentru milioane de români!

Consumatorii casnici vor plăti maxim 71 de bani pe KWh, exact cât plăteau anul trecut. Asta după ce am adoptat măsuri de compensare și plafonare ale prețului la energie și gaze naturale, pentru a-i ajuta pe cetățeni să treacă cu bine peste această iarnă.

Românii nu trebuie să facă absolut nimic decât să își monitorizeze consumurile.

Am mărit grila de consum, nu mai sunt 200 de kWh, în urma amendării din Parlament pragul de consum lunar este 300 de kWh, plus 10% marja de toleranță. La gaze naturale a rămas același volum: 1.200 de metri cubi.

Dacă prețul se duce peste 1 leu pe KWh, intervine plafonul. Pentru un consum de 100 de KWh, valoarea facturii va fi un leu X 100, din care se scade compensarea, deci prețul va fi de 71 de lei”, a declarat Virgil Popescu, potrivit dcnews.ro.

Cine poate să își amâne factura?

”Dacă am un venit mediu pe membru de familie de 850 de lei sunt un consumator vulnerabil.

Completarea documentației pentru consumatorul vulnerabil este gestionată de ministerul muncii și primărie. La primărie se completează. Se face o bază de date care va fi transmisă furnizorilor.

Ce se întâmplă cu facturile din octombrie? Aceste facilități intră la data de 1 noiembrie. Contractele furnizorilor de gaz sau electricitate au început din 1 noiembrie.

Avem posibilitatea să mărim perioada prin care se aplică aceste măsuri și pentru luna aprilie.Eu estimez că din aprilie prețul gazului o să o ia pe o pantă în jos”, a mai declarat Virgil Popescu, la Digi24.

Comisiile economice reunite din Senat au votat în unanimitate luni, în bloc, mai multe amendamente aduse OUG 118/2021 privind compensarea facturilor la energie.

Printre amendamentele propuse de PSD a fost posibilitatea amânării cu şase luni la plata facturilor pentru consumatorii vulnerabili. Totodată, profitul furnizorilor a fost plafonat la maximum 5% raportat la costurile de furnizare. Printre modificări se află şi supraimpozitarea cu 80% a producătorilor de electricitate, dar şi plafonarea la 5% din costuri a profitului furnizorilor.

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

Cugir: Proiect pentru modernizarea unor trasee în lungime de peste 21 de kilometri, pentru implementarea transportului verde

Publicat

Două trasee în lungime totală de peste 21 de kilometri, între Cugir – Vinerea și între Cugir – Călene – Mugești ar putea fi modernizate pentru implementarea transportului verde. 

Primăria Cugir a lansat recent în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru servicii de întocmire SF pentru dezvoltarea sistemului de mobilitate alternativ, public prin implementarea transportului verde în Cugir pe coridorul „Localitatea componentă Vinerea – zona rezidenţială Cindeni – localităţi componente zona de munte”.

Valoarea totală estimată este de 131.932,78 de lei, fără TVA. 

Potrivit temei de proiectare, se urmărește realizarea a două trasee:

Traseul I: Cugir – Vinerea (lungime tronson: 5.300 metri)

Are punct de începere limita intravilan actual, capăt nordic strada Cloșca, continuare pe drumul de exploatare de la locul numit Făgețel – Baltă – strada Codrului – De pășune – intersecție cu DJ Cugir – Săliște.

Situația actuală: drum de exploatare (4 metri lățime, din pământ), terenuri proprietate privată (arabil extravilan), parte din strada Codrului (pământ)

Situația propusă: covor asfaltic, trotuare, piste de bicicliști, canalizare pluvială, canalizare menajeră, iluminat public, apă potabilă, podețe

Traseul II: Cugir – Călene – Mugești (lungime tronson: 16.000 metri)

Are punct de începere limita intravilan actual, capăt nordic strada Cloșca – strada Drăgana – strada Mărășești – Mănăstirea Călene – Școala Călene – Școala Mugești – Valea Grușerii – intersecție cu strada Râul Mare.

Situația actuală: drum de exploatare (4 metri lățime, din pământ), terenuri proprietate privată (arabil extravilan), asfaltată cu degradări pronunțate

Situația propusă: covor asfaltic, apă potabilă, podețe, platforme de încrucișare

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Consiliul Concurenței face verificări pe piața carburanților auto, după creșterea prețurilor la benzină și motorină

Publicat

scumpiri

Consiliul Concurenţei are în derulare o analiză pe piaţa comercializării angro de carburanţi auto. Vrea să identifice factorii care au determinat recentele majorări de preţuri ale carburanţilor, precum şi eventualele disfuncţionalităţi ale pieţei.

În cadrul acestui studiu, declanşat la începutul lunii septembrie, instituţia solicită informaţii şi documente tuturor operatorilor implicaţi, dar şi opinii ale autorităţilor publice cu atribuţii în domeniu, se arată într-un comunicat al Consiliului Concurenţei.

În urma analizei, Consiliul Concurenţei poate propune recomandări, respectiv măsuri în vederea remedierii, atenuării şi prevenirii oricăror efecte negative asupra concurenţei şi, implicit, asupra consumatorilor.

În cazul în care descoperă încălcări ale legii, iniţiază procedurile necesare pentru a le sancţiona, subliniază sursa citată.

Ce măsuri au fost luate în trecut

„Comercializarea carburanţilor atât angro, cât şi cu amănuntul a fost în mod constant în atenţia Consiliului Concurenţei.

Astfel, autoritatea de concurenţă a sancţionat 3 companii din domeniul comercializării angro de carburanţi cu amenzi totale de 3,7 milioane euro pentru participarea la o înţelegere anticoncurenţială, constând în fixarea preţurilor, discounturilor şi adaosurilor comerciale, împărţirea clienţilor şi a surselor de aprovizionare”, se precizează în document.

De asemenea, Consiliul Concurenţei a sancţionat şase companii petroliere (OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream SRL, Mol Romania Petroleum Products SRL, ENI Romania SRL şi Lukoil Romania SRL) cu amendă de 205 milioane euro pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale.

Consiliul Concurenţei precizează că a câştigat procesele cu toate companiile petroliere care au fost amendate şi care au contestat decizia autorităţii, instanţa confirmând încălcarea legii concurenţei.

Monitorul preţurilor pentru carburanţi

Pentru a stimula concurenţa pe piaţa comercializării carburanţilor, autoritatea de concurenţă a lansat aplicaţia Monitorul preţurilor pentru carburanţi, care afişează preţurile pentru toate tipurile de carburanţi (benzină şi motorină) practicate în reţelele OMV, Petrom, Rompetrol, Mol, Lukoil, Socar şi Gazprom din întreaga ţară.

Monitorul preţurilor pentru carburanţi este valabil atât sub formă de aplicaţie web, www.monitorulpreţurilor.info, cât şi ca aplicaţie mobilă (IOS şi Android) ce poate fi descărcată din App Store şi Google Play, oferind multiple facilităţi de căutare, sortare şi filtrare a datelor.

Conform legii, Consiliul Concurenţei poate efectua studii/analize privind domeniul său de activitate, furnizând Guvernului, publicului şi organizaţiilor internaţionale specializate informaţii privind această activitate.

Consiliul Concurenţei invită toţi actorii de pe aceste pieţe la o comunicare activă şi deschisă în ceea ce priveşte obiectul studiului, se mai arată în comunicat.

Care sunt prețurile benzinei și motorinei

Potrivit datelor din Monitorul Preţurilor la carburanţi, analizate de Agerpres, în data de 8 octombrie preţul benzinei premium a depăşit 7 lei pe litru la pompă, cu 40% mai mult decât anul trecut, când un litru de carburant costa sub 5 lei.

Cele mai mari preţuri, respectiv 7,09 lei pe litru, erau în benzinăriile OMV şi Gazprom.

Rompetrol avea, de asemenea, un preţ de 7,07 lei pe litru pentru motorina premium.

Şi celelalte benzinării au avut preţuri apropiate: Petrom – 6,88 lei, MOL – 6,99 lei, Lukoil – 6,76 lei, Socar – 6,59 lei.

În ceea ce priveşte benzina standard, Gazprom a fost cel mai scump, cu 6,5 lei pe litru, urmat de OMV şi Rompetrol, cu 6,49 lei.

Preţurile la motorina premium au ajuns la 6,81 lei (Gazprom). OMV şi Rompetrol comercializau un litru cu 6,8 lei, în timp ce Petrom – 6,55 lei, MOL – 6,69 lei, Lukoil – 6,35 lei, Socar – 6,39 lei.

Motorina standard costa 6,32 lei pe litru la Gazprom şi 6,31 lei la OMV şi Rompetrol. Petrom vindea dieselul cu 6,25 lei, MOL – 6,17 lei, Lukoil – 5,99 lei, Socar – 6,09 lei.

Preţurile menţionate au fost cele valabile pentru 8 octombrie, în benzinăriile OMV, Petrom, Rompetrol, Lukoil şi MOL de pe Autostrada Soarelui şi din apropierea ei, staţiile Gazprom de pe A1 şi Socar din Chiajna.

Din preţul final de la pompă, aproximativ jumătate reprezintă acciza şi TVA, care se virează la bugetul statului.

Platforma online „Monitorul preţurilor carburanţilor” a fost lansată în 2019 de Consiliul Concurenţei şi afişează preţurile practicate de către şase reţele de benzinării din România – OMV Petrom, Rompetrol, MOL, Lukoil, Socar şi Gazprom, însumând peste 1.300 de staţii de distribuţie.

sursă: Agerpres

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate