FOTO-VIDEO: Osemintele episcopului greco-catolic Atanasie Anghel, deshumate din curtea unei biserici din Alba Iulia vor fi mutate la Blaj

În curtea Bisericii “Sfânta Treime” care deserveşte Parohia Maieri II din Alba Iulia s-a desfăşurat miercuri operaţiunea de deshumare pe cale arheologică a osemintelor fostului episcop greco-catolic, Atanasie Anghel. Acţiunea este desfăşurată de o echipă specializată de arheologi, la iniţiativa Bisericii Române Unite cu Roma, Mitropolia Greco-Catolică din Blaj în parteneriat cu Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca şi Muzeul Naţional al Unirii din Alba Iulia.

Specialiştii au deschis mormântul şi au efectuat măsurători la faţa locului. La ora 12.30 a fost oficiată şi o slujbă religioasă de preoţi greco-catolici din Alba Iulia şi Episcopul Curiei de la Blaj, episcopul Claudiu Pop. Osemintele fostului episcop greco- catolic Atanasie Anghel vor fi depuse la Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj. Episcopul Curiei Arhiepiscopale Majore Blaj, Claudiu Pop, a spus că acestea vor ocupa un loc de cinste în catedrală, lângă cele ale lui Inocenţiu Micu Klein, dar şi alţi episcopi şi arhiepiscopi ai bisericii greco-catolice. În 15 octombrie, începând cu ora 18.30, la catedrala din Blaj va avea loc şi o ceremonie de reînhumare, în prezenţa cardinalului Lucian Mureşan, arhiepiscopul major al Arhieparhiei de Făgăraș și Alba Iulia.

„M-am simţit onorat că a apelat la mine şi la colegii mei pentru a-l deshuma pe întemeietorul bisercii greco-catolice a românilor din Transivania. Din punct de vedere tehnic nu a fost o lucrare deosebit de grea deoarece mormântul era marcat la suprafaţa solului. Cadrul de piatră ce împrejmuia locul mormântului încadra practic groapa de înhumare, însă din indiciile pe care le-am observat în urma cercetării arheologice cu siguranţă asupra osemintelor s-a intervenit. Nu s-a putut interveni decât în momentul când osemintele episcopului au fost scoase dintr-una din vechile biserici ale mitropoliei Bălgradului şi mutate în cimitirul din noua biserică, atunci, la începutul secolul al XVIII-lea, biserica din cartierul Maieri”, a declarat arheologul Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, Gheorghe Petrov.

Episcopul Claudiu Pop a precizat că această acţiune de deshumare osemintelor fostului episcop greco-catolic Atanasie Anghel „este extrem de importantă pentru fiecare dintre noi, nu doar pentru greco-catolici. Pentru greco-catolici, sigur, în special pentru că atingi o bucată de istorie de acum 300 de ani înainte”.
„E important pentru fiecare dintre noi să conştientizăm că avem o istorie care nu merită să o lăsăm în pământ. Şi exact cum astăzi s-au adus la lumină resturile pământeşti ale epsicopului Atanasie Anghel, care este această verigă de legătură cu biserica Romei”, a dăugat episcopul Curiei din Blaj.

Reprezentanţii Arhiepscopiei Ortodoxe Alba Iulia au transmis următoarele precizări: „ La nivelul Arhiepiscopiei Ortodoxe Alba Iulia și a Arhiepiscopiei Greco-Catolice de la Blaj au avut loc, la începul lunii septembrie, un schimb de scrisori și o întâlnire oficială, la care au participat Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Alba Iuliei și reprezentanți ai Arhiepiscopiei de la Blaj. În cadrul întâlnirii s-a discutat cererea strămutării rămășițelor pământești a episcopului Atanasie Anghel de la parohia Maieri II din Alba Iulia la Blaj, precum și un calendar al acestei acțiuni.

Realitățile istorice au consistența cunoscută și reflectă o perioadă grea din istoria poporului român. Însă ele trebuie asumate în orizontul prezentului și în formă dialogală, singura plăcută lui Dumnezeu și capabilă să construiască un viitor în pace și bună înțelegere.  În aceste condiții, Ierarhul nostru, Înaltpreasfințitul Părinte Irineu, a aprobat demersul eparhiei de la Blaj cu echilibrul caracteristic și în același spirit deschis, ecumenic, ce a caracterizat mereu Arhiepiscopia Ortodoxă a Alba Iuliei.”

Din informaţiile transmise de organizatorii acţiunii de miercuri, „Atanasie Anghel s-a născut în satul Bobâlna din judeţul Hunedoara unde tatăl său, Ioan Popa, era preot. Familia sa făcea parte din categoria micii nobilimi ardelene, părintele său fiind nobil de Ciugud. A fost hirotonit preot în vremea păstoriei lui Varlaam, care a fost mitropolit al românilor din Ardeal între anii 1685 şi 1692. La intrarea în cinul călugăresc a primit numele de Atanasie. Nu se cunoaşte anul naşterii sale, însă pe baza unor informaţii documentare cu privire la data sfinţirii sale ca preot, se poate presupune că în anul 1697 Atanasie ar fi fost deja în vârstă de vreo 30 de ani.

Atanasie Anghel a fost ales mitropolit al românilor din Transilvania în toamna anului 1697, după moartea mitropolitului Teofil Seremi, care a ocupat scaunul vlădicesc de la Alba Iulia în perioada 1692-1697. În 22 ianuarie 1698 Atanasie este sfinţit la Bucureşti de către mitropolitul Ţării Româneşti, Teodosie, în prezenţa patriarhului Dositei al Ierusalimului.

Atanasie Anghel a fost ierarhul care a desăvârşit unirea religioasă a unei mari părţi a românilor din Transilvania cu Biserica Romei, proces care a început sub predecesorul său, Teofil Seremi. Ca urmare a acestui fapt, Atanasie Anghel este considerat ca fiind cel care a pus bazele Bisericii Române Unite cu Roma sau a Bisericii Greco-Catolice, el fiind introdus oficial în funcţia de episcop unit printr-o ceremonie desfăşurată la Alba Iulia în 25 iunie 1701. Această instituţie bisericească a reprezentat încă de la înfiinţare un factor important în dezvoltarea culturii şi educaţiei române moderne, fiind considerată una dintre cele două biserici naţionale româneşti.

Atanasie Anghel a murit de boală la 19 august 1713 în reşedinţa episcopală din Alba Iulia şi a fost înmormântat după tipicul prescris pentru arhierei în Biserica Orientală. Se cunoaşte că trupul său a fost înhumat în una dintre cele două biserici care existau atunci la sediul fostei Mitropolii Ortodoxe din Alba Iulia, devenită între timp Episcopie Greco-Catolică. Fostul complex edilitar mitropolitan a fost demolat cândva în intervalul de timp cuprins între aprilie 1714 şi octombrie 1715, odată cu majoritatea clădirilor oraşului care se aflau în afara zidurilor vechii cetăţi medievale. Acest lucru s-a impus deoarece pe locul astfel eliberat s-a construit fortificaţia bastionară ridicată de către autorităţile habsburgice în perioada 1715-1738.

Drept despăgubire pentru edificiile pierdute, Episcopia Greco-Catolică a primit în compensaţie un teren în cartierul Maieri şi o sumă de bani pentru a se construi o nouă biserică. Lucrările la acest lăcaş de cult au fost începute în vara lui 1714 şi au fost terminate în cursul anului următor. Atunci au fost transferate şi rămăşiţele pământeşti ale răposatului episcop Atanasie Anghel, care au fost reînhumate în apropierea noii biserici româneşti ridicate în Maierii Bălgradului”.

Investigaţiile s-au desfăşurat în curtea Bisericii Sfânta Treime care deserveşte Parohia Maieri II din Alba Iulia, situată pe str. Iaşilor la nr. 69. Acestea au fost realizate de o echipă specializată de arheologi coordonată de către Gheorghe Petrov, arheolog expert la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj, alături de Gabriel Rustoiu, director general al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia, Paul Scrobotă, directorul Muzeului de Istorie din Aiud şi Horaţiu Groza de la Muzeul de Istorie din Turda.