FOTO: România are peste 100 de cauze trimise la Curtea de Justiție a UE. Camelia Toader: Justiţia comunică mai bine cu opinia publică

România avea trimise, la 2 septembrie, un număr de 113 cauze la Curtea de Justiție a Uniunii Europene, potrivit judecătorului Camelia Toader, președinte de Cameră la instituţia europeană, prezentă vineri la Alba Iulia.

„Pe primul loc, la numărul de cauze trimise, a fost dintodeauna Germania. Explicațiile pot fi foarte diverse, legate de mărimea statului, populație, numărul instanțelor. România se situează destul de sus la acest număr de trimiteri preliminare, comparativ cu data intrării ei în UE și cu populația. La 2 septembrie fuseseră 113 cauze venite din România”, a declarat la Alba Iulia Camelia Toader, judecător și președinte de Cameră la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.

Aceasta a subliniat faptul că justiția, făcând referire în principal la judecători, a început să comunice mai bine cu opinia publică. „De la un timp justiția a început, și mă refer în principal la judecători, să iasă din biroul său de lucru pentru a comunica mai bine cu opinia publică atunci când, poate, hotărârile judecătorești nu sunt prin ele însele grăitoare”, a spus Camelia Toader.

„Din experiența de până acum, fără falsă modestie, trebuie să vă spun că datele statistice demonstrează că judecătorii români sunt bine pregătiți în dreptul Uniunii Europene. Au început să ia în serios încă din ianuarie 2007 rolul care le revine în dialogul cu Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin întrebările care le-au transmis Curții”, a transmis Camelia Toader.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene este organul jurisdicțional al Uniunii Europene care controlează legalitatea actelor emise de organele legiuitoare ale UE, fie că este vorba de directive sau regulamente. „Dacă cineva pune la îndoială validitatea integral a unei directive sau a unui articol dintr-o directivă, singura competentă să analizeze legalitatea actului este Curtea de Justiție”, a mai transmis judecătoarea.

Un alt rol al Curții de Justiție este să se asigure că statele membre își îndeplinesc obligațiile rezultate din tratate. „Curtea nu se sesizează din oficiu, ci este sesizată de Comisia Europeană care aduce în fața Curții unul sau mai multe state membre. Avem acele acțiuni în neîndeplinirea obligațiilor, sau infringement. Reclamant este de cele mai multe ori Comisia Europeană. Statele membre pot fi condamnate la niște sume foarte mari”, a spus Camelia Toader.

O mare parte a activității Curții vizează dialogul cu judecătorii naționali. Totodată, Curtea de Justiție a Uniunii Europene răspunde la întrebările trimise de judecătorii naționali, în medie, în 15 luni. În cadrul Curții sunt 24 de limbi oficiale și toate actele trebuie traduse în fiecare dintre acestea. „O mare parte din cele 15 luni este dedicată traducerii actelor. Este un întreg laborator complex”, a transmis Toader.

„Percepția în cadrul Curții asupra judecătorilor din România este foarte bună și mă bazez pe calitatea întrebărilor preliminare trimise de instanțele din România. Se vede că judecătorii din România stăpânesc elementele, ei ar putea la o adică să cunoască singuri răspunsul la întrebările pe care le pun”, a mai precizat judecătoarea.

Judecătorul Camelia Toader a participat, în perioada 15-16 octombrie, la Alba Iulia, la a VIII-a Conferinţă naţională EuRoQuod, organizată de Curtea de Apel Alba Iulia împreună cu Institutul Naţional al Magistraturii. Au participat judecători, membri ai reţelei EuRoQuod din întreaga ţară, dar şi judecători de la Curtea de Apel Alba Iulia şi instanţele din circumscripţia teritorială ce cuprinde judeţele Alba, Sibiu şi Hunedoara.

Reţeaua naţională de judecători-coordonatori în materia dreptului Uniunii Europene (EuRoQuod) este un proiect care a luat fiinţă la 20 septembrie 2012.

Membrii EuRoQuod sunt judecători desemnaţi pe bază de voluntariat, care manifestă un interes deosebit pentru dreptul UE, sunt dornici să-şi îmbogăţească permanent cunoştinţele în domeniu şi să transmită colegilor din experienţa acumulată, fără a fi degrevaţi de o parte din celelalte atribuţii şi fără a beneficia de vreun avantaj salarial.