FOTO-VIDEO: 232 de ani de la Martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan. Ceremonial religios, la Alba Iulia

La 232 de ani de la martiriul lor, conducătorii răscoalei țărănești de la 1784-1785, Horea, Cloșca și Crișan au fost omagiați marți, 28 februarie, la Alba Iulia, printr-un ceremonial religios și depuneri de coroane.

La eveniment au participat, printre alții, prefectul județului Alba, Mihaela Albu, vicepreședintele Consiliului Județean Alba, Alin Cucui, viceprimarul municipiului Alba Iulia, Gabriel Pleșa, reprezentanți ai Arhiepiscopiei Ortodoxe Române, Unităților militare (MApN, MAI) din garnizoana Alba Iulia, Cercului Militar Alba Iulia, Asociației Veteranilor de Război și Colegiului Național „Horea, Cloșca și Crișan”.

Vezi şi 236 de ani de la martiriul lui Horea, Cloşca şi Crişan. Povestea tragică a ţăranilor iobagi din Apuseni

Începând cu ora 10.00, la Obeliscul din Cetatea Alba Carolina a fost prezentată semnificația evenimentului, de către doctorul în istorie Dan Mazâlu, consilier în cadrul Direcției Județene pentru Cultură Alba. A urmat apoi depunerea de coroane de flori, iar de la ora 10.40, la monumentul de pe Dealul Furcilor, a avut loc un ceremonial religios.

„Avem marea onoare ca astăzi, pe 28 februarie 2017, să comemorăm 232 de ani de la o dată sfântă pentru calendarul națiunii române, legată de martiriul celor trei mari eroi ai Ardealului și ai națiunii române, Horea, Cloșca și Crișan. Cauzele istorice ale acestui important eveniment derivă din situația istorică efectivă de la acel moment. Principala cauză, cea națională, era păstrarea, încă, la sfârșitul secolului al XVIII-lea, al nedreptului statut al toleranților naționali, națiunea română fiind considerată tolerată și neavând niciun drept în fața conducerii politice de la acel moment, reprezentată de autoritățile aulice de la Viena. Cauzele sociale au fost la fel foarte importante. După intrarea Transilvaniei în Imperiul Habsburgic, obligațiile de diferite naturi ale țăranilor, în muncă, robota, în produse, dijma, și alte obligații materiale și financiare făceau din viața țăranilor transilvăneni un adevărat calvar”, a transmis istoricul Dan Mazâlu.