FOTO-VIDEO: Afacerea cu „aurul mov”. Cum reușește un agricultor din Ocna Mureș să facă profit cultivând lavandă

Lavanda a devenit foarte populară în ultimii ani, astfel că a crescut numărul celor care iubesc lavanda, dar și numărul celor care o cultivă. Pornind de la celebrul proverb românesc: „Unde-s mulți, puterea crește”, doi tineri aiudeni au hotărât să înființeze o asociație care să vină în sprijinul cultivatorilor de lavandă. Astfel s-a înființat Asociația Producătorilor de Lavandă Alba, care are ca membri în prezent peste 20 de cultivatori din județ.

Printre primii cultivatori de lavandă din zona Ocna Mureș s-a numărat și Ioan Iakob. Agricultorul a decis în urmă cu câțiva ani să cultive lavandă în detrimentul unor culturi tradiţionale precum porumbul şi orzoaică.

„Primul pas în această afacere l-am făcut în anul 2009. La început am avut multe probleme. Era o cultură despre care nu ştiam multe lucruri, dar pe parcurs, din practică şi din studiu, le-am depăşit. După achiziţionarea terenului am cultivat porumb respectiv orzoaică, însă neavând utilaje am constatat că atât cât învesteam atât şi scoteam. Astfel, am hotărât să trec la o cultură perenă”, afirmă Ioan Iakob

Investiţia iniţială a presupus câteva sute de euro pentru materialul săditor şi câteva mii de euro pentru terenul achiziţionat. „Nu a fost uşor şi nu mi-a ieşit din prima, nu e ca în poveste. Abia a treia încercare a fost cu noroc, după ce am aflat cu adevărat secretele culturii de lavandă”, a spus agricultorul, care deţine 2 hectare de teren cultivat cu această plantă.

Cultura de lavandă este certificată ecologic

Încă de când a pornit în această aventură cu „aurul mov”, Ioan Iakob s-a decis să-și certifice ecologic plantația, în speranța ca va obține un preț mai bun la valorificarea florilor.

„Certificarea ecologică presupune multă muncă și dăruire. Nu oricine poate avea o plantație eco de lavandă. Nu poți fi ecologic chiar dacă tot ce faci în plantație de la stropiri și până la îngrășăminte este organic, totul trebuie să fie natural, fără prea multe intervenții. Pentru a fi certificat ecologic trebuie să ai un contract cu un organism acreditat de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Ca să ajungi pe ecologic, lavanda fiind plantă perenă, trebuie să treci trei ani pe conversie, după conversie treci pe ecologic. Nu stropim cu nimic, plivirile se efectuează manual, dar celelalte lucrări le facem mecanic, avem mașină de recoltat, motocultoare totul pentru a ne ușura munca”, a explicat Iakob pentru Agrointeligența.

Pentru a obține un plus de venit de pe urma culturii de lavandă și văzând că se pricepe să obțină material săditor cu un potențial mare de producție, Ioan Iakob a început să investească și în activitatea de obținere și înmulțire a butașilor de lavandă certificați ecologic pentru cei care doresc să-și înființeze propria plantație.

În 2014 fermierul a achiziționat o mașină de recoltat lavanda, prin intermediul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații destinate Agriculturii și Industriei Alimentare (INMA) București.

Datorită greutății reduse, mașina poate fi utilizată de o singură persoană.

Cultivatorul de lavandă din Ocna Mureș a plătit pentru mașina de recoltat aproximativ 4.000 de dolari. Tot în suma respectivă a fost inclus și un cadru metalic cu roți.

Anul trecut a fost unul destul de productiv pentru cultura de lavandă, fermierul din județul Alba reușind să recolteze 6 tone de floare verde pe un hectar, cu soiul Lavandula Angustifolia True. Potențialul maxim de producție al culturii de lavandă se atinge în anul al treilea de la plantare, cu condiția că plantele să fie îngrijite corespunzător.

Producția a fost valorificată pe de o parte către companiile care procesează lavandă, iar o altă parte a fost testată în cadrul distileriei proprii.

Instalația mobilă de distilare a plantelor medicinale, de capacitate medie, a fost adusă de agricultor din Franța. Potrivit lui Ioan Iakob, aceasta este compusă dintr-un generator care produce curent electric, ce alimentează un alt generator care produce abur sub presiune.

O altă componentă este alambicul, care se alimentează cu plante verzi, fiind cele mai indicate pentru distilare.

Instalația mobilă de distilare mai conține distilatorul sau răcitorul și vasul florentin, cel care separă apa de ulei în urma distilării plantelor aromatice.

Produsul final obținut prin distilarea plantelor aromatice este uleiul volatil și hidrolatul sau apa florală.

Un număr de 22 de agricultori din Alba, cultivatori de lavandă, au decis să se reunească într-o asociaţie care să le reprezinte interesele şi să le permită să îşi vândă mai uşor producţia. Au riscat investind în acest domeniu, dar acum culeg roadele deciziilor pozitive luate în urmă cu câţiva ani. Cultivă în prezent peste 10 hectare de teren cu această plantă.

Valorificarea lavandei

Prețul lavandei în 2016 a fost de 10 lei/kg de floare uscată. Având o producție obținută din cultură ecologică Ioan Iakob nu a întâmpinat până acum probleme la valorificare, cu toate acesta prețul obținut nu este unul cu mult mai mare decât cel pe care îl obține un fermier care cultivă lavandă în sistem clasic.

„Este mai căutată floarea de lavandă provenită din cultură ecologică, dar prețul nu este unul cu mult mai ridicat. Nu se pune atât de mult accentul pe ecologic. În general pentru un kilogram de lavandă uscată primesc din partea unei fabrici ce procesează lavandă în jur de 10 lei. În general din 6 tone/ha rămân cam 1,8-1,5 tone de floare uscată”, a explicat Ioan Iakob.

La un calcul simplu, fermierul din Ocna Mureș reușește să obțină din valorificarea florilor uscate de lavandă un venit de 18.000 lei, echivalentul a 4.000 de euro, exploatând un singur hectar cu lavandă. Din această sumă se scad cheltuielile de întreținere, recoltare și uscare a lavandei.

Foto,video: Facebook (ECO Lavanda)

sursa: adevărul.ro, agrointel.ro, lavanda-romania.com, eco-lavanda.ro