Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

FOTO-VIDEO: Izvorul Tămăduirii. Zeci de credincioşi au participat la slujba de sfinţire a apei, la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia. Semnificaţiile sărbătorii


Publicat

20170421_115903În fiecare an, în prima vineri după Paști, în Săptămâna luminată, creștinii ortodocși sărbătoresc Izvorul Tămăduirii. Cu această ocazie, zeci de credincioşi din Alba Iulia au participat la slujba de sfinţire a apei, de la Catedrala Reîntregirii din municipiu. Agheasma Mică va putea fi folosită tot timpul anului. Potrivit credinţei populare, gospodarii stropesc cu apă sfinţită grădinile, livezile şi animalele din curte, pentru a le proteja şi a avea un an bogat în recolte.

Izvorul Tămăduirii este un praznic închinat Maicii Domnului, menit să arate rolul Fecioarei Maria în lucrarea mântuirii oamenilor. Cu această ocazie, creștinii care vin la biserică iau parte la slujba de sfințire a apei, cunoscută și sub numele de Agheasma Mică.

La Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia, slujba de sfinţire a apei avut loc vineri, 21 aprilie, de la ora 12:00. Despre apa sfinţită se spune că are proprietăţi deosebite, vindecă boli, întărește sănătatea şi aduce liniştea în casă.

Ca în toate județele, o parte din bisericile de parohie și-au ales această sărbătoare ca și hram. Astfel, biserici cu acest hram există în Câmpeni, Alba Iulia și Lunca Mureșului. De asemenea, mănăstirile Poșaga, Măgina, Râmeț și Sighișoara, și-au închinat bisericile acestei sărbători.

Originile sărbătorii

Potrivit tradiției, Leon cel Mare, cu puțin timp înainte de a ajunge împărat, se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului. Întâlnește un bătrân orb care îi cere să-i dea apă și să-l ducă în cetate. Leon va cauta în apropiere un izvor, dar nu va găsi.

La un moment dat, a auzit-o pe Maica Domnului spunându-i: „Nu este nevoie să te ostenești, căci apa este aproape! Pătrunde, Leone, mai adânc în această pădure și luând cu mâinile apa tulbure potolește setea orbului și apoi unge cu ea ochii lui cei întunecați”. Leon va face ascultare și astfel, va găsi un izvor din care îi va da orbului să bea. Îi va spăla fața cu această apă, iar orbul va începe să vadă.

După ce a ajuns împărat, Leon a construit lângă acel izvor o biserică. Mai târziu, împăratul Justinian (527-565), care suferea de o boala grea, s-a vindecat după ce a băut apa din acest izvor. Ca semn de mulțumire a construit o biserică și mai mare. Această biserică a fost distrusă de turci în anul 1453.

De-a lungul timpului, apa acestui izvor a vindecat multe boli și a tămăduit diferite răni și suferințe.

Credincioșii care merg la Istanbul (numele nou al vechii cetăți a Constantinopolului), se pot închina în biserica Izvorului Tămăduirii. Actuala construcție este din secolul al XIX-lea, dar la subsolul acesteia se afla un paraclis din secolul al V-lea unde există până astăzi izvorul cu apa tămăduitoare din trecut.

În ziua praznicului nu se lucrează în gospodărie sau la câmp

Gospodinele respectă ziua de prăznuire şi nu spală, nu calcă rufe şi nu croiesc un lucru de îmbrăcămite, pentru că acesta nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată.

aghiasma mica 1De Izvorul Tămăduirii, se sfințesc apele

Creștinii ortodocși vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfințire a apei, cunoscută și sub numele de Agheasma Mică.

După ce preotul a sfințit apa, îi stropește pe credincioși în timp ce se cântă troparul: „Mântuiește, Doamne, poporul Tău, și binecuvintează moștenirea Ta, biruința binecredincioșilor creștini asupra celui potrivnic dăruiește, și cu crucea Ta păzește pe poporul Tău”. Astfel, s-a reținut în popor că scopul urmărit prin „aiasmă” este de a alunga „arătarea urâtă și rea”, adică duhul cel rău. În credinţa populară, acest cântec de binecuvântare, rostit de preot în timp ce mulţimea credincioşilor este stropită cu apă sfinţită, are rol purificator, de îndepărtare a energiilor negative şi a pagubei.

Agheasma mică sau Sfeștania este apă sfințită după ritualul Bisericii Ortodoxe. Creștinilor, în general și bolnavilor, în special, li se recomandă să consume apă sfințită. În felul acesta se vor împărtăși de energiile necreate ale Duhului Sfânt ce există în compunerea ei, potrivit unor clerici.

Sfințirea apei înseamnă aducerea ei la starea inițială, așa cum o crease Dumnezeu la început, când era apa vie, sfântă și nealterabilă. Dar, după căderea omului în păcat, a început alterarea și pierderea calității de apă vie.

Preotul nu face altceva decât să-i redea apei actuale, ale cărei molecule se mișcă dezordonat (mișcarea Browniana), nealterabilitatea – stare în care mișcarea moleculelor este ordonată și ritmică.

Biserica a rânduit ca moașa copilului să vină la biserică cu un vas cu apă, pe care o va sfinți preotul. Cu această apă se spală pruncul în albie, se stropește și se dă să înghită puțin. Se procedează astfel pentru a nu trăi pruncul fără să se împărtășească de harul lui Dumnezeu, prin această apă sfințită, până la botezul lui, când se împărtășește pe deplin cu Hristos.

O a doua sfințire a apei se face la săvârșirea Tainei Sfântului Botez. Deci, când se botează pruncul, se sfințește mai întâi apa din cristelniță și după aceea se botează pruncul în apă sfințită.

Cea de-a treia sfințire a apei este Agheasma Mică sau Sfeștania. Aceasta se face ori de câte ori este nevoie. De obicei în fiecare lună. Cu această apă se stropește casa, lucrurile din casă, gospodăria, animalele, oamenii bolnavi, ogoarele, mașinile și, în general, toate dependințele omenești, fără deosebire. Apa care rămâne de la sfințire, se pune într-un vas la un loc curat și se ia în fiecare dimineață pe nemâncate după anafură, când suntem curați trupește și sufletește și ne-am împlinit rugăciunile dimineții. Copiilor le este recomandată în fiecare dimineață.

Bolnavii mai pot fi stropiți și cu Agheasma Mică de la Izvorul Tămăduirii, sărbătoare ce este așezată în calendar după Sfintele Paști, în Vinerea din Săptămâna Luminată.

A patra sfințire a apei se numește Agheasma Mare și se sfințește o singură dată pe an, la Bobotează (Epifania sau Teofania), 6 ianuarie. Se consumă de la 6 ianuarie până la 14 ianuarie, dimineața pe nemâncate. După aceea, în tot cursul anului această Agheasmă Mare se păstrează într-o sticlă la loc curat și nu se consumă decât atunci când omul postește și nu mănâncă nimic toată ziua, până la 4-5 după-amiază și este spovedit, după care se ia anafură.

Fiecare creștin trebuie să aibă în casa sa, în sticle curate, la un loc curat, cele două feluri de apă sfințită: Agheasma Mare și Agheasma Mica. De asemenea, trebuie să mai aibă anafură (pâine sfințită) și ulei sfințit de la Sfântul Maslu. Astfel, dimineața, după ce ne sculăm, ne spălăm, ne îmbrăcăm, ne închinăm și spunem rugăciunile dimineții, luăm o bucățică de anafură, înghițim de trei ori Agheasma Mica și ne ungem pe frunte în semnul Sfintei Cruci cu untdelemn sfințit la Sfântul Maslu.

20170421_120243Cum se foloseşte Agheasma Mică:

– oricine poate consuma apă sfințită cu condiția să nu mănânce și să nu bea nimic după orele 24, adică miezul nopții, pentru ca ziua următoare să o începem cu harul lui Dumnezeu, ce se află în această apă sfințită;

– pentru cei căsătoriți, condiția principală pe care trebuie să o îndeplinească pentru a consuma apa sfințită este „curățenia trupească”;

– elevii și studenții pot să bea dimineața, înainte de masă, să se stropească pe frunte și pe hainele de pe ei, pentru a le lumina Dumnezeu mintea, pentru a le dărui înțelegere și pricepere;
se poate stropi prin casă atunci când se crede de cuviință (suspect de farmece, descântece, vrăjitorii sau alte lucrări diavolești);

– celor bolnavi, apa sfințită le este de mare trebuință: să o bea pe nemâncate, să-și stropească hainele de pe ei și rănile sau locurile dureroase;

– grajdul animalelor se poate stropi în fiecare lună cu apă sfințită dar mai ales când apar diferite boli la animale sau păsări;

– este indicat ca grădinile și țarinile să se stropească cu apă sfințită atât la semănat și recoltat, cât și la apariția dăunătorilor sau altor boli;

– mașinile și orice utilaj cu care lucrăm, de asemenea sa se stropească cu apă sfințită împotriva accidentelor;
femeile pot folosi apa sfințită numai în perioada de curățenie.

În unele zone din ţară, se făceau vrăji

Se spunea că femeile care lăsau în biserică, peste noapte, în joia din Săptămâna Luminată, un vas cu apa şi îl recuperau după slujba de vineri, aveau norocul de a se spăla cu acea apă de numeroase necazuri.

Legământul Juvenil

În această zi, în unele zone ale țării, tinerii adolescenți fac legământul juvenil. Acest legământ se făcea, cu sau fără martori, în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care făceau jurământul respectiv: pronunțarea cu voce tare a jurământului, schimbul colacului și al altor obiecte cu valoare simbolică, de obicei o oală sau o strachină din lut, însoțite întotdeauna de o lumânare aprinsă, îmbrățișarea frățească, ospătarea cu alimente rituale și dansul.



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Cine a trăit 30 de ani în Zlatna, poate ieși la pensie cu doi ani mai devreme. LISTA orașelor aflate în aceeași situație

Publicat

turn Ampelum Zlatna drona 2

Deputații au aprobat marți un proiect de lege pentru extinderea categoriilor de persoane care beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani, fără penalizare.

Astfel, persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în Zlatna vor putea beneficia de pensionarea anticipată cu doi ani, fără a suporta penalitățile aferente. 

Sunt vizate, de asemenea, mai multe localități din Valea Jiului, respectiv Petroșani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Aninoasa și Uricani

Proiectul de Lege pentru modificarea art.65 alin.(5) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a fost adoptat în ședința din 14 iulie cu 279 de voturi pentru și 20 de abțineri.

„Locuitorii din această zonă au trăit într-un mediu nociv, care le scurtează semnificativ speranța de viață, inhalând substanțe nocive provenite de la exploatările miniere din Valea Jiului. Menționăm că, potrivit datelor statistice ale INS pentru anul 2017, speranța de viață în Hunedoara era sub 75 de ani, cu 1 an mai mică decât media la nivel național”, se precizează în expunerea de motive.

Astfel, potrivit proiectului de lege „persoanele care au locuit cel puțin 30 de ani în zonele afectate de poluarea remanentă din cauza extracției, preparării și arderii cărbunelui sau a șisturilor bituminoase, a extracției și prelucrării minereurilor feroase și neferoase cu conținut de praf sau de emisii de gaze cu efect de seră, cupru, plumb, sulf, cadmiu, arseniu, zinc, mangan, fluor, clor, feldspat și siliciu sau de radiații din minereuri radioactive, hidrogen sulfurat, crom trivalent, crom hexavalent, a pulberilor metalice și/sau de cocs metalurgic, precum și a emisiilor de amoniac și derivate, respectiv localitățile Baia Mare, Copșa Mică, Zlatna, Târgu Mureș, Drobeta-Turnu-Severin, Târnăveni, Slatina, Turnu Măgurele, Râmnicu Vâlcea, Petroșani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Aninoas și Uricani, pe o rază de 8 km în jurul acestor localități, beneficiază de reducerea vârstei standard de pensionare cu 2 ani fără penalizare”.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

15 iulie: Ziua Mărcii Poștale Românești. Cum au apărut timbrele și care este povestea celebrului ”Cap de Bour”

Publicat

În România, primele mărci poștale au apărut în 1858, iar patrimoniul clasic al filateliei românești cuprinde timbre din perioada 1858 – 1872.

Mărcile CAP DE BOUR au fost primele mărci poștale gumate din sud-estul Europei. La gumare a fost utilizata „gummi arabicum” aplicata manual.

În Grecia, primele mărci poștale au apărut în anul 1861, în Turcia în 1863, în Serbia în 1866 și în Bulgaria în 1879.

Prima emisiune de mărci poștale românești intitulată Cap de bour a fost tipărită la 15 iulie 1858 și a intrat în circulație la 22 iulie 1858 la biroul poștal din Iași și la 8 august 1858 la celelalte birouri poștale moldovene, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă.

Emisiunea a fost tipărită la Iași la tipografia Atelia Timbrului, în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride.

A fost creat după model austriac și au fost folosite matrițe de oțel pentru tipărirea sa. Marca poștală a constituit o mare revoluție în sistemul de comunicare organizat, poștal, dar și o mișcare politică împotriva suzeranității otomane, care nu agrea, în Țările Române, niciun fel de autonomie instituțională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele sau drapelul.

Timbrul reproducea într-un cerc capul de bour, semn heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în cinci colțuri, legenda «porto scrisori» scrisă cu litere chirilice și valoarea nominală a timbrului, amplasată în interiorul buclei de formă eliptică a goarnei poștale.

Cercul avea dimensiunile de 19,5 mm la valorile de 27 și 54 de parale, 19,75 mm la valoarea de 81 parale și 20,25 mm la valoarea de 108 parale.

Prima serie de mărci poștale din spațiul românesc era formată din patru valori: 27, 54, 81 și 108 parale.

Tirajul a fost mic: 6.016 la marca de 27 de parale (din care s-au vândut 3.691 exemplare), 10.016 la cea de 54 de parale (din care s-au vândut 4.772 exemplare), 2.016 la 81 de parale (din care s-au vândut 709 exemplare) și 6.016 la 108 parale (din care s-au vândut 2.574 exemplare).

Imprimarea timbrelor s-a făcut pe coli de 32 de mărci poștale în patru rânduri a câte opt bucăți.Erau astfel dispunse încât la mijlocul fiecărei coli se formau opt perechi de tête-bêche.

Hârtia era specială, de proveniență străină, având grosimea, structura și culoarea diferită.

Ca adeziv pentru gumare a fost folosită gumă arabică de culoare galben-brun care era aplicată manual în straturi inegale și neuniforme.

În Moldova, Nicolae Vogoride a fost înlocuit cu „triumviratul“ I. A. Cantacuzino, Vasile Sturdza și Anastasie Panu.

Odată cu introducerea a tarifului poștal unic, a fost întreruptă circulația acestei prime serii de timbre și la 1 noiembrie 1858 a fost pusă în circulație emisiunea a doua „Cap de bour” cu trei valori: 5 parale, 40 de parale și 80 de parale.

Această serie de mărci poștale are astăzi o valoare filatelică mai mică. Timbrul reproducea semnul heraldic de pe stema Principatului Moldovei, o goarnă poștală, o stea în șase colțuri în loc de cinci, legenda «PORTO GAZETEI» sau «PORTO SCRISOREI», iar valoarea nominală a timbrului era scrisă cu latine, alfabetul chirilic folosindu-se numai la scrierea cuvântului „PAR”.

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

15 iulie 2020: Drumurile din județul Alba pe care vor acționa aparatele radar. Sfaturi pentru șoferi

Publicat

Reprezentanții IPJ Alba, au transis situația amplasării radarelor în data de 15 iulie 2020, pe drumurile din județ:

Drumul Naţional 1- Alba Iulia – Sântimbru –– Oiejdea – Galda de Jos – Teiuş – Aiud – Inoc – limită cu judeţul Cluj

Drumul Naţional 1- Sebeş – Cut – Cunţa – limită judeţul Sibiu

Drumul Naţional 7 Săliştea –– Șibot – limită cu judeţul Hunedoara

Drumul Naţional 67C – Sebeş –Petreşti – Săsciori

Drumul Naţional 74 – Ighiu – Zlatna – Feneş – Abrud –– Bucium Cerbu

Drumul Naţional 75 – Câmpeni – Gârda – Arieşeni

Drumul Naţional 75 – Baia de Arieş – Lupşa

Alba Iulia – Bulevardul Încoronării – Bulevardului Ferdinand I – strada Clujului, strada Regiment V Vânători, Strada Calea Moţilor

Municipiul Sebeş – strada Lucian Blaga, strada Traian

Cugir – strada Victoriei

Ocna Mureş – Războieni – Noşlac

Potrivit Codului Rutier, limitele maxime de viteză sunt de:

– 50 km/oră în localităţi (în unele cazuri, limita este mai mare, dar de maximum 80 km/oră sau mai mică, dar minimum 30 km/oră);

– 90 km/oră pe drumuri naţionale, judeţene, comunale

– 100 km/oră pe drumuri expres sau drumuri naţionale europene

– 130 km/oră pe autostrazi;

Dacă depăşiţi aceste limite maxime admise de viteză riscaţi amenzi între 290 de lei şi 2.900 de lei.

– pentru depăşirea limitei cu 10-20 km/oră, se calculează 2 sau 3 puncte-amendă, adică 290 lei sau 435 lei, plus două puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 21-30 km/oră: 4 sau 5 puncte-amendă (580 lei sau 725 lei), plus trei puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 31-40 km/oră: între 6 şi 8 puncte-amendă (de la 870 la 1.160 lei), plus patru puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu 41-50 km/oră: între 9 şi 20 puncte-amendă (de la 1.305 lei la 2.900 lei), plus sase puncte de penalizare;

– pentru depăşirea limitei cu mai mult de 50 km/oră: între 9 şi 20 puncte-amendă (de la 1.305 lei la 2.900 lei), dar şi suspendarea permisului pentru 90 de zile.

Ceea ce poate puţini şoferi ştiu este că pot fi amendaţi şi dacă circulă prea încet. Sancţiunea este de 2 sau 3 puncte-amendă dacă rulaţi nejustificat cu viteză de cel puţin 10 km/oră sub limita minimă impusă de lege.

Reamintim că este posibilă plata a jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege, dacă este făcută în primele două zile lucrătoare de la data primirii procesului-verbal de contravenţie și chiar pe loc direct la agentul constatator.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

ACCIDENT la Alba Iulia: O persoană a fost acroșată în zona unei treceri de pietoni, de pe strada Vasile Goldiș

Publicat

sirena politia

Un accident rutier a avut loc marți seara, în jurul orei 22.15, pe strada Vasile Goldiș din Alba Iulia. 

Potrivit reprezentanților IPJ Alba, o persoană a fost acroșată în zona unei treceri de pietoni.

Persoana acroșată a fost transportată la Spitalul Județean de Urgență din Alba Iulia, în stare conștientă, pentru a primi îngrijiri medicale.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate