Recursul formulat de fiul preşedintelui Secţiei Penale a Tribunalului Cluj s-a judecat la Alba. Inculpaţii rămân în arest

Curtea de Apel Alba Iulia a judecat luni recursul formulat de Ionuţ Adrian Dinca, fiul preşedintelui Secţiei Penale a Tribunalului Cluj, împotriva hotărârii Tribunalului Sibiu de arestare pentru 29 de zile a acestuia, pentru comiterea unor infracţiuni legate de licitaţii online. Tânărul este cercetat alături de Ioan Mărginean pentru fraude informatice, iar din aceeaşi grupare infracţională fac parte şi persoane din Alba. Instanţa albaiuliană a respins recursul formulat de inculpaţi, astfel că tinerii vor rămâne în continuare în stare de arest preventiv.

La termenul de luni, Ionuţ Adrian Dinca a recunoscut acuzaţiile aduse de procurorii DIICOT Sibiu, dar a susţinut faptul că nu face parte dintre membrii grupării infracţionale. În apărarea sa, avocaţii tânărului au încercat să convingă magistraţii că Dinca îl cunoştea doar Ştefan Preda, dintre reprezentanţii grupării. Ionuţ Dinca a mărturisit că a primit într-adevăr cărţile de identitate false de la Ştefan Preda, acte cu ajutorul cărora lua banii ce erau plătiţi pentru maşinile fictive.

Adrian Dinca, fiul preşedintelui Secţiei Penale a Tribunalului Cluj, Ioana Nora Boiciuc, a fost reţinut de procurorii Directiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, alături de Ioan Mărginean şi sunt cercetaţi într-un dosar instrumentat de Biroul DIICOT Sibiu, în care, în urmă cu două săptămâni, au fost audiate alte persoane din mai multe judete, pentru fraude informatice. Persoanele respective sunt din Sibiu, Vâlcea, Alba, Mureş, Cluj şi Bucureşti, la fel şi victimele din dosar.

Prejudiciul estimat este de aproximativ 100.000 de euro.

În 20 iulie au mai fost arestaţi preventiv în acest dosar şi Alexandru Mihai Preda, Paul Eugen Niţă, Radu Alin Ienac, Adrian Pop şi Csete Tibor. Tinerii sunt suspecţi că, începând din 2010, au postat anunţuri privind vânzarea fictivă a unor autoturisme pe www.autovit.ro.

Surse din rândul anchetatorilor precizează că fiul magistratului clujean vindea maşini pe internet şi se pretindea că este un pensionar din Budapesta. Cumpărătorii virau banii în contul „pensionarului”, iar acesta scotea banii si nu mai livra niciodată maşina. Membrii grupării falsificau documentele de identitate ale victimelor şi ulterior foloseau datele pentru a putea retrage sume de bani.

„Politiştii Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate (BCCO) Alba Iulia, împreună cu procurorii DIICOT Sibiu au făcut, în 14 iulie, percheziţii domiciliare în judeţele Alba, Mureş, Cluj, Vâlcea şi în Bucuresti, pentru a destructura un grup infracţional specializat în fraude informatice”, se arată într-un comunicat de presă al Poliţiei Române.

Vă prezentăm comunicatul Poliţiei Române făcut public în 19 iulie:

„Poliţişti din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalităţii Organizate Alba Iulia, împreună cu procurorii D.I.I.C.O.T. – Biroul Teritorial Sibiu, au efectuat 14 percheziţii domiciliare, pe raza judeţelor Alba, Mureş, Cluj, Vâlcea şi municipiul Bucureşti, în vederea destructurării unui grup infracţional organizat, specializat în săvârşirea de infracţiuni informatice.

În fapt, aceştia sunt suspectaţi că au constituit un grup infracţional organizat, în scopul săvârşirii de infracţiuni informatice, constând în aceea că, începând cu anul 2010 şi până în prezent, au postat anunţuri privind vânzarea fictivă a unor autoturisme pe mai multe site-uri de profil. Pentru inducerea în eroare a potenţialilor cumpărători, suspecţii au afişat preţuri atractive şi au determinat mai multe persoane să efectueze transferuri de bani prin sistemul Western Union. Cumpărătorii trebuiau să facă dovada posesiei unei sume de bani suficiente pentru achiziţia autoturismelor, fapt pentru care le era indicat să depună suma de bani pe numele lor şi să trimită o copie scanată după formularul de depunere, care conţinea codul de control al transferului.Dacă părţile vătămate nu trimiteau copia formularului, li se trimitea un link care, după accesare, le direcţiona pe un site de phishing (site care, deşi conţinea cuvintele western union, nu aparţinea acestei companii, fiind un site fals, clonat special pentru copierea codului de control al transferului).

Odată intraţi în posesia acestui cod de control, membrii grupării au falsificat cărţile de identitate ale victimelor, prezentându-se cu acestea la ghişeele operatorilor pentru retragerea sumelor de bani, prezentând documente de identitate foarte bine falsificate.

Până în prezent au fost audiate 42 de părţi vătămate, prejudiciul depăşind 50.000 de euro, fiind identificaţi 11 membri ai grupării.”