Guvernul a vrut să anuleze unui revoluționar din Cugir, titlul de ”luptător rănit”. Motivele invocate de statul român

Statul Român a vrut să îi retragă titlul de revoluționar rănit, unui bărbat din Cugir, care a participat la Revoluția din 1989. Un proces s-a desfășurat pe rolul Tribunalului Alba, însă până la o decizie, bărbatul trimis în judecată a decedat.

Este vorba despre Paul Coțovanu, care a făcut parte din garda patriotică a Uzinelor Mecanice Cugir. Acesta a fost rănit în urma unui accident rutier petrecut în timpul revoluției.

Accidentul s-a soldat cu morți și răniți și s-a petrecut în 23 decembrie, între Cugir și Vinerea. Cei răniți în accident mergeau să asigure paza la un depozit de muniție.

Chiar dacă bărbatul chemat în judecată de Guvernul României a decedat în timpul procesului, în noiembrie 2023, fiica acestuia a cerut continuarea acțiunii.

O decizie a fost dată de magistrații din Alba în data de 1 februarie 2024.

Statul Român a cerut anularea certificatului de luptător rănit

Bărbatul a fost dat în judecată de Secretariatul de stat pentru recunoaşterea meritelor luptătorilor împotriva regimului comunist.

Guvernul României a cerut în instanță anularea certificatului de luptător rănit, document eliberat în 2006. În 2006, toți revoluționarii care aveau certificatele eliberate după Revoluție, au fost nevoiți să le refacă.

Din acest motiv, Guvernul României a cerut anularea documentului emis în 2006.

Trimiterea în judecată a venit după o ședință în care s-a votat că bărbatul nu a fost rănit efectiv în timpul luptelor. Decizia statului român poate fi citită integral AICI.

Accidentul rutier în care a fost implicat bărbatul, în decembrie 1989

În fața instanței, bărbatul a declarat acțiunea la care a participat în zilele revoluției din Cugir și cum a fost rănit în accidentul rutier. Bărbatul a spus că a ieșit în stradă din data de 21 decembrie, zi în care la Cugir s-a tras în manifestanți și că în următoarea zi s-a alăturat gărzilor patriotice.

CITEȘTE ȘI: Decembrie 1989 la Cugir: Filmul tragic al revoltei unui oraș controlat total de Securitate. Momentul zero al Revoluției în Alba

”În data de 22 şi 23 decembrie 1989, acesta s-a alăturat patrulelor de luptători din cadrul gărzilor patriotice sub conducerea ofiţerilor din cadrul Comisariatului şi a Gărzilor Patriotice. În data de 23.12.1989, împreună cu alţi angajaţi s-a oferit voluntar pentru a face parte din detaşamentul care urma să apere depozitul din localitatea Vinerea”, se arată în motivarea instanței.

Misiune de pază a depozitului de armament de la Vinerea

În motivarea instanței mai este scris faptul că accidentul rutier s-a produs când o dubă cu revoluționari se deplasa de la Cugir spre Vinerea.

”Acesta a făcut parte din formaţiunea gărzilor patriotice constituite la nivelul Uzinelor Mecanice Cugir, ce au asigurat paza obiectivelor strategice din oraşul Cugir.

Pârâtul a făcut de asemenea parte din detaşamentul gărzilor patriotice care s-au constituit în privinţa suplimentării pazei depozitului de armament din localitatea Vinerea fiind în această misiune de luptă atunci când a avut loc accidentul care a condus la rănirea pârâtului.

Acesta se deplasa spre depozitul de armament pentru a întări paza militară aflată în localitatea Vinerea, ocazie cu care, maşina în care se aflau membrii revoluţionari ce aveau aceasta misiune, s-a răsturnat, iar pârâtul împreună cu pasagerii aflaţi în aceeaşi misiune au fost râniţi, iar doi dintre aceştia au şi decedat”, au notat magistrații.

Decizia Tribunalului Alba. Statul român versus revoluționar

Prima dată magistrații au notat că în ancheta făcută de Secretariatul de stat nu au apărut noutăți care să dovedească faptul că bărbatul nu a fost rănit în timpul Revoluției.

”În speța de față, în susținerea cererii în anulare nu s-a invocat ivirea unor elemente de noutate”, ci doar lipsa unor documente de la refăcut în 2006.

”ci aspecte precum inexistența la dosarul administrativ a unor înscrisuri în dosarul administrativ de preschimbare”, au subliniat magistrații.

Acțiunea a fost introdusă prea târziu, cu 17 ani mai târziu de la emiterea documentului.

”în vedere că actul contestat a fost emis în cursul anului 2006, iar acțiunea a fost depusă în data de 31.10.2023, respectiv cu mult după împlinirea termenului de 1 an calculat de la emiterea actului, instanța constată că excepţia tardivităţii formulării acțiunii în anulare este întemeiată”, au notat magistrații.

Drept urmare, cererea Guvernului de anulare a certificatului a fost respinsă. Decizia Tribunalului Alba nu este definitivă. Acesta poate fi contestată în termen de 15 zile.

Foto: imagine ilustrativă de la revoluția din Cugir. Sursă foto: Virgil Poenaru.