Apare o nouă taxă: România va fi obligată să impoziteze fiecare gospodărie, iar taxa va fi calculată în funcție de gradul de poluare pe care aceasta îl generează.

Anunțul a fost făcut marți, 5 iulie, de către ministrul Mediului, Tanczos Barna care a precizat că a Mediu a precizat că noua taxă va fi introdusă din 2027 la nivelul UE.

O serie de decizii importante  au fost adoptate la cea mai recentă reuniunea de la Luxembourg a miniștrilor mediului din UE.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna a participat la această reuniune și a precizat că deciziile luate vor avea un impact direct asupra fiecărui cetățean european, inclusiv a celor din România.

”În primul și în primul rând, deciziile vizează reducerea emisiilor de carbon în sectorul rezidențial și sectorul de mobilitate. Sectorul rezidențial înseamnă că Fondul social de climă, care se constituie din 2027, se va alimenta prin introducere a unor taxe de carbon la nivelul fiecărui cetățean care locuiește undeva în UE și care, prin încălzirea locuinței sau prin folosirea energiilor emițătoare de dioxid de carbon, poluează.

Acest lucru înseamnă că la nivelul fiecărei gospodării se va calcula amprenta de carbon și se vor aplica niște taxe”, a anunțat ministrul Mediului. Acesta a explicat că ”cel mai simplu exemplu este taxa pe gaz, pe gazele naturale care se ard practic în centrale individuale la nivelul fiecărui apartament”.

”Va fi o taxă din 2027 pe care o va plăti fiecare cetățean european, nu este doar România, ci se aplică pentru toate cele 27 de state europene.

Spre surprinderea mea, chiar și pe ultima sută de metri, (o parte din statele membre – n.r.) au fost extrem, extrem de ambițioase și nu a vrut să audă nimeni nicio secundă despre eliminarea acestor taxe noi, în ciuda discuțiilor și a obiecțiunilor și în ciuda situației actuale, în ciuda războiului”, a precizat Tanczos Barna.

Noua politică de mediu vine în contextul în care Uniunea Europeană  își propune să devină independentă energetic în raport cu Rusia.

”Filozofia Comisiei este că putem scăpa de presiunea Rusiei și putem scăpa de expunerea totală la Rusia sau la gazele rusești doar prin eliminarea totală a gazului din balanța energetică.

Și nu prin schimbarea furnizorului, ci prin eliminare a gazului din balanță”, a mai spus Tanczos Barna în cadrul emisiunii AgroStrategia, la TVR, potrivit Agrointeligența.

La sfârșitul anului trecut, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat la summitul COP26 privind schimbările climatice, că Uniunea Europeană va institui „în trei ani” o taxă vamală pe CO2, adică taxarea emisiilor de carbon asociate fabricării unor anumite produse, relata agenţia EFE, citată de Agerpres.

sursa foto: arhivă

Comisia Europeană a cerut oficial României să includă și pensiile militare în reforma sistemului de pensii, care se va baza pe principiul contributivității. Acest lucru îi vizează pe foștii angajați din MApN, MAI și SRI. 

Informația a fost publicată de Economedia, care citează surse guvernamentale, care spun că noua lege aflată în lucru în prezent va merge strict pe criteriul contributivității.

În cadrul reformei, statul a introdus toate pensiile bazate pe contributivitate, dar și toate pensiile speciale în afară de cele ale militarilor.

Pensiile militare nu au fost incluse, deoarece statul român consideră în prezent că acestea nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii „de serviciu” sau pensii „ocupaționale”. Asta deși mare parte dintre acestea nu sunt plătite pe principiul contributivității, ci sunt completate de la bugetul de stat.

În cadrul reformei, statul a introdus toate pensiile bazate pe contributivitate, dar și toate pensiile speciale în afară de cele ale militarilor. Pensiile militare nu au fost incluse, deoarece statul român consideră în prezent că acestea nu sunt pensii speciale, ci sunt pensii „de serviciu” sau pensii „ocupaționale”.

Asta deși mare parte dintre acestea nu sunt plătite pe principiul contributivității, ci sunt completate de la bugetul de stat.

Acum, Comisia Europeană a cerut oficial României să includă în reforma sistemului de pensii și pensiile militarilor, au spus sursele guvernamentale pentru Economedia.

Informația a fost vehiculată și în luna februarie, într-un document a Comisiei Europene, transmis Ministerului Muncii.

„Legat de pensiile speciale, este important să reiterăm că pensiile speciale cuprind nu doar cele şase categorii de pensii de serviciu existente în România enumerate în prezent la punctul b) în memorandumul Ministerului Muncii.

Important, pensiile speciale includ şi pensiile pentru forţele de securitate şi apărare (armată, poliţie) şi trebuie să fie şi ele acoperite de reformă”, se arată în documentul amintit.

Foto: Arhivă

Datele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) arată că pentru luna aprilie gazul a intrat în ţară cu un preţ de 1.200 dolari/mia de metri cubi (491 lei/MWh), un record absolut.

Pentru comparaţie, în aprilie 2021 preţul gazului importat era de 185 de do­lari pe mia de metri cubi. Pe Bursa de la Viena, CEGH, tranzacţiile pentru iarnă se încheie la un preţ de peste 2.000 de dolari pe mia de metri cubi.

„În situaţia geopolitică de acum, sin­cer mă aşteptam să vină ga­zele pes­te mine, să fie o cerere mare de injecţie în depozitele subtera­ne. Dar din cererile de rezervare văd că majo­ritatea cantităţilor ar urma să vină în octom­brie şi nu înţeleg de ce“, spune Vasile Cârstea, directorul general al Depogaz, filială a Romgaz care gestionează peste 90% din ca­pa­citatea de înmagazinare a României.

Po­trivit acestuia, acum de­pozitele sunt pline în proporţie de 44% în contextul în care sunt de­ja state europene, cum este cazul Poloniei, care au depozitele pline pentru pregătirea iernii.

„Noi putem injecta circa 20-22 de mili­oane de metri cubi pe zi, dar lucrăm la o ca­pa­citate de circa 40%. Mai departe, pe zona de extracţie, deja putem ajunge la 30 de mili­oane de metri cubi pe zi. Dar eu nu simt o preocu­pare în acest moment în direc­ţia în­magazină­rii, iar asta vine din politicile co­mer­ciale ale companiilor. Degeaba am eu ca­paci­tatea de extracţie, dacă nu am ener­gia în de­po­zite.“

Nicolae Ciucă: Preţul gazului nu poate fi controlat decât prin ordonanţa de urgenţă pe care am elaborat-o înainte de 1 aprilie

Preţul gazului nu poate fi controlat decât prin ordonanţa de urgenţă elaborată înainte de 1 aprilie şi a menţionat că pentru această iarnă preţul este cel reglementat prin această ordonanţă a declarat premierul Nicolae Ciucă

„Vom putea să susţinem că pentru iarna viitoare avem gaz. Preţul gazului în momentul de faţă nu poate fi controlat decât prin ordonanţa de urgenţă pe care am elaborat-o înainte de 1 aprilie, iar pentru această iarnă, iarna 2022/2023, preţul este reglementat prin această ordonanţă”, a explicat premierul.

„Am şi spus cât se poate de clar că de la o zi la alta situaţia este cât se poate de dinamică. Şi atunci când am decis în coaliţie să emitem această ordonanţă cu perioadă de aplicare un an de zile, am considerat că este necesar ca, în funcţie de evoluţie, în funcţie de dinamica pieţei, să continuăm să monitorizăm şi să analizăm astfel încât, înainte ca ordonanţa să finalizeze producerea de efecte, să avem o altă decizie în acest sens”.

Surse Digi24: Guvernul ia în calcul raționalizarea gazelor pentru companii în această iarnă

Surse guvernamentale au declarat, luni, pentru Digi24.ro, că Guvernul ia în calcul raționalizarea gazului natural pentru companii în această iarnă, dacă vor fi probleme de aprovizionare. Sursele citate susțin că pentru populație gazul nu va fi raționalizat, iar prețul va rămâne plafonat până anul viitor în aprilie.

România își asigură în acest moment în proporție de 85% necesarul de gaze naturale, urmând ca în perioada următoare, odată cu creșterea producție de gaz din Marea Neagră de către compania Black Sea Oil & Gas procentul să ajungă la 90%.

Guvernul caută deja surse alternative pentru aprovizionarea cu gaze naturale. În acest sens, urmează să fie semnat un memorandum cu Emiratele Arabe Unite, însă surse guvernamentale susțin că în discuțiile avute până acum, Emiratele au transmis părții române că vor putea asigura aprovizionarea cu gaze doar în anumite condiții, în funcție de disponibilitate. În același timp, se încearcă aprovizionarea cu gaze din Azerbaidjan.

Există discuții și cu Turcia pentru tranzitul gazului din Azerbaidjan, precum și pentru descărcarea de gaz natural lichefiat din Emirate. De asemenea, gazul natural lichefiat poate fi adus și din Statele Unite.

Totuși, dacă România nu va reuși să își asigure necesarul de gaze din import în această iarnă, Guvernul analizează deja posibile măsuri.

Ratele vor crește foarte mult în perioada următoare, spune analistul financiar Adrian Negrescu. Acesta a comentat, într-un interviu pentru Europa Liberă, creșterea ROBOR, majorarea dobânzii cheie de către BNR și creșterea inflației. 

De asemenea, a oferit și un exemplu legat de modul în care vor crește ratele. 

”Majorarea dobânzii cheie cu un punct procentual va duce la o creștere a indicelui ROBOR cu unul până la două puncte procentuale și a IRCC-ului, probabil din toamnă, cu un asemenea nivel.

Ne așteptăm la un ROBOR de 7-8% e luna viitoare și la un IRCC de peste 5% undeva în luna octombrie.

Asta va însemna că, de exemplu, rata la un credit imobiliar de 250.000 de lei luat pe 30 de ani va ajunge undeva la 2.600 de lei, în condițiile în care anul trecut rata era de 1.350-1.400 de lei.

Putem vorbi de o dublare a ratelor în viitor. Acum, pentru același credit, rata este deja de 2.200 de lei, deci cu aproape 1.000 de lei mai mare față de anul trecut.

Ne așteaptă, din păcate, o primăvară a anului 2023 extrem de scumpă, mai scumpă decât cea din din acest an pentru că prin compensarea facturilor la energie și gaze nu am făcut altceva decât să ascundem gunoiul sub preș” a spus acesta pentru Europa Liberă.