Impozitul specific pentru hoteluri, baruri și restaurante se va aplica și microîntreprinderilor. Plafonul maxim al cifrei de afaceri, eliminat

În legislaţia fiscală românească ar putea fi introdus, din 2017, un nou tip de impozit, potrivit unui proiect de lege care va fi votat în curând de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional. Impozitul specific pentru hoteluri, baruri și restaurante ar urma să se aplice tuturor firmelor, indiferent de mărimea cifrei de afaceri sau de numărul de salariați, asta după ce Comisia Economică din Camera Deputaților a adus mai multe amendamente importante sistemului de impozitare. Totodată, sistemul de impozitare specific se va aplica şi microîntreprinderilor, care nu vor mai fi astfel exceptate de la noile prevederi. 

Propunerea legislativă privind impozitul specific unor activităţi a fost adoptată la mijlocul lunii februarie de Senat, ca primă Cameră sesizată. Astfel, proiectul de act normativ a ajuns la Camera Deputaţilor, acolo unde comisia sesizată în fond, respectiv Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare a adus recent modificări semnificative formei adoptate de senatori.

Noile prevederi ar urma să se aplice de la 1 ianuarie 2017, după ce termenul propus de senatori pentru intrarea în vigoare a legii, 31 martie 2016, nu a putut fi respectat, ca urmare a faptului că documentul nu şi-a încheiat parcursul legislativ în timp util (aprobarea de către deputaţi, promulgarea de către preşedintele ţării şi publicarea în Monitorul Oficial).

Propunerea legislativă reglementează impozitul specific anual, adică impozitul datorat de contribuabilii care au anumite domenii de activitate.

Noul sistem de impozitare, pe care autorităţile au încercat în repetate rânduri să-l introducă în legislaţia autohtonă, se va aplica persoanelor juridice române care desfăşoară activităţi în sectorul turistic, restaurante şi alimentaţie publică, care la data de 31 decembrie 2015 îndeplineau, cumulativ, mai multe condiţii, inclusiv microîntreprinderilor, potrivit amendamentelor cuprinse în raportul publicat luni de Comisia economică.

Potrivit documentului, contribuabilii vor trebui să aibă înscrisă în actele constitutive, ca activitate principală sau secundară, una dintre următoarele activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5510 – „Hoteluri şi alte facilităţi de cazare similare”, 5520 – „Facilităţi de cazare pentru vacanţe şi perioade de scurtă durată”, 5530 – „Parcuri pentru rulote, campinguri şi tabere’’, 5590 – „Alte servicii de cazare”, 5610 – „Restaurante’’, 5621 – ,,Activităţi de alimentaţie (catering) pentru evenimente”, 5629 – „Alte servicii de alimentaţie n.c.a.”, 5630 – „Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor”.

De asemenea, în forma adoptată de Senat cu două luni în urmă era stabilit că operatorii economici vor trebui să realizeze, conform datelor din situaţiile financiare anuale/ raportările contabile anuale, o cifră de afaceri anuală netă, în echivalent lei, de până la cinci milioane de euro şi să aibă o pondere, în total venituri, de peste 70%, a veniturilor obţinute din desfăşurarea activităţilor corespunzătoare codurilor CAEN menţionate anterior.

Totuşi, cele două prevederi au fost eliminate din cuprinsul proiectului de act normativ, ca urmare a multiplelor amendamente admise de Comisia economică din cadrul Camerei Deputaţilor. Mai mult, a fost eliminată şi o a treia condiţie pe care firmele trebuiau să o îndeplinească pentru a putea plăti impozitul specific, şi anume cea potrivit căreia acestea ar fi trebuit să aibă un număr mediu anual de salariaţi mai mic de 250.

Practic, asta înseamnă că toate companiile care au cel puţin unul dintre cele opt coduri CAEN amintite, indiferent dacă sunt microîntreprinderi, au o cifră de afaceri de peste cinci milioane de euro sau mai mult de 250 de angajaţi, vor plăti impozitul specific, de îndată ce propunerea legislativă va primi votul decisiv al deputaţilor şi îşi va produce efectele.

Nu în ultimul rând, pentru a putea plăti impozitul specific, hotelurile, barurile sau restaurantele vor trebui să nu se afle în stare de lichidare, aceasta fiind de altfel una dintre puţinele condiţii prevăzute în forma adoptată de senatori şi păstrată şi în raportul depus de comisia sesizată în fond la Camera Deputaţilor.

sursa: avocatnet.ro, realitatea.net