Eveniment
Info Sud-Est: Ochii din China supraveghează o zonă strategică din România. Mii de camere chinezești, instalate pe bani europeni
România a fost împânzită cu mii de camere video de supraveghere produse în China. Paradoxal, aceste echipamente au fost achiziționate cu bani publici, fie de la bugetul de stat, fie din fonduri europene prin PNRR, de la producători aflați pe lista neagră a SUA, Canadei sau Marii Britanii.
Jurnaliștii de la Info Sud-Est au publicat o anchetă la care au muncit un an, în care au arătat cât de gravă este situația în Dobrogea, reginea din România care se învecinează cu Ucraina
Ei au idendificat trei companii chinezești sau cu legături cu China, Dahua, Hikvision și Milesight, care ridică serioase probleme de securitate.
În primele două, statul chinez este chiar acționar, dar toate trei se supun unei legi adoptate de Beijing în 2017, care obligă orice organizație sau cetățean să coopereze cu activitățile de informații ale statului chinez și să păstreze confidențialitatea acestora.
Practic, China poate avea acces la orice informație captată de aceste camere.
Problema devine și mai gravă când privim ce zone strategice acoperă aceste sisteme de supraveghere: drumul care leagă Constanța de Bulgaria și Istanbul, pe unde trec echipamente militare; comuna Mihail Kogălniceanu, unde se construiește viitorul „orășel american” și unde există baza aeriană 57; sau drumul din județul Tulcea, pe unde circulă ajutoarele pentru Ucraina și cerealele venite din țara invadată de Rusia.
Contextul devine și mai îngrijorător când aflăm că, în luna mai, serviciile de informații occidentale – printre care cele din SUA, Marea Britanie, Franța, Germania și țările baltice – au emis o notă comună care arăta că 1.000 de camere video din România, situate în preajma unităților militare și a trecerilor la nivel cu calea ferată, au fost ținta spionilor ruși.
Remarcabil este faptul că serviciile de informații românești nu au participat la această alertă comună.
În loc să ia măsuri, România a continuat să importe și să instaleze mii de astfel de echipamente, alocând aproape 400 de milioane de euro doar prin PNRR pentru sisteme inteligente de management local.
Absurdul situației este ilustrat de faptul că aceste camere au fost montate chiar și în sate aproape abandonate, pe baza unor caiete de sarcini „copy-paste” care prevedeau, de exemplu, fluidizarea unui trafic rutier inexistent – reporterii au numărat doar două mașini în trei ore într-unul din aceste sate.
Justificarea vine de la reprezentantul firmei care a montat cele mai multe echipamente: primăriile cer camere ieftine și multe.
Deși SRI și IGPR recomandă echipamente Axis din Suedia sau Bosch din Germania, nici ghidul elaborat de Ministerul Dezvoltării, nici caietele de sarcini întocmite de primării cu ajutorul firmelor de consultanță nu interzic echipamentele chinezești.
Citește ancheta completă pe Info Sud-Est.
Imagine realizată cu ajutorul AI.
Urmăriți Alba24.ro și pe Google News