Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

INS: Peste 12 milioane de metri cubi de lemn, recoltaţi în 2017 din pădurile proprietate publică


Publicat

Volumul de masă lemnoasă recoltat anul trecut din pădurile proprietate publică a statului s-a ridicat la 12,284 milioane de metri cubi, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS).

Potrivit statisticii, în județul Alba, la sfârșitul anului 2017, suprafața pădurilor era de 199.546 hectare, dintre care 69.177 rășinoase și 130.369 foioase.

Masa lemnoasǎ recoltată, în anul 2017

În 2017, s-au recoltat 18,316 milioane mc (volum brut) de lemn, cu 1,118 milioane mc mai mult faţă de anul 2016. Pe specii forestiere, răşinoasele reprezintă 35,6% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, fagul 33,9%, stejarul 9,8%, diverse specii tari (salcâm, paltin, frasin, nuc etc.) 12,2%, şi diverse specii moi (tei, salcie, plop etc.) 8,5%.

 

Lemnul recoltat a fost destinat în proporţie de 95,3% persoanelor juridice atestate în activitatea de exploatare forestieră şi în proporţie de 4,7% persoanelor fizice care pot exploata lemn din pădurile pe care le au în proprietate.

Conform Legii nr. 133/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic, exploatarea masei lemnoase se face de persoane juridice atestate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură; prin excepţie persoanele fizice pot exploata, fără atestare, un volum de maxim 20 metri cubi/an din pădurile pe care le au în proprietate.

Potrivit „Statisticii activităților din silvicultură în anul 2017”, s-au recoltat 12,284 milioane metri cubi de lemn din pădurile proprietate publică reprezentând 67,1% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, restul fiind recoltat din pădurile proprietate privată (27,6%) şi din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier (5,3%).

În anul 2017 comparativ cu anul 2016 volumul de lemn recoltat din vegetaţia forestieră situată pe terenuri din afara fondului forestier a crescut cu 17,4%, din păduri proprietate publică a statului cu 11,1%, din pǎdurile proprietate privatǎ cu 1,9% şi a scăzut din păduri proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale cu 3,2%.

Anul trecut, produsele lemnoase principale au reprezentat 66,2% din volumul total de masă lemnoasă recoltată, produsele lemnoase secundare 23,9% şi produsele lemnoase de igienă 9,9%.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, 29,1% din volumul total de masă lemnoasă s-a recoltat din regiunea Nord–Est, 19,9% din regiunea Centru, 12,7% din regiunea Nord–Vest, 12,8% din regiunea Vest, 9,7% din regiunea Sud–Muntenia, 8,2% din regiunea Sud–Vest Oltenia, 7,2% din regiunea Sud–Est şi 0,4% din regiunea Bucureşti–Ilfov.

Acţiunile de recoltare a arborilor din pădure, în vederea valorificării lemnului şi pentru asigurarea condiţiilor favorabile de dezvoltare a arboretelor, s-au desfăşurat prin executarea de tăieri.

În anul 2017, s-au efectuat tăieri de regenerare în codru pe 39,7% din suprafaţa totală parcursă cu tăieri, tăieri de conservare pe 58,1%, tăieri de regenerare în crâng pe 1,8% şi tăieri de substituiri–refacere a arboretelor slab productive şi degradate pe 0,4%.

Suprafeţele de pe care s-a recoltat în totalitate lemnul au fost cele cu tǎieri rase (5,3% din suprafaţa parcursǎ cu tǎieri de regenerare în codru), urmând ca suprafeţele respective sǎ fie reîmpǎdurite sau utilizate în alte scopuri silvice.

Fondul forestier naţional, la sfârşitul anului 2017

Fondul forestier naţional ocupa, la sfârşitul anului 2017, o suprafaţă de 6565 mii hectare, care reprezenta 27,5 % din suprafaţa ţării.

Suprafaţa fondului forestier la 31 decembrie 2017, comparativ cu aceeaşi dată a anului 2016, s-a menţinut aproximativ la acelaşi nivel, cu o uşoară creştere datorată în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate, conform Legii nr. 133/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 – Codul silvic.

În anul 2017, suprafaţa pădurilor a fost de 6406 mii hectare, speciile de răşinoase acoperind 1924 mii hectare (respectiv 30,0%), iar speciile de foioase 4482 mii hectare (respectiv 70,0%).

În anul 2017, proprietatea publică reprezenta 64,5% din suprafaţa totală a fondului forestier naţional, fiind administrată în principal de către Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva, iar proprietatea privată reprezenta 35,5%, fiind administrată în cea mai mare parte de structurile silvice private (96,0%).

Suprafaţa fondului forestier în proprietate privată are o tendinţă crescătoare, în defavoarea suprafeţei în proprietate publică, datorită continuării procesului de retrocedare a pădurilor.

Produsele forestiere realizate, în anul 2017

Cantităţile vândute la principalele produse forestiere au înregistrat, faţă de anul 2016, creșteri la total masă lemnoasă (+6,8%), semințe forestiere (+14,3%), fructe de pădure (+30,3%), trufe și alte ciuperci comestibile din flora spontană (+7,5%), carne de vânat (+7,8%) și miere de albine (+133,3%) și scăderi la puieți forestieri și ornamentali din pepinierele silvice (-23,1%).

Volumul de masă lemnoasă pe picior vândută a fost de 8.672.500 0 m3 în anul 2013 şi de 9.398.800 m3 în anul 2017, iar de masă lemnoasă fasonată de 3.413.600 m3 în anul 2013, respectiv 2.589.900 m3 în anul 2017.

În anul 2017 volumul de masă lemnoasă fasonată vândută a înregistrat o scădere de 24,1% faţă de anul 2013, având o tendinţă negativă pe întreaga perioadă analizată. La masa lemnoasă pe picior vândută în anul 2017 s-a înregistrat o creştere faţă de anul 2013 cu 8,4%, iar la cherestea şi alte semifabricate o scădere de 52,4%.

Preţul mediu al masei lemnoase pe picior vândute a fost de 114,8 lei/m3 în anul 2013, respectiv 175,5 lei/m3 în anul 2017 şi de 144,6 lei/m3 în anul 2013, respectiv 187,7 lei/m3 în anul 2017 la masa lemnoasă fasonată.

La masa lemnoasă pe picior și la cherestea și alte semifabricate au fost înregistrate cele mai accentuate tendințe de creștere a prețului, în anul 2017 fiind cu 52,9% respectiv cu 53,3% mai mari față de anul 2013.

La masa lemnoasă fasonată tendința prețului a fost de creștere în anul 2017, cu 29,8% mai mare decât în anul 2013.

Regenerarea pădurilor, în anul 2017

În anul 2017 s-au efectuat lucrări de regenerare a pădurilor pe 28032 hectare, cu 1747 hectare mai mult faţă de anul 2013.

Din totalul suprafeţelor supuse procesului de regenerare, 17296 hectare (61,7%) au fost regenerări naturale, cu 455 hectare mai mult decât în anul 2016, în timp ce 10736 hectare (38,3%) au fost reprezentate de regenerări artificiale, cu 879 hectare mai puţin faţă de anul precedent.

Pe întreaga perioadă analizată regenerările artificiale au avut o pondere mai mică în totalul suprafeţei regenerate decât regenerările naturale.

În anul 2017, cea mai mare parte din regenerări, respectiv 99,1% s-au efectuat pe terenuri în fond forestier şi doar 0,9% pe terenuri din afara fondului forestier.

Din totalul suprafeţei regenerate artificial ponderea cea mai mare, de 99,7 %, o reprezintă regenerarea realizată prin plantaţii, din care cu puieţi din specii de răşinoase pe 6096 hectare şi cu puieţi din specii de foioase pe 4613 hectare.

La nivelul regiunilor de dezvoltare, în anul 2017, 25,6% din suprafaţa totală regenerată a fost realizată în regiunea Nord–Est, 17,6% în regiunea Centru, 14,6% în regiunea Nord–Vest, 13,0% în regiunea Vest, 11,2% în regiunea Sud–Est, 9,1% în regiunea Sud–Muntenia, 8,4% în regiunea Sud–Vest Oltenia, şi 0,5% în regiunea Bucureşti–Ilfov.

Cele mai mari suprafeţe regenerate s-au înregistrat în judeţele: Suceava (3340 hectare), Caraş-Severin (1820 hectare), Harghita (1591 hectare), Bistriţa-Năsăud (1336 hectare), Vrancea (1057 hectare), Neamţ (1016 hectare), Maramureş (1002 hectare), Iaşi (995 hectare), Bacău (939 hectare), Arad (869 hectare), Vâlcea (789 hectare), Alba (783 hectare) şi Bihor (755 hectare).

sursa: insse.ro

 



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

Reguli noi în fotbalul din România: Jucătorii care scuipă sau își suflă nasul pe teren riscă suspendarea și chiar amendă

Publicat

fotbal covid

Coronavirusul a adus reguli noi în fotbal. Jucătorii din România riscă să fie suspendați între 6 și 12 meciuri și să ia chiar șiamendă în cazul în care scuipă sau își suflă nasul pe teren, potrivit noului protocol ce va fi pus în aplicare odată cu reluarea sezonului, aprobat de Federația Română de Fotbal scrie Romania24.ro.

Liga Profesionistă de Fotbal (LPF) și Federația Română de Fotbal (FRF) au pus la punct două protocoale, care au fost aprobate de Comitetul Executiv al FRF. Documentele cuprind noi regul cu privire la desfășurarea meciurilor din România odată cu reluarea competiției după pauza provocată de criza COVID-19, ce este planificată pentru luna iunie.

Potrivit documentului, fotbaliștii vor trebui să păstreze o distanță de cel puțin 2 metri unul față de celălalt în timpul antrenamentelor, iar echipa și rezervele nu vor avea voie să stea împreună înaintea meciurilor.

Liga română va fi reluată fără spectatori, iar pe stadion nu va fi permisă prezența a mai mult de 150 de persoane în timpul meciurilor.

UEFA a cerut FRF ca până la 1 iunie să prezinte un plan privind reluarea meciurilor.

Federația Română de Fotbal speră că sezonul fotbalistic intern va putea fi reluat la 13 iunie, însă decizia are nevoie de aprobarea guvernului.

Toate competițiile au fost suspendate la mijlocul lunii martie din cauza epidemiei de coronavirus.

Regulile stabilite LPF și FRF pentru reluarea campionatului de fotbal

Autocarele echipelor vor veni la ore diferite la stadion – oaspeții cu 90 de minute înainte de startul partidei, iar gazdele cu 75 – astfel încât să fie evitată aglomerarea pe holurile de acces.

Protocolul LPF stipulează că jucătorii echipei gazdă trebuie să folosească mașinile personale, și nu autocarul echipei.

Dacă fotbaliștilor le va fi măsurată temperatura în cantonament, arbitrii vor trece prin această procedură la stadion.

Jucătorii  vor fi nevoiți să își dezinfecteze mâinile la intrarea în stadion. În urma lor va veni cineva – fără să intre în contact cu ei – care va curăța cu dezinfectant și „spațiile comune atinse cu mâinile”.

Odată ajunși la stadion – unde fotbaliștii își vor aduce singuri echipamentele – titularii se duc direct la vestiare, iar rezervele merg pe gazon. Când s-au îmbrăcat fotbaliștii din „primul 11”, ei vor face schimb de locuri cu ceilalți.

Echipele vor ieși la încălzire pe rând, iar jucătorii vor păstra distanța socială chiar și pe teren, dar doar în timpul încălzirii, bineînțeles.

Mingile vor fi și ele dezinfectate. Mai mult decât atât, este recomandat ca ședințele tehnico-tactie să aibă loc doar în situații excepționale.

„Nu sunt recomandate ședințele tehnico-tactice în vestiar decât dacă acestea sunt strict necesare. De preferat ca ședințele tehnico-tactice să se desfașoare înaintea sosirii la stadion, în spații deschise (aer liber) sau în săli/incinte unde se poate păstra distanța de 2 metri intre participanți”, arată una din propuneri.

Salutul între jucători interzis

Protocolul FRF interzice în mod clar salutul dintre jucători – manifestat prin strângere de mână – înainte de partidă, iar cele două echipe nu vor mai veni împreună la centru pentru tradiționalul salut al tribunelor, care oricum vor fi fără spectatori, ci numai cu reprezentanți mass-media, oficiali de club și alți actori din categorii similare.

Arbitrii vor ieși pe gazon cu 10 minute înainte de start, în timp ce gazdele o vor face cu opt minute, iar oaspeții cu șase minute.

„Pe întreaga durată a jocului este interzis jucătorilor, staff-ului tehnic și oficialilor cluburilor eliminarea secrețiilor nazale și/sau a salivei pe suprafața de joc sau în zona vestiarelor, a tunelului de acces și a băncii tehnice”.

Toți cei care scuipă sau își suflă nasul, „vor fi sancționați în conformitate cu prevederile art. 63 alin. 2.3 din Regulamentul Disciplinar la care se va adăuga o penalitate sportivă”, ceea ce înseamnă, potrivit publicației citate, o suspendare între șase și 12 etape.

Coronavirusul a paralizat fotbalul din România

Fotbalul din România, care a fost paralizat de criza COVID-19, ar putea reîncepe după 13 iunie, fără spectatori. Anunțul a fost făcut de Ionuț Stroe, ministrul Tineretului și Sportului, care a explicat că, oricum, decizia privind reluarea activității sportive depinde de evoluția pandemiei de coronavirus.

„Gândim un plan pentru fotbal și pentru celelalte competiții, pentru că vor fi sporturi cu caracter individual care și doresc a a relua competițiile. avem un plan pt înot, pentru sălile de fitness, pentru pregătirea sportivă pentru celelalte sporturi care sunt închise și le vom analiza pe fiecare în parte.

Pe 1-2 iunie vom organiza o conferință în care vom prezenta toate regulile pentru repornirea Ligi I de fotbal.

Joi, la INSP, vom avea o discuție mult mai consistentă în legătură cu aceste scenarii, cu propunerile pe care LPF și FRF le-au avansat deja și vom avea în continuare discuții cu cei doi organizatori de competiții, astfel încât să le avansăm public”, a afirmat ministrul Ionuț Stroe, într-o intervenție la Digi24.

Ministrul a mai spus că pe stadioane vor fi delimitate 3 zone: o zonă de securitate interioară – terenul, tunelul de acces și vestiarele, unde vor fi maximum 100 de persoane, o a doua zonă, în tribune, care va fi organizată pentru transmisiile TV și presă și o zonă exterioară, pentru personalul de pază.

Nu va fi permis deocamdată accesul publicului.

„Din păcate, în faza incipientă, competițiile în România vor fi fără public. Dacă lucrurile evoluează în sens pozitiv, probabil că vom ajunge și în acel moment”, a precizat Stroe.

Sursa: hotnews.ro, Digi24, Fanatik.ro
Foto: Facebook/ CFR Cluj

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Grecia a relansat liniile de feribot spre insule. Când ar putea fi deschise hotelurile

Publicat

Grecia a reluat legăturile cu feribotul spre insule, fiind permis restaurantelor, cafenelelor și barurilor să se redeschidă.

Guvernul elen deschide gradual activitatea, hotelurile urmând să poată primi oaspeți din 15 iunie, după 3 luni în care au fost închise.

Zborurile internaționale vor ajunge în destinațiile principale începând cu 1 iulie.

Până acum, insulele grecești au fost ferite de coronavirus.

Unul din cinci greci lucrează în turism.

În Grecia, au fost înregistrate mai puțin de 3000 de cazuri de coronavirus în Grecia și 172 de decese.

Sursă: hotnews.ro

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

HARTA județelor fără nici o infectare cu COVID-19, înregistrată în ultimele 24 de ore. 8 județe au câte un singur caz

Publicat

În judeţele Alba, Arad, Caraş-Severin, Călăraşi, Constanţa, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Neamţ, Satu Mare, Tulcea şi Vâlcea nu a mai fost înregistrat nici un caz de infectare cu COVID-19, în ultimele 24 de ore.

Există alte opt judeţe din ţară unde, în ultimele 24 de ore, a fost înregistrat doar câte un singur caz confirmat de infecţie cu COVID-19: Bistriţa-Năsăud, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Maramureş, Mehedinţi, Timiş şi Vaslui.

La nivel naţional sunt 18.594 de cazuri confirmate cu COVID-19, iar pe secţiile ATI sunt internați 198 de pacienți, potrivit raportării Institutului Național de Sănătate Publică.

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

ZERO cazuri active de coronavirus la Aiud. Primăria a anunțat că toate cele 20 de persoane infectate s-au vindecat

Publicat

Municipiul Aiud nu mai are nici un caz activ de coronavirus, au anunțat miercuri reprezentanții primăriei pe pagina de Facebook a instituției.

20 de persoane s-au vindecat, potrivit sursei citate, iar o persoană infectată cu acest virus și-a pierdut viața.

Postarea Primăriei:

”Informare privind situația COVID-19 la nivelul municipiului Aiud la data de 27.05.2020:

– 0 cazuri active, conform DSP ALBA;
– 20 persoane vindecate;
– 1 persoană decedată;
– 85 persoane izolate la domiciliu;
– 0 persoane în carantină.

Începând de la momentul aplicării măsurilor de izolare pe raza municipiului Aiud, DSP Alba a dispus izolarea la domiciliu a 478 de persoane. Pentru 393 persoane perioada de izolare a încetat”.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate