Interviu cu eurodeputatul de Alba, Victor Negrescu: ”Voi continua să inițiez și să sprijin acțiuni pentru județul nostru” (P)

Alba24.ro a discutat cu eurodeputatul de Alba, Victor Negrescu, unul din cei mai activi europarlamentari români, despre reușitele sale, anul acesta, la nivel european, lupta sa pentru aderarea României la spațiul Schengen și cum a reprezentat județul nostru în Parlamentul European.

Europarlamentarul Grupului S&D poate fi contactat la adresa de email victor.negrescu-office@europarl.europa.eu.

V-ați ținut de promisiunea făcută chiar în cadrul unei emisiuni la Alba24.ro și sunteți singurul eurodeputatul român care a ajuns, până acum, să comunicați cu cetățenii din toate localitățile din județul Alba.

Cred că Uniunea Europeană a adus multe beneficii României însă trebuie ca aceste oportunități să nu fie disponibile doar la București și în marile orașe.

Toți români au dreptul la o informare corectă și să poată participa, inclusiv, la procesul decizional european. De aceea, prin cabinetul meu de europarlamentar din Alba Iulia am căutat să ajung cât mai direct la cetățeni, indiferent în ce parte a județului trăiesc, pentru a prelua opiniile lor și le introduce în activitatea mea din legislativul european.

Ultimul demers a fost campania de informare pe care am desfășurat-o în toate localitățile din județul Alba pentru a veni mai aproape de cetățeni și a le prezenta activitatea mea în Parlamentul European, dar și teme și oportunități europene de interes.

Am discutat cu locuitorii județului nostru despre cum poate Uniunea Europeană să îi sprijine și să îi ajute și ce oportunități europene pot fi accesate la nivelul județului.

De altfel, cu această ocazie, am continuat demersurile privind aderarea România la spațiul Schengen și am invitat cetățenii din Alba să trimită liderilor europeni mesajele lor de susținere a acestui deziderat, prin intermediul unor cărți poștale dedicate.

Demersul nostru a constat în peste 40.000 de mesaje de susținere, la nivel național, pe care le-am depus la sediul Consiliului. După cum am susținut în repetate rânduri, de peste 11 ani țara noastră îndeplinește toate condițiile tehnice pentru aderarea la spațiul de liberă circulație, fapt confirmat de Comisia Europeană, Parlamentul European și numeroși șefi de state și de guverne încă de mulți ani.

În acest sens, am depus și o solicitare scrisă la nivelul Parlamentului European, semnată de zeci de eurodeputați, care a generat, cu sprijinul Grupului S&D, o dezbatere și o rezoluție aprobată de legislativul european, în susținerea aderării României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație.

În intervenția mea din plenul Parlamentului European, am vorbit despre mesajul redactat de Irina, o tânără din Alba Iulia, prin care solicita aderarea țării noastre la spațiul de liberă circulație. Nu a fost prima dată și nici ultima oară când am vorbit de județul Alba în legislativul european, și o fac de fiecare dată cu mândrie pentru că știu cât de multe au de oferit județul nostru și oamenii de aici întregii Europe.

Astfel, campania de informare a fost continuarea firească a demersurilor noastre de a democratiza accesul la informația europeană și a le prezenta locuitorilor județului Alba beneficiile apartenenței noastre la spațiul Schengen.

Ați specificat aderarea la spațiul Schengen, obiectiv pentru care ați depus probabil cele mai semnificative eforturi dintre toți eurodeputații români. Care este situația acum?

Cred că este de datoria oricărui reprezentant al României în plan extern să lupte pentru țara sa. Nu cred în naționalismul de carton afișat de unii pe la București, ci cred într-un patriotism luminat care poate prin profesionalism, coerență și curaj să obțină avantaje pentru România.

Românii s-au săturat de declarații frumoase și preferă să vadă că se depun eforturi pentru această țara și așteaptă rezultate concrete. Cei care critică Uniunea Europeană în România sunt tocmai cei care sunt aliați la nivel european cu extremiștii ce se opun aderării țării noastre la spațiul Schengen și vor să fie tăiate drepturile românilor la nivel european.

La nivelul familiei noastre politice a Grupului S&D am făcut tot ce este posibil pentru aderarea României la spațiul Schengen.

Am fost singurii care am adoptat o rezoluție în cadrul Congresului nostru european pentru susținerea acestui deziderat aprobată de toți colegii social-democrați din Europa, am inițiat dezbaterea din plenul legislativului european, am depus la sediul Consiliului zeci de mii de mesaje din partea românilor, am contactat parlamentarii din toate statele reticente și am desfășurat ample campanii de comunicare pentru susținerea acestui deziderat.

De altfel, doar Grupul S&D a votat în unanimitate pentru aderarea României la spațiul Schengen. În interiorul PPE, din care fac partea PNL, PMP și UDMR, la nivelul Renew, din care fac partea USR și Renew, și la nivelul aliaților extremiști ai AUR, au existat eurodeputați care au votat împotriva țării noastre sau s-au abținut. Personal, am contactat eurodeputații care au exprimat reticențe și chiar convins un coleg să își schimbe votul.

Inclusiv după ce eșecul partidelor de dreapta s-a tradus prin opoziția Austriei la aderarea țării noastre la spațiul Schengen, familia noastră politică a făcut tot posibilul pentru ca România să fie primită în zona de liberă circulație.

Astfel, Consiliul și Comisia au fost chemate în Parlamentul European, la inițiativa Grupului S&D, pentru a discuta acest subiect și a pentru a prezenta viitorii pași de urmat pentru aderarea țării noastre la Schengen.

Acest subiect a fost, totodată, discutat în cadrul ședinței pregătitoare a Consiliului European din luna decembrie, organizată de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), în cadrul căreia le-am mulțumit tuturor șefilor de stat și de guvern de stânga pentru sprijinul acordat aderării țării noastre la spațiul de liberă circulație și am insistat pentru stabilirea unui calendar ferm de aderarea în cursul anului 2023.

Nu ne oprim să susținem acest obiectiv și sunt convins că putem să obținem acest deziderat fără a face trocuri economice. Aderarea la spațiul Schengen este un drept ce trebuie respectat și vom merge până la capăt pentru acest lucru.

Unul din obiectivele României este implementarea Planul Național de Redresare și Reziliență, un subiect pentru care știm că ați depus eforturi consistente atât la nivel european, cât și național. Cum vedeți PNRR în prezent?

După cum probabil cunoașteți, Mecanismul de Redresare și Reziliență a fost creat ca urmare a solicitării inițiate de premierul social-democrat din Spania, Pedro Sanchez, și a fost puternic promovat de Grupul S&D la nivelul Parlamentului European.

Acesta include atât investiții cât și reforme pe care statele membre trebuie să le realizeze. România este momentan în grafic cu implementarea măsurilor, colegii mei social-democrați din Guvern finalizând toate punctele negociate până în prezent.

În același timp, avem o mare provocare în perioada viitoare să revizuim planul de redresare și reziliență întrucât, așa cum am declarat de nenumărate ori în trecut, acesta nu corespunde nevoilor actuale ale României.

Mă bucur că acum la nivelul coaliției de guvernare au fost preluate comentariile și soluțiile pe care le-am propus și că am început discuțiile pentru a putea mări pensiile, să introducem agricultura dar și să evităm măririle de taxe menționate în PNRR de fosta guvernare PNL-USR.

Pentru a facilita implementarea planului, am profitat de discuțiile privind introducerea componentei de energie în cadrul PNRR, pentru a revizui regulamentul european și a prevedea posibilitatea optimizării.

Un amendament pe care l-am depus împreună cu colegii mei eurodeputați din PSD, susținut de Grupul S&D, a fost votat în Comisia pentru Bugete din care fac parte, prin care planurile pot fi revizuite dacă se constată că există un impact al războiului din Ucraina sau al crizelor conexe.

În prezent, ne aflăm în faza de aprobare a formei finale a regulamentului și sperăm ca optimizarea să fie posibilă mult mai ușor.

Cel mai important pentru România este să accesăm toate sumele disponibile. Personal, am militat pentru creșterea fondurilor accesate de țara noastră.

De aceea, anul acesta am organizat o campanie de informare denumită Fonduri Europene pentru Viitor prin care am prezentat potențialilor beneficiari oportunitățile de finanțare europene și din PNRR împreună cu experți în domeniu. Am început demersurile la nivelul județului Alba și am continuat în toată țara.

În acest sens, am propus în Alba realizarea unui Pact pentru Alba, prin care să lucrăm împreună în vederea accesării de fonduri pentru dezvoltarea județului Alba.

Acest proiect integrat ar fi permis județului nostru să acceseze peste 1 miliard de euro resurse europene, naționale și investiții. La nivelul județului Alba, peste o sută de proiecte au fost deja aprobate pentru finanțare cu fonduri din PNRR, care o să contribuie la dezvoltarea locală în zone precum sănătate, învățământ și educație digitală, transport inteligent și eficiență energetică. Dar potențialul nostru este mult mai mare și depun eforturi împreună cu colegii mei pentru a aduce cât mai multe fonduri în Alba dar și la nivel național.

Urmează un an 2023 plin de provocări. Care sunt premizele pentru anul viitor?

Anul viitor va fi Anul European al Competențelor, un bun prilej pentru a crește vizibilitatea programelor și proiectelor europene care pot aduce numeroase oportunități cetățenilor județului nostru pentru a dobândi competențe noi, a se recalifica și a beneficia de resurse europene în acest sens.

Totodată, avem perspectiva investițiilor teritoriale integrate. În ciclul de finanțare anterior, aveam un singur ITI inclus pentru finanțare, respectiv ITI Delta Dunării, care a atras fonduri europene dedicate și a implementat proiecte de dezvoltare, în baza acestui mecanism.

În acest sens, am susținut includerea ITI Moții, Țara de Piatră în ciclul de finanțare curent, prin Acordul de Parteneriat încheiat între România și Comisia Europeană, semnat chiar la Alba Iulia în acest an.

Prin acest mecanism, județul nostru va beneficia de fonduri europene dedicate pentru dezvoltarea localităților din zonă, care să vizeze proiecte de infrastructură, turism, protejarea patrimoniului cultural și natural, scăderea gradului de sărăcie și excluziune socială sau pentru dezvoltarea antreprenoriatului local.

Din păcate, resursele alocate în primă instanță sunt mult prea mici chiar dacă, inițial, Comisia Europeană, la solicitarea mea, a propus o alocare mult mai mare.

De altfel, am organizat la Parlamentul European o dezbatere în acest sens la care au participat reprezentanții ITI-urilor din România dar și oficiali europeni de marcă. ITI Moții, Țara de Piatră merită sume mai consistentă și deja lucrăm împreună ca la revizuirea bugetului european pe termen lung, în baza rezultatelor pozitive, să reușim să obținem suplimentarea fondurilor.

Mai mult, am reușit să includem în bugetul european pentru anul viitor peste 687 milioane de euro fonduri suplimentare pentru priorități precum combaterea crizei din domeniul energiei și pentru dezvoltarea sectorului energetic, educație și tineret, IMM-uri și programul european de transport. Sunt resurse importante care vor ajuta autoritățile locale, sectorul privat și cetățenii județului nostru să continue parcursul de dezvoltare.

Prin activitatea mea, voi continua să inițiez și să sprijin acțiuni pentru județul nostru. Invit pe toți cei care citesc acest interviu să mă contacteze direct sau să vină către cabinetul nostru de eurodeputat din Alba Iulia. Împreună, putem face lucruri importante pentru cetățeni și pentru județul Alba.