Legea falimentului personal, în vigoare la 1 ianuarie. În realitate, românii nu o pot folosi

Legea falimentului personal, care a introdus în premieră în România insolvența persoanelor fizice, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2018. Cu toate acestea, în realitate, ea nu prea poate fi pusă în aplicare.

Avocatul Adrian Cuculis explică pentru Ziare.com faptul că actul normativ instituie proceduri juridice care ar trebuie să ajute la redresarea situației financiare a debitorului, acoperirea într-o cât mai mare măsură a pasivului acestuia și „descărcarea de datoriile” avute.

În fapt, legea oferă o procedură prin care, printr-un plan de reorganizare, persoana fizică își poate plăti anumite datorii, într-un termen dat. Avocatul spune că termenul maxim de plată al restanțelor este de 5 ani de zile, conform art. 25 punctul 5 din Legea nr. 151/2015.

Cum îți dai seama dacă poți apela la legea falimentului personal (Legea nr. 151/2015), ce condiții trebuie să îndeplinești?

Printre condițiile importante pe care trebuie să le îndeplinească cel care cere falimentul personal:

• Datoriă debitorul nu poate fi mai mică de un prag, anume de 15 ori salariul minim pe economie;
• Datoria să aibă o vechime mai mare de 90 de zile;
• Debitorul să fie persoana fizică și să nu realizeze venituri din activități de tip economic (asta înseamnă să se încadreze în categoria consumatorilor, adică să nu administreze o afacere).

Nu intra sub incidența legii falimentului personal cei condamnați pentru evaziune fiscală sau cei care au fost concediați cu două luni înainte de depunerea cererii sau care, fiind apți de muncă, nu au stăruit în găsirea unui loc de muncă.

Avocatul spune că, la prima vedere, legea pare funcțională, însă există unele lacune grave.

Prin Legea nr. 151/2015 sunt reglementate trei proceduri de insolvență:

• procedura de insolvență pe baza unui plan de rambursare a datoriilor;
• procedura de insolvență bazată pe lichidarea de active;
• procedura de insolvență simplificată.

„În cazul procedurii insolvenței pe baza de plan de rambursare, debitorii trebuie să știe ca aceasta cerere, împreună cu un set de documente și explicații, toate prevăzute în dispozițiile legii 151.2015 art. 13, se depun la comisia de insolvență din circumscripția debitorului.

În prezent, însă, acest tip de cerere este imposibil de depus, fiindcă deși legea a intrat în vigoare deja, nu există asemenea comisii. Totusi trebuie să spunem că planul de rambursare este admis dacă un procent de 55% dintre creditori sunt de acord cu el reprezentând un minim de 30% din nivelul creanțelor”, spune avocatul.

Datornicii pot consulta un ghid postat de Protecția Consumatorilor. Însă nici aici nu sunt aduse lamuriri suplimentare legate de comisia respectivă.

Unde depun cererea bazată pe lichidarea de active?

Aici lucrurile sunt clare, cererea se depune la instanța de judecată. „Practic, dacă un debitor solicită aplicarea acestei proceduri înseamnă ca el va fi lipsit de întreg patrimoniul său pentru ca mai apoi, dacă în urma lichidării bunurilor, el mai rămâne cu datorii, acestea vor fi închise prin ștergerea datoriei reziduale, o alta procedură ajutatoare pentru debitorii care vor alege această cale”, arată avocatul.

Ce riscuri implică procedura pentru o persoană fizica și ce interdicții?

Adrian Cuculis spune că riscurile se rezumă la faptul că debitorul nu va mai putea să acceseze credite și, de asemenea, nu mai poate beneficia de această procedură în următorii 5 ani de zile. De asemenea, având în vedere practica bancara, probabil că acesta va fi înscris în biroul de credit.

sursa: ziare.com, business24.ro