Connect with us
Publicitate

ACTUALITATE

Legea privind exproprierea din cauză de utilitate publică, promulgată de președintele Iohannis


Publicat

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, miercuri, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local.

Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local lărgeşte cadrul juridic stabilit pentru luarea măsurilor necesare executării lucrărilor de utilitate publică.

Prezenta lege stabileşte cadrul juridic pentru luarea măsurilor necesare executării:

  • lucrărilor de construcţie, reabilitare şi modernizare a drumurilor de interes naţional, judeţean şi local,
  • lucrărilor de construcţie, reabilitare şi extindere a infrastructurii feroviare publice,
  • lucrărilor necesare dezvoltării reţelei de  transport cu metroul şi de modernizare a reţelei existente,
  • lucrărilor de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, precum şi a infrastructurii de transport naval,
  • lucrărilor de construcţie, modernizare şi extindere a obiectivelor cu caracter militar,
  • lucrărilor de construire – construcţii şi infrastructură – reabilitare, modernizare, reconversie funcţională pentru construcţii administrative necesare funcţionării administraţiei publice centrale,
  • lucrărilor de construire, reabilitare, modernizare, reconversie funcţională pentru proiecte de regenerare urbană iniţiate de autorităţile publice centrale,
  • lucrărilor din domeniul gospodăririi apelor, respectiv construcţiile hidrotehnice şi lucrările anexe, acumulările de apă permanente şi nepermanente, cantoanele de exploatare, digurile de apărare împotriva inundaţiilor, construcţiile şi instalaţiile hidrometrice, instalaţiile de determinare automată a calităţii apei, lucrările de amenajare, regularizare sau consolidare a albiilor, canalelor şi derivaţiilor hidrotehnice, staţiile de pompare, precum şi altor construcţii hidrotehnice realizate pe ape,
  • lucrări de renaturare, reabilitare zone umede şi de asigurare a conectivităţii laterale,
  • lucrărilor de construcţie, reabilitare, modernizare şi dezvoltare a staţiunilor turistice de interes naţional,
  • lucrărilor de construcţie, reabilitare, modernizare, dezvoltare şi ecologizare a zonei litorale a Mării Negre,
  • lucrărilor de amenajare, dezvoltare sau reabilitare a pârtiilor de schi, cu instalaţiile de transport pe cablu aferente, cu lucrările de amenajare, instalaţiile şi echipamentele de producere a zăpezii şi gheţii artificiale şi de întreţinere a pârtiilor, instalaţiile pentru iluminatul pârtiilor de schi şi alte echipamente necesare dezvoltării domeniului schiului, amenajarea, dezvoltarea sau reabilitarea pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă – biatlon, bob, sanie, sărituri de la trambulină -, a patinoarelor şi echiparea cu instalaţii şi echipamente corespunzătoare, cuprinse în Programul naţional de dezvoltare a turismului «Schi în România», aprobat prin Legea nr. 526/2003, cu modificările şi completările ulterioare,
  • lucrărilor de interes naţional pentru realizarea, dezvoltarea producerii, transportului şi distribuţiei de energie electrică, transportului şi distribuţiei de gaze naturale, de extracţie a gazelor naturale,
  • lucrărilor de dezvoltare, modernizare şi reabilitare a Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, etanului, condensatului şi gazelor naturale şi lucrărilor miniere de interes naţional pentru exploatarea zăcămintelor de lignit, care se execută în baza unei licenţe de exploatare,
  • lucrărilor pentru realizarea Sistemului naţional al perdelelor forestiere de protecţie, precum şi pentru împădurirea terenurilor degradate, precum şi lucrărilor de interes public de construcţie, reabilitare şi modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă, aducţiuni, inclusiv a staţiilor de captare şi tratare, a infrastructurii de apă uzată şi lucrărilor de construcţie, reabilitare şi modernizare a staţiilor de epurare,
  • lucrări de interes public naţional de construcţie, reabilitare, modernizare şi reconversie funcţională, pentru construcţii administrative necesare  funcţionării sistemului judiciar,
  • lucrări de interes public naţional, regional, interjudeţean, judeţean şi local de construcţie, reabilitare şi modernizare necesare funcţionării sistemului de sănătate în municipiul Bucureşti, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora,
  • lucrări de interes public local de construcţie, reabilitare, modernizare şi reconversie funcţională, pentru construcţii administrative, sociale şi culturale, în municipiul Bucureşti, inclusiv pentru infrastructura aferentă acestora,
  • lucrări de conservare sau de amenajare a spaţiilor verzi,
  • lucrări de regenerare urbană, lucrări de protecţie şi de restaurare a clădirilor de patrimoniu.”

 

De asemenea, documentul introduce noi alienate prin care se reglementează situaţia juridică a imobilelor asupra cărora a fost instituit schestrul asigurator.

„Decizia de expropriere se emite şi îşi produce efectele în condiţiile prezentei legi, în situaţia în care, proprietarii imobilelor sau moştenitorii legali ai acestora au bunurile imobile supuse unor măsuri asiguratorii de către organele de urmărire penală/executare silită sau sunt ipotecate ca efect al unor contracte de împrumut. În situaţia prevăzută la alin. (3), cu 30 de zile înainte de data emiterii deciziei de expropriere, expropriatorul notifică organelor de urmărire penală/de executare silită şi/sau creditorului, aşa cum aceştia sunt înscrişi în evidenţele de carte funciară, faptul că bunul imobil supus măsurilor asiguratorii/procedurilor de executare silită sau ipotecii, după caz, face obiectul procedurii de expropriere, solicitându-le să instituie măsurile asiguratorii sau poprirea asupra sumelor care vor rezulta din procedura de expropriere, comunicându-le datele de identificare a bunului imobil, datele de identificare a proprietarilor, valoarea imobilului, precum şi orice alte informaţii pe care expropriatorul le consideră necesare.

În termen de 15 zile de la emiterea notificării prevăzută la alin.(3), organul de urmărire penală/de executare silită şi/sau creditorul comunică expropriatorului dacă intenţionează să dispună măsurile 7 asiguratorii sau poprirea asupra sumelor care urmează a fi consemnate în contul proprietarului imobilului, ca urmare a exproprierii pentru cauză de utilitate publică”, se precizează în document.

Propunere legislativă privind completarea Legii nr.255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes national, judeţean şi local a fost trimisă spre reexaminare, pe 15 decembrie, de Klaus Iohannis. Pe 21 iunie, mai mulți deputaţi UDMR, USR, minorităţi şi neafiliaţi au contestat la Curtea Constituţională propunerea legislativă, judecătorii CCR respingând obiecţia de neconstituţionalitate.

Astfel, Legea a fost trimisă spre promulgare la preşedintele Klaus Iohannis pe 23 iunie.

sursa: cdep.ro, presidency.ro



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

România, pe primul loc în UE la numărul de cazuri noi de coronavirus. Câte cazuri s-au înregistrat în fiecare țară

Publicat

România este pe primul loc în Uniunea Europeană la cazurile noi de coronavirus înregistrate în ultimele 24 de ore, în condițiile în care miercuri au fost depistate cele mai multe cazuri de coronavirus în România, de la începutul pandemiei: 555.

Dacă în România de câteva săptămâni numărul cazurilor este în creștere, în mai multe țări care cândva aveau adevărate recorduri nedorite în ceea ce privește cazurile de COVID-19, se observă acum o scădere a infectărilor.

Media zilnică de îmbolnăvire în perioada 2-8 iulie a fost în România de 411, astfel că suntem în a 5-a săptămână de creșteri constante

Potrivit Institutului Național de Sănătate Publică, în ultimele 24 de ore singura țară din Europa în care s-au înregistrat mai multe cazuri decât în România este Marea Britanie, cu 581 de cazuri noi, dar această țară nu mai face parte din Uniunea Europeană.

Astfel, România are cele mai multe cazuri de coronavirus depistate în 24 de ore, mai multe decât în Franța (care are 475 de cazuri), Germania (391), Spania (341) sau Italia (137).

În aceste condiții, mai multe țări europene introduc restricții sau condiții de călătorie pentru români. Cel mai recent exemplu este Austria.

Astfel, românii care sosesc în această țară vor trebui să stea timp de două săptămâni în carantină sau să facă dovada unui test negativ la COVID-19.

Sunt deja cel puțin zece state care fie că nu îi primesc pe turiștii români deloc, menținându-și deocamdată granițele închise, fie le pun unele condiții, fie îi obligă să stea 14 zile în carantină sau izolare.

Număr de cazuri noi de coronavirus în Uniunea Europeană, în 24 de ore: 

România – 555 cazuri

Franța – 475 de cazuri

Germania – 391 de cazuri

Spania – 341 de cazuri

Belgia – 220 de cazuri

Italia – 137 de cazuri

Austria – 89 de cazuri

Elveția 54 de cazuri

Evoluția îmbolnăvirilor în ultimele 7 zile în România

2 iulie – 450 cazuri

3 iulie – 420 cazuri

4 iulie – 416 cazuri

5 iulie – 391 cazuri

6 iulie – 250 cazuri

7 iulie – 397 cazuri

8 iulie – 555 cazuri

Evoluția COVID-19 în România, în ultimele 5 săptămâni

Săptămâna 3 -10 iunie – 1.276 cazuri

Săptămâna 10 – 17 iunie – 1.815 cazuri

Săptămâna 17-24 iunie – 2.066 cazuri

Săptămâna 24 iunie – 1 iulie – 2.470 cazuri

Săptămâna 1 – 8 iulie – 2.879 cazuri

(Sursă: Grupul de Comunicare Strategică)

Sursă: Digi24.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Decizie cu implicaţii majore în dosarele penale! CCR: Martorii nu pot fi obligaţi să se autoincrimineze

Publicat

O persoană prezumată a fi nevinovată nu poate fi constrânsă să producă proba vinovăţiei sale, arată Curtea Constituţională în motivarea deciziei prin care a constatat că soluţia legislativă din Codul de procedură penală, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere şi la neautoincriminare, este neconstituţională. 

„Jurisprudenţa şi doctrina au reţinut că principiul aflării adevărului impune organelor judiciare obligaţia de a asigura, pe bază de probe administrate cu respectarea caracterului echitabil al procedurii, aflarea adevărului judiciar cu privire la faptele şi împrejurările cauzei, precum şi cu privire la persoana suspectată de săvârşirea unei infracţiuni.

Este general admis că organele de urmărire penală au obligaţia de a strânge şi de a administra probe atât în favoarea, cât şi în defavoarea suspectului/inculpatului.

Or, Curtea reţine că, în vederea respectării efective a prezumţiei de nevinovăţie, o persoană prezumată a fi nevinovată nu poate fi constrânsă, determinată să producă proba vinovăţiei sale, ci, dimpotrivă, are dreptul de a rămâne în pasivitate, acuzării revenindu-i sarcina de a face proba contrară, a vinovăţiei”, se precizează în motivarea publicată miercuri pe site-ul CCR, potrivit Agerpres.

Curtea constată că obţinerea unei declaraţii în baza articolului 118 din Codul de procedură penală, sub sancţiunea reţinerii infracţiunii de mărturie mincinoasă în cazul în care martorul nu face declaraţii adevărate şi în condiţiile în care martorul îşi asumă riscul ca aspectele declarate să poată fi folosite chiar împotriva sa, reprezintă „un mecanism coercitiv incompatibil cu dreptul la un proces echitabil”.

„Curtea constată că art. 118 din Codul de procedură penală nu instituie garanţii suficiente pentru martor, de vreme ce acesta poate fi pus în situaţia să contribuie indirect la propria incriminare, în dezacord cu respectarea prezumţiei de nevinovăţie, de care orice persoană beneficiază (…) şi, totodată, impietează asupra justei soluţionări a cauzei, contrar dreptului la un proces echitabil, (…) inclusiv prin încălcarea dreptului la apărare al martorului”, se arată în motivare.

Curtea Constituţională a mai observat că instanţele naţionale de drept comun, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, au subliniat necesitatea reţinerii dreptului la tăcere şi neautoincriminare şi în ceea ce îl priveşte pe martor.

CCR a admis, pe 2 iunie, o excepţie de neconstituţionalitate, constatând că soluţia legislativă cuprinsă în art. 118 din Codul de procedură penală, care nu reglementează dreptul martorului la tăcere şi la neautoincriminare, este neconstituţională.

Sursă: Agerpres, stiripesurse.ro

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Comunicat Sorin Bumb: Vin banii europeni pentru rețelele de gaze naturale. Dezbatere publică pentru Ghidul Solicitantului

Publicat

Deputatul de Alba, Sorin Bumb, a transmis un comunicat de presă legat de lansarea în dezbatere a unui document foarte important:

 Ghidul Solicitantului pentru finanțarea distribuțiilor inteligente de gaze naturale va intra în dezbatere publică în perioada imediat următoare, urmând ca din luna august, după cum a anunțat și premierul Ludovic Orban, să se lanseze  apelul de finanțare pentru realizarea acestor rețele atât de necesare pentru localitățile României.

În această după-amiază am discutat cu Ministrul Marcel Boloș ultimele aspecte legate de acest ghid al solicitantului.

Am lucrat împreună foarte mult la acest document, pe baza căruia se vor acorda finanțările, pentru a-l face cât mai clar și cât mai accesibil pentru autoritățile publice care vor accesa aceste fonduri europene.

Am lucrat împreună cu reprezentanți ai primarilor, cu specialiști din Ministerul Dezvoltării și din Ministerul Fondurile Europene pentru a ajunge la o variantă cât mai bună pentru oameni și pentru a-l face aplicabil pentru cât mai mulți solicitanți.

S-a lucrat foarte mult, împreună cu toți cei interesați și în curând documentul va fi lansat în etapa obligatorie de consultare publică, astfel încât din cursul lunii august să se poată deschide sesiunea de finanțare și autoritățile locale să poată depune proiectele.

În funcție de necesități, Autoritatea de Management a Programului va putea decide o eventuală extindere a perioadei de depunere a proiectelor, pentru că scopul nostru este să oferim această oportunitate cât mai multor solicitanți și cât mai multe comunități locale să beneficieze de aceste fonduri.

Finanțarea se va face în proporție de 85% din fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană și 15% din fonduri guvernamentale.

Fondurile se vor acorda prin programul Operațional Infrastructură Mare, în cadrul Axei Prioritare 8 – Sisteme Inteligente și sustenabile de transport al energiei electrice și gazelor naturale, iar distribuțiile nou înființate de gaze, finanțate din aceste fonduri europene, vor avea componente inteligente care vor crește eficiența energetică, îmbunătățind flexibilitatea, siguranța și eficiența în operare a acestor rețele.

Realizarea de noi rețele de distribuție a gazelor naturale este deosebit de importantă pentru multe comunități locale din România, urmând să ajute foarte mult la dezvoltarea lor.

Prin modificările legislative pe care le-am promovat în ultimul an și prin modul în care am gândit acest ghid de finanțare vrem să dăm posibilitatea administrațiilor publice locale să se implice direct în realizarea acestor investiții și totodată să ușurăm sarcina administrativă și birocratică pe care ele o au de îndeplinit pentru accesarea fondurilor necesare.

În acest fel se realizează o absorbție mai bună și mai rapidă a fondurilor europene, iar cetățenii, mai ales din mediul rural și din micile orașe, vor putea beneficia de rețele moderne și sigure de distribuție a gazelor naturale.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

WhatsApp și Messenger vor permite portarea mesajelor între ele cu sau fără voia utilizatorilor

Publicat

facebook messenger

Funcționalitatea WhatsApp și Facebook Messenger va fi în curând integrată. Asta înseamnă că toate conversațiile vor ajunge să fie portate cu sau fără voia ta. 

Dacă ești utilizator entuziast de WhatsApp, dar ai o problemă cu Facebook, s-ar putea să nu te încânte foarte multe această veste.

Din păcate, pentru că Instagram, WhatsApp și multe altele sunt companii deținute de Mark Zuckerberg, era doar o chestiune de timp până se întâmple asta.

Într-o formă sau alta, toate aplicațiile Facebook vor comunica mai mult decât te-ai simți confortabil să o facă.

Va fi o lungă serie de funcții și opțiuni care vor ajunge în final să faciliteze portarea conversațiilor tale din WhatsApp în Messenger, cu sau fără acordul tău.

Partea cea mai interesantă a tranziției va ține însă de modul în care se păstrează securitatea mesajelor tale de pe WhatsApp.

Ca referință, WhatsApp stochează conversațiile pe dispozitiv, în locul unui server centralizat.

În plus, WhatsApp nu are reclame și toate mesajele tale sunt criptate end-to-end. Acesta este și motivul pentru care WhatsApp nu poate fi folosit pe mai multe dispozitive.

Sursă: Playtech.ro

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate