Legenda izvorului cu „apă vie” din Munții Apuseni. Cei care beau din fântâna ascunsă în Cheile Runcului cresc în înălțime

Când spunem „apă vie”, gândul ne zboară la bazmele cu feți-frumoși. După luptele cu zmeii și balaurii, aceștia își recăpătau puterile sorbind din apa vieții. În comuna Ocoliș din Alba, povești despre un izvor cu apă vie se transmit din generație în generație.

Localnicii spun că toți cei care beau din fântâna de la marginea satului Runc, din apropierea cheilor cu acelaşi nume, cresc în înălțime. 

„Ca să fii mai înalt, bea din izvorul din apropierea Cheilor din Runc

Câţi dintre noi nu s-au simţit complexaţi datorită unei înălţimi necorespunzătoare, dar iată că soluţia poate fi fântâna de la marginea satului Runc, din apropierea cheilor cu acelaşi nume, nu departe de Ocoliş, judeţul Alba.

Totul a pornit de la faptul că, la mijlocul anilor 90, un adolescent din acest sat uitat de lume, după ce a băut apă din fântâna respectivă, a luat brusc în înălţime câţiva centrimetri. Sătenii, oameni de altfel gospodari, datorită faptului că adolescentul se afla în perioada de creştere, au luat fenomenul în derândere. Unii mai curioşi au mers pe principiul încercarea moarte n-are. Stupoare, la foarte scurt timp au crescut cu până la şapte centrimetri. Bătrânii au început să-şi scuipe în sân, invocând pe necuratul, dar renumele apei miraculoase a ajuns la urechile medicilor, care, pragmatici, au luat apa.

Cum orice minune ţine la noi trei zile, în afară de câţiva turişti români şi străini care au poposit pe meleagurile runcene atraşi de faima izvorului, fenomenul a fost dat uitării.

Explicaţia proprietăţilor apei de la Runc poate fi căutată într-un dispozitiv al cărui nume din motive de publicitate nu-l vom aminti aici, care, combinând elemente de radionică şi organicitate, focalizând un flux energetic extrem de puternic asupra unui subiect, a încărcat apa în aşa măsură, încât după udarea cu lichidul astfel obţinut, plantele au crescut vizibil mai repede.

Să fie aceasta „apa vieţii” de care povestesc basmele noastre?”, descriu localnicii izvorul și proprietățile sale.

Comorile de pe Valea Runcului, din Munţii Apuseni

În Munții Apuseni, la limita judeţelor Alba şi Cluj, se află o zonă de o frumuseţe rară: Valea Runcului. Peşteri, chei și grote, dar și animale sălbatice care umblă în voie. Așezările omeneşti sunt arhaice, cu locuinţe din lemn acoperite cu paie.

La poalele Muntelui Mare (1.82s6 de metri), în comunele Poşaga şi Ocoliş, începând de la valea râului Arieş. Până la rezervaţia Scăriţa-Belioara, regăsim chei spectaculoase, peşteri neumblate şi grote în care s-au ascuns în anii ’50 luptătorii anticomunişti. Oamenii locurilor folosesc încă agricultura tradiţională şi au ca ocupaţie principală creşterea animalelor, scrie adevărul.ro.

Zona este virgină din punct de vedere turistic, chiar dacă se află la câţiva paşi de civilizaţie. Până la cele mai apropiate localităţi urbane, Turda şi Aiud, sunt aproximativ 50 de kilometri. Există drumuri bine întreţinute până la baza masivelor cu trasee turistice. Se poate ajunge pe DN 75, Turda-Câmpeni, pentru cei care vin dinspre Cluj sau Ţara Moţilor. Dinspre Alba Iulia accesul se face pe drumul județean Aiud-Buru.

sursa: Comuna Ocoliș