Liderii de sindicat ar putea beneficia de măsuri de protecție suplimentară. Proiect de modificare a Codului Muncii, la Senat

Parlamentarii propun ca reprezentanții aleși în organele de conducere a sindicatelor să poată beneficia de măsuri de protecție suplimentară. Astfel, potrivit unei propuneri legislative de modificare a Codului Muncii depusă la Senat, liderii de sindicat nu vor putea fi concediați pe durata exercitării mandatului, precum și pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia, pentru motive care nu țin de persoana salariatului, pentru necorespundere personală sau pentru motive ce țin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariații din unitate.

Potrivit inițiatorilor, modificările vin pentru a pune în acord legea cu două decizii ale CCR.

„În Monitorul Oficial nr. 950 din 22 decembrie 2015 a fost publicată Decizia nr. 814/2015 (nr. – a CCR) prin care a fost contestată neconstituționalitatea dispozițiilor art. 60, alin. (1), lit. g), respectiv s-a contestat că prin aceste dispoziții se interzice concedierea persoanelor care ocupă funcții eligibile într-un organism sindical pentru situații care nu au legătură cu activitatea sindicală”, au transmis parlamentarii în expunerea de motive.

Prin proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, înregistrat la Senat în data de 8 martie, se propune abrogarea dispozițiilor art. 52, alin (1), lit. b) și se modifică art. 60, alin (1), lit. g), „ceea ce va duce la asigurarea stabilității locului de muncă în condițiile și limitele constituționale, precum și la realizarea unor garanții legale împotriva eventualelor acțiuni ale angajatorilor de natură să împiedice exercitarea mandatului de către reprezentanții aleși în organele de conducere a sindicatelor”.

Propunerile care vizează protecția reprezentanților aleși în organele de conducere ale sindicatelor prevăd interzicerea concedierii acestora pe durata exercitării mandatului, precum și pe o perioadă de 2 ani de la încetarea acestuia, pentru motive care nu țin de persoana salariatului, pentru necorespundere personală sau pentru motive ce țin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariații din unitate.

Potrivit proiectului legilsativ, suspendarea contractului individual de muncă la iniţiativa angajatorului se poate face „în cazul în care salariatul a fost trimis în judecată pentru fapte penale incompatibile cu funcţia deţinută, până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti”, din textul inițial al Legii fiind scoasă posibilitatea concedierii „în cazul în care angajatorul a formulat plângere penală împotriva salariatului”.

Parlamentarii susțin că modificarea vine ca urmare a deciziei 279/2015 a CCR, potrivit căreia „suspendarea contractului individual de muncă ca efect al formulării unei plângeri penale de către angajator împotriva salariatului nu întruneşte condiţia caracterului proporţional, măsura fiind excesivă în raport cu obiectivul ce trebuie atins”.

Senatul este prima Cameră sesizată.

sursa: senat.ro