Lovitură pentru Laura Codruța Kovesi: ÎCCJ o lasă fără gradul profesional de Parchet General. Poate pierde funcția de la EPPO

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis să respingă, definitiv, acțiunea intentată de Laura Codruța Kovesi, fosta șefă DNA, împotriva Consiliului Superior al Magistraturii, care nu i-a acordat gradul profesional de procuror pe lângă Parchetul General. Kovesi revine astfel la gradul profesional de parchet de pe lângă tribunal.

„Admite recursul declarat de pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii împotriva sentinței civile nr. 1248 din 09 aprilie 2019 a Curții de Apel București – Secția a VII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, în rejudecată. Respinge acțiunea formulată de reclamanta Kovesi Laura Codruța, în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, ca neîntemeiată. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11 noiembrie 2021”, se arată în minuta ÎCCJ, potrivit DCNews.ro.

Secția pentru procurori a CSM a decis, în 2018, să nu îi acorde acest grad profesional fără concurs, doar în virtutea faptului că a fost procuror general al României.

Kovesi a atacat în instanţă decizia de atunci şi acum a pierdut definitiv. Decizia instanței este definitivă, după ce, în 2019, Curtea de Apel București îi dăduse dreptate lui Kovesi.

Gradul profesional de procuror pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție condiție pentru funcția de la Parchetul European

Gradul profesional de PÎCCJ era una dintre condițiile pentru a ocupa funcțai de procuror-șef al Parchetului European. Astfel, procurorul-șef al EPPO poate fi selectat dintre proocurorii „care dețin calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcții de la nivelul parchetelor și al magistraturilor din statele lor membre respective”.

Potrivit regulamentului EPPO, Curtea de Justiție, la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a Comisiei, îl poate elibera din funcție pe procurorul-șef european în cazul în care constată că acesta nu mai îndeplinește condițiile necesare pentru exercitarea atribuțiilor sale.

În prezent, 22 de state membre participă la EPPO (Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Cipru, Republica Cehă, Estonia, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Spania).

Cum a ajuns Codruța Kovesi în fruntea EPPO

Consiliul Uniunii Europene a formalizat pe 14 octombrie 2019 numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror șef al Parchetului European (EPPO).

Parchetul European îşi desfăşură investigaţiile şi urmăririle penale în deplină independenţă faţă de Comisia Europeană, faţă de celelalte instituţii şi organisme ale UE, precum şi faţă de statele membre şi va completa activitatea altor organisme şi agenţii ale UE, cum ar fi OLAF, Eurojust şi Europol, cooperând cu acestea, precum şi cu autorităţile competente ale statelor membre care nu participă la Parchetul European.

La Luxemburg, Laura Codruţa Kovesi, fosta şefă a Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, şi echipa sa de 22 de procurori  supervizează anchetele şi procedurile legale.

Dintre statele UE, cele care nu participă la acest mecanism de cooperare judiciară consolidată sunt Ungaria, Polonia, Irlanda, Suedia şi Danemarca.

Primele anchete răsunătoare ale EPPO

Parchetul European, noua instanţă de luptă împotriva fraudelor care afectează bugetul Uniunii Europene, a anunţat că, de la lansarea sa la 1 iunie, a deschis circa 300 de anchete vizând un prejudiciu total evaluat la 4,5 miliarde de euro, relatează AFP.

Acest parchet, al cărui birou central îşi are sediul la Luxemburg şi dispune de procurori delegaţi din aproximativ 20 de ţări membre ale UE, este mandatat să efectueze anchete, dar şi să îi aducă pe autorii infracţiunilor în faţa tribunalelor din statele participante.

O anchetă a Parchetului European cu privire la o fraudă transfrontalieră cu TVA, estimată la peste 14 milioane de euro, a condus la începutul lunii august la percheziţii în Germania, Olanda, Slovacia, Bulgaria şi Ungaria.

Mai recent, poliţia italiană a procedat, la solicitarea acestei instanţe, la confiscarea a circa 200.000 de euro de la o societate care importă electrozi wolfram, acuzată că s-a sustras de la plata taxelor vamale prin falsificarea originii produselor.

O anchetă a fost deschisă de asemenea în iulie împotriva a patru rezidenţi croaţi, printre care şi primarul oraşului Nova Gradiska, pentru corupţie activă şi pasivă şi abuz de putere.

Dosarul, care are la bază un raport al poliţiei responsabile de lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate din Croaţia, reprezintă o atingere adusă fondului european de coeziune de aproximativ 57.000 de euro.

În total, confiscările realizate în cadrul celor 300 de anchete depăşesc 10 milioane de euro, a precizat pentru AFP o purtătoare de cuvânt a Parchetului European, confirmând astfel informaţiile apărute anterior în Financial Times.

Procurorii europeni speră să procedeze la primele inculpări până la sfârşitul anului, ceea ce ar putea duce la procese în instanţele naţionale încă de anul viitor.

Parchetul European este responsabil de supravegherea utilizării corecte a planului masiv de relansare al UE, care se ridică la 800 miliarde de euro.

Niciuna dintre anchetele menţionate nu are legătură cu aceste fonduri, care abia au început să fie alocate.