Lucrări de asigurare a versanților împotriva căderilor de pietre, pe DN 67C – Transalpina. O nouă licitație, lansată de CNAIR

Lucrări de asigurare a versanților împotriva căderilor de pietre, pe DN 67C – Transalpina. CNAIR a lansat o nouă licitație pentru lucrări de asigurare a versanților împotriva căderilor de pietre pe șase sectoare din drumul național DN 67 C – Transalpina. Tronsoanele se află pe raza comunelor Șugag (județul Alba) și Jina (județul Sibiu).

CNAIR a lansat pe 7 august 2025, în platforma SEAP, o nouă licitație pentru asigurarea versantului înpotriva căderilor de pietre pe mai multe sectoare din drumul național DN 67C – Transalpina. Este vorba despre km 80+500-81+000 partea dreaptă, km 88+500-89+000 partea dreaptă, km 91+000-91+800 partea stângă, km 102+750-103+000 partea stângă, km 126+000-127+000 partea dreaptă, km 112+000-114+000 partea dreaptă și km 127+000-128+000 partea stângă.

Reamintim faptul că prima licitație, lansată în 4 iulie 2024, a fost anulată, după ce au fost înregistrate contestații. Au fost depuse atunci trei oferte, din unor asocieri de firme.

Valoarea totală estimată a contractului este de 46.916.405,55 de lei, fără TVA.

Lucrări de asigurare a versanților împotriva căderilor de pietre, pe DN 67C – Transalpina

Drumul Național DN 67 C – Transalpina este drum național secundar din Munții Parâng, în Carpații Meridionali. Este cea mai înaltă șosea din România, având punctul cel mai înalt în Pasul Urdele (2.145 m). Drumul face legătura între orașele Novaci din județul Gorj și Sebeș din județul Alba.

Fiind un drum montan, este închis pe perioada iernii tronsonul de drum dintre Rânca și Obârșia Lotrului.

DN 67 C străbate patru județe – Gorj, Vâlcea, Sibiu, Alba – traversând Munții Parâng de la sud la nord, altitudinea cea mai mare având-o pe o porțiune de aproximativ 20 de km, în județele Gorj și Vâlcea, unde se prezintă ca o „șosea de creastă”, trecând la mică depărtare de vârfurile Dengheru (2.084 m), Păpușa (2.136 m), Urdele (2.228 m), Iezer (2.157 m) și Muntinu (2.062 m).

Potrivit memoriului de prezentare, proiectul constă în realizarea lucrărilor de stabilizare și consolidare a versanților împotriva fenomenului de căderi de pietre (blocuri de piatră, bolovani, etc.) pe sectoarele de drum:

• Sectorul S1: între km 80+500 – km 81+000 – partea dreaptă (comuna Jina, județul Sibiu)
• Sectorul S2: între km 88+500 – km 89+000 – partea dreaptă (comuna Șugag, județul Alba)
• Sectorul S3: între: km 91+000 – km 91+800 – partea stângă (comuna Șugag, județul Alba)
• Sectorul S4: între km 102+750 – km 103+000 – partea stângă (comuna Șugag, județul Alba)
• Sectorul S5: între km 112+000 – km 114+000 – partea dreaptă (comuna Șugag, județul Alba)
• Sectorul S6: între km 126+000 – km 128+000 – partea dreaptă (comuna Săsciori, județul Alba)

Sectoarele de drum încep la km 80+500, cota – 1.270,30 m (mal drept lac Oaşa) și se termină la km 128+000, cota 419,41 m, cote RNMN.

Lucrările propuse

Dislocarea blocurilor de rocă cu risc de prăbușire:

Soluția este compusă din următoarele lucrări principale:

• Inspecția vizuală cu dispozitive optice de observare în detaliu a blocurilor de rocă cu risc major de desprindere și care pot fi îndepărtate cu mijloace manuale, mecanice și eventual cu explozibil în cantități reduse introdus în crăpăturile dintre blocurile de rocă (numai în cazul rocii fisurate în loc).
• Închiderea circulației rutiere pe o durată bine determinată în cursul zilei, în care valorile traficului sunt cele mai scăzute.
• Dislocarea blocurilor de rocă de către specialiști în lucrări de derocări miniere de pe versanți cu înălțime mare și în care există riscul permanent de desprindere accidentală a blocurilor de rocă. Ținând cont că rocă este foarte fisurată și crăpată, volumul de rocă dislocat poate fi mai mare decât cel estimat în cadrul documentației tehnice, acest fapt ducând la închiderea circulației pe o perioadă mai mare de timp.
• Tăierea și îndepărtarea vegetației (preponderent arbuști) este necesară pentru dezafectarea rocilor stâncoase suspendate de rădăcinile înfipte între planurile de stratificație.
• Nu se recomandă tăierea copacilor ce nu prezintă semne de înclinare sau care sunt ferm ancorați în teren.
• Realizarea unor bariere provizorii din dulapi de lemn amplasate pe banda din amonte, pentru limitarea împrăștierii materialului în timpul dislocărilor rocilor și/sau îndepărtării deluviului afectat deja de alunecare.

Structură de reținere a blocurilor de rocă ce se desprind din versant – zid de sprijin de greutate din gabioane:

Soluția de consolidare vizează realizarea unui zid de sprijin paralel cu DN 67 C, încastrat în zona de alteraţie de la baza taluzului și/sau în gnai, elevația zidului având o înălțime variabilă (nu mai mică de 3 m); în vederea reținerii eventualelor blocurilor desprinse de sub bariera de protecţie. Zidurile de sprijin vor avea înălțimea elevației. Astfel, în spatele acestora va rezulta un spațiu de gardă de minim 1 m, pentru a putea colecta materialul alunecat de pe versant.

Soluţia de zid de sprijin propusă: zid de greutate din gabioane. Detritusul colectat în spatele sau pe coronamentul zidului de sprijin se va evacua la nevoie; materialul colectat poate fi utilizat ulterior ca terasament pentru diverse lucrări de rambleiere.

Sistem de protecție a versanților cu plase ancorate:

Structurile flexibile de stabilizare a versanţilor sunt destinate stabilizării şi asigurării versanţilor împotriva desprinderii de blocuri de diferite dimensiuni ca urmare a alterării sau erodării suprafeței sub influenţa agenţilor atmosferici şi/sau altor factori externi, precum vegetația, vibrații, cutremure, activitatea animalelor sălbatice sau factorul antropic (activitatea umană).

Sisteme de retenție a blocurilor desprinse din versant:

Structurile tip barieră de protecţie împotriva căderii blocurilor de rocă protejează împotriva impactului produs de corpurile solide (blocurile de rocă) aflate în cădere.

Astfel sunt protejate diferite obiective și bunuri împotriva avarierii sau distrugerii și se elimină riscul pierderii de vieți omenești.