Lumina Sfântă de la Ierusalim: Minune ortodoxă sau o minciună întinsă pe secole? Ce se întâmplă la Sfântul Mormânt, de Paște

Lumina Sfântă este considerată un miracol al Ortodoxiei, care se întâmplă în fiecare an de Paști la Ierusalim, când, în timpul Vecerniei Mari din Sâmbăta Mare, între orele 12.30-14.30, deasupra Sfântului Mormânt se aprinde un foc care se pogoară din cer.

Focul se manifestă diferit în fiecare an, iar în primele minute după ce se aprinde, în mod ciudat, nu frige.

Situația a dus la dezbateri aprinse cu privire la motivele pentru care se întâmplă acest lucru: este un miracol sau o punere în scenă care se produce de sute de ani?

Mulți o consideră cea mai veche minune anuală atestată a lumii creștine. A fost documentată consecvent din 1106, mențiunile anterioare fiind sporadice.

Printre cele mai vechi menționări se numără: cea despre Sfântul Grigorie Luminătorul cca. 330 d. Hr. , apariția sfintei lumini după cucerirea Ierusalimului de către perși circa 617 d.Hr.

Ceremonia este transmisă în direct în Grecia, Rusia, Ucraina, România, Belarus, Bulgaria, Georgia, Cipru, Liban și alte țări cu comunități majoritare creștin-ortodoxe.

Lumina Sfântă din Ierusalim: Critici și controverse

Mărturii independente începând cu anii 1855 chiar, sugerează că pretenția nu e credibilă și că totul ar fi o farsă întinsă pe sute de ani.

Charles Wilson, inginerul britanic care a făcut primul studiu topografic al orașului Ierusalim în anul 1860 considera și el că ceremoniile Luminii Sfinte din Ierusalim cu ocazia Paștelui ortodox reprezintă nu numai cel mai bun argument moral împotriva credinței că locul reprezintă ceea ce se pretinde a fi (anume Golgota și mormântul lui Hristos), ci și cea mai mare impostură din lume.

Scandal între Biserica Ortodoxă și autoritățile israeliene. Poliția a impus restricții la ceremonia de aprindere a Luminii Sfinte

Alt englez din aceeași perioadă, arheologul btitanic Charles Warren afimă: nu încape nici o îndoială că o minune însoțește ceremonia.

Printre cele descoperite de Warren se numără și o rețea de galerii ce se află sub Cupola Stâncii „.

Înainte de a intra în Mormântul Domnului, patriarhul este examinat de autoritățile israeliene pentru a se dovedi că nu poartă cu sine mijloace tehnice de aprindere a focului.

În trecut patriarhul care săvârșea slujba era percheziționat de un soldat turc pentru a nu avea cu sine în Sf. Mormânt o sursă de foc.

Percheziționarea era una dură deoarece turcii nu credeau în minune ci doreau ca lumânările să nu se aprindă pentru ca lumea să își piardă credința.

După ce asupra patriarhului nu s-a găsit o sursă de foc, iar el a ieșit din Sf. Mormânt cu lumânările aprinse, se spune că soldatul turc a căzut în genunchi și s-a convertit la creștinism.

Controversele au continuat însă și au fost analizate foarte multe posibilități: de la utilizarea unor soluții chimice până la foc ascuns în spatele icoanei, însă dincolo de ele, focul sacru de la Ierusalim rămâne o constantă a sărbătorilor pascale ortodoxe.

Lumina sfântă de la Ierusalim: controale la intrarea în Sfântul Mormânt

Sfântul Mormânt este inspectat încă din Vinerea Mare, imediat după prohod. Cei care fac această verificare – pentru a nu exista nicio bănuială de înscenare – sunt polițiști civili, care nu sunt creștini.

URĂRI DE PAŞTE 2023 Mesaje și FELICITĂRI de Învierea Domnului. Transmite un gând bun celor dragi de Sărbători

De obicei, aceștia sunt trei: un arab, un turc și un reprezentant al Statului Israel.

Rolul lor este de a inspecta încăperea Sfântului Mormânt pentru a nu exista vreo sursă de foc.

De asemenea, îi controlează corporal pe cei care vor pătrunde acolo în momentul ceremoniei religioase. Apoi, la momentul potrivit, luminile se sting, ușa se sigilează, iar la intrare rămân doar gardienii.

Lumina sfântă din Ierusalim: care este ritualul

După desfășurarea slujbei, Patriarhul Ierusalimului, îmbrăcat doar cu un stihar alb, cu epitrahil și brâu, se îndreaptă spre Sfântul Mormânt.

La intrare, Patriarhul este controlat de polițiști în prezența martorilor care aparțin tuturor confesiunilor.

Patriarhul desigilează intrarea în Mormânt și pătrunde în prima încăpere, în „Capela Îngerului”, însoțit – conform tradiției – numai de un arab de religie islamică.

Mai departe, Patriarhul intră singur în încăperea propriu-zisă a Mormântului și îngenunchează în fața lespedei.

După rugăciune, cei prezenți în biserică au adesea prilejul să observe o lumină precum un fulger, care vine prin cupola aflată deasupra Capelei Sfântului Mormânt. Pelerinii compară această lumină cu un glob care se împrăștie în mici bucăți.

Această lumină ajunge până la lespedea Sfântului Mormânt, aprinzând astfel vata presărată deasupra.

Rolul Patriarhului este de a lua în mâini această vată aprinsă, a o așeza în două cupe de aur și a se întoarce în Capela Îngerului.

Ulterior, Patriarhul aprinde două mănunchiuri de câte 33 de lumânări fiecare, apoi iese și împarte lumina credincioșilor.

 Ceremonialul pogorârii Sfintei Lumini – la Ierusalim

“Ceremonialul începe în dimineaţa Sâmbetei Mari şi are anumite etape. Se sting toate candelele dinăuntrul Bisericii, iar Mormântul lui Hristos este pecetluit cu ceară curată.

În jurul orei 12.00, în Biserică intră Patriarhul grec-ortodox şi începe tradiţionala procesiune, care constă în înconjurarea de trei ori a Sfântului Mormânt.

După procesiune, se despecetluieşte Mormântul şi schevofilaxul (cleric care are în grija sa obiectele și veșmintele liturgice, în principal, dar și toate celelalte obiecte prețioase sau sacre din tezaurul bisericii) duce în interior candela „neadormită” stinsă, care urmează să se aprindă de la Sfânta Lumină.

În continuare, Patriarhul Ierusalimului rămâne îmbrăcat numai cu un stihar alb.

După ce ia patru mănunchiuri de câte 33 de lumânări fiecare, intră în Mormânt. Împreună cu el intră şi reprezentantul armenilor, care are dreptul să stea în încăperea de dinaintea încăperii cu Sfântul Mormânt, de unde îl urmăreşte pe patriarh.

Înăuntrul Mormântului propriu-zis, patriarhul citeşte în genunchi rugăciunea specială şi îl roagă pe Iisus Hristos să dăruiască Lumina ca binecuvântare şi sfinţire pentru oameni.

Apoi, în urma rugăciunii, lumina sfântă se arată şi se răspândeşte în Biserică. În acelaşi timp aprinde şi candela „neadormită” din lăuntrul Mormântului.

Ceremonia se întregeşte cu ieşirea Patriarhului şi împărţirea flăcării sfinte credincioşilor, potrivit basilica.ro.

Minunea apare de Paștele ortodox, cu toate că cel catolic este cel care respectă cutuma privind data: prima duminică după prima lună plină a anului biblic.

Mitropolitul Clujului, ÎPS Andrei Andreicuț, susține inițiativa privind trecerea Bisericii Ortoxe Române pe stil nou și sărbătorirea Paștelui după calendarul gregorian, în comuniune cu țările din Vest.

El a întâmpinat opoziție, unul dintre argumente fiind acesta, al luminii sfinte.

Totuși, există credința că lumina apare indiferent de data la care sărbătoresc ortodocșii.