Luna iulie 2022, posibil cea mai secetoasă lună iulie din istorie. Avertismentul agricultorilor

Luna iulie 2022 este considerată de specialiști posibil cea mai secetoasă lună iulie din istorie. Potrivit meteorologilor, media precipitațiilor până în acest moment este de 29,2 litri/mp (intervalul 1 – 25 iulie).

În perioada septembrie 2021 până în iulie 2022 au fost abateri negative ale cantităților de precipitații în fiecare lună (excepție au făcut lunile decembrie 2021 și aprilie 2022);

Din 1901 până în prezent, România a cunoscut în fiecare deceniu, 1 până la 3 ani extrem de secetoși.

După anul 2001 avem un număr tot mai mare de ani cu secete, potrivit specialiștilor de la meteoplus.ro.

Administrația Națională de Meteorologie: Clasament ani cu iulie secetos

• 29,2 litri/mp în anul 2022 (1 – 25 iulie)
• 30,5 litri/mp în anul 1989
• 40,2 litri/mp în anul 2013
• 40,5 litri/mp în anul 2012

 Seceta extremă distruge agricultura

Seceta extremă afectează producţiile agricole ale României din acest an, însă va avea impact şi asupra următorului an agricol, întrucât lucrările nu vor putea fi executate la timp şi de calitate, susţine preşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Daniel Botănoiu, potrivit Agerpres.

Acesta consideră că sistemul de irigaţii ar trebui adaptat la noile tehnologii care să aibă eficienţă maximă pentru plante, însă ar trebui utilizate şi soiuri de plante tolerante la secetă.

Culturile cele mai afectate sunt cele însămânţate în primăvara acestui an: porumb, floarea soarelui, soia, furajele, legumele, dar în egală măsură sunt afectate şi păşunile.

Acesta a transmis că în prezent nu poate face estimări în privinţa suprafeţei afectate de secetă, aceste date urmând să fie anunţate de comisiile de constatare a pagubelor înfiinţate la nivel de judeţ.

Culturi de cereale, compromise definitiv

„Sunt zone unde porumbul este compromis definitiv. Este bine că s-a permis recoltarea culturilor care sunt compromise şi utilizarea acestora drept furaj însă nu trebuie să uităm că România nu mai deţine şeptelul adecvat pentru consumarea acestor furaje.

Ce poate să facă un fermier care recoltează 50 de tone de porumb furaj şi nu are animale? Credeţi că îl cumpără cineva? Toată presiunea acestor timpuri este pusă pe producătorul român, fie că este de cereale, lapte, carne, miere etc.

El este cel obligat să piardă, procesatorii, depozitarii, furnizorii de inputuri sau marile lanţuri de magazine nici nu vor să audă de împărţirea riscurilor de pe filieră ci vor să-şi menţină profitul neatins în aceste momente critice. Trist, însă adevărat!

Nu ne putem hazarda să estimăm o suprafaţă afectată, considerăm că este bine să aşteptăm rezultatul comisiilor numite prin ordin de prefect la nivel de teritoriu, dar şi informările furnizate de comitetul interministerial proaspăt înfiinţat şi patronat de prim-ministrul Ciucă”, a adăugat Butănoiu.

Seceta extremă afectează şi următorul an agricol, în condiţiile în care lucrările agricole nu pot fi executate la timp şi de calitate, consumurile de combustibili şi materiale vor fi cantitativ mai mari, inputurile scumpe, iar piaţa blocată.

„Nu au fost precipitaţii în aproape nicio zonă din România în luna iulie, iar deficitul de apă a depăşit 200 de litri pe metru pătrat în multe regiuni.

O situaţie care, pentru agricultură, nu mai poate fi îmbunătăţită în acest an”, a spus şeful AFR.

Irigații și sprijin bugetar pentru agricultori: soluțiile pentru agricultori

Potrivit acestuia, peste 45% din teritoriul european este afectat de seceta din acest an, ceea ce este „extrem de mult”, iar în acest context este nevoie de „politici aferente şi prevederi practice, arhitecturale, agricole, tehnologice, echipamente colective, planificare regională, managementul apei şi râurilor, inclusiv prin anticiparea izbucnirilor lor cele mai devastatoare”, pentru a ne proteja mai bine de căldură şi secetă.

„Soluţia pentru viitor sunt irigaţiile. Guvernul ar trebui să aibă o politică în domeniu aprobată de toate partidele pe care să o aplice repede şi să demareze lucrările de infrastructură la canalul Siret-Bărăgan şi nu numai.

Soluţii de finanţare europeană pentru sisteme de irigaţii moderne, eficiente se impun mai mult ca niciodată. Industria alimentară va trebui să fi susţinută prioritar, fără a creşte riscul unei alte ameninţări la securitatea alimentară.

Este nevoie urgentă de sprijin şi noi intervenţii din bugetul european”, a arătat Daniel Botănoiu.

AFR consideră că este nevoie de un sprijin de 15.000 euro per fermier şi 100.000 euro per IMM sub forma unei sume forfetare.

Plăţile sunt efectuate din fondurile FEADR alocate statelor membre pentru anii 2021-2022 şi care nu trebuie să depăşească 5% din acest fonduri.

„Nu putem să facem în continuare proiecte, iar, pe de altă parte, fermele să dispară. Este ca şi cum am cumpăra un costum Armani şi l-am pune pe un muribund.

Comparaţia este dură, însă aşa se întâmplă. Cei care au culturile afectate integral ar trebui să primească urgent acest ajutor să poată începe pregătirea noului an agricol”, a adăugat preşedintele AFR.

De asemenea, el a precizat că se discută şi despre crearea de „bazine” destinate irigării culturilor. „Profităm de abundenţă pentru a ne aproviziona şi se critică vehement aceste măsuri pe motiv că această apă stocată s-ar face în detrimentul apelor subterane, adevărate râuri de sprijin în timpul debitelor scăzute.

Împădurirea masivă, rurală şi urbană, pare să atingă, de asemenea, un consens, captând CO2, generând oxigen, dar mai presus de toate, creând umbrele de soare eficiente.

De exemplu, experienţa trecerii pe sub un stejar mare în mijlocul unui val de căldură”, a menţionat Botănoiu.

În opinia sa, este timpul să împingem lupta împotriva încălzirii globale către nevoia semnificativă de a ne proteja de efectele acesteia, fără a fi nevoie să luăm în considerare doar cauzele ei.

Seceta afectează peste 120 de mii de hectare în România

Suprafață totală afectată de secetă este de 120.016 ha, față de cele 116.674 ha anunțate luni, 25 aprilie, conform datelor Ministerului Agriculturii.

Județele afectate sunt Arad, Bacău, Botoșani, Brăila, Buzău, Cluj, Constanța, Galați, Gurgiu, Ialomița, Iași, Ilfov, Maramureș, Neamț, Satu Mare, Tulcea, Teleorman, Timiș, Vaslui și Vrancea, potrivit Mediafax.

Situația suprafețelor cu culturile calamitate se raportează zilnic pe baza proceselor verbale de constatare a pagubelor încheiate.

sursa: Agerpres, Mediafax, Facebook Meteoplus.ro