Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Misoginism în politica din Alba: Doar 12% din membrii consiliilor locale din orașele județului sunt femei


Publicat

Misoginismul în politică nu este o noutate. Unii ar putea spune chiar că stăm bine față de anii trecuți. Dar când vine vorba despre egalitate între sexe, egalitate în drepturi, sau chiar în șanse, trâmbițate „politic corect” pe la toate colțurile, relația dintre teorie și practică nu este nici măcar apropiată.

La o primă privire pe scena politică locală, în mulțime par să se înghesuie numai bărbați. Cu ajutorul unei „lupe imaginare” însă, la o privire mai scrupuloasă, parcă-parcă se disting și câteva doamne. Niște motive ar putea fi că ori nu au loc de bărbați, ori electoratul nu este pregătit aleagă femei, ori poate că ele nu reușesc să mintă cu atâta convingere ca bărbații. 

Realitatea e că în consiliile din Alba, lucrurile nu arată prea „feminin”. La primăriile din zece orașe din județul Alba, cu un total de 172 de consilieri locali, am reușit să găsim doar 22 de femei, adică undeva la 12%, ceea ce este sub nivelul european cam de trei ori.

La Consiliul Județean, avem 21 de bărbați și doar 2 femei: Marcela Dărămuș (PSD) și Angelica Mocan (PNL). Din cele 78 de unități administrativ-teritoriale din Alba, trei sunt conduse de femei, Lenuța Bubur de la Crăciunelu de Jos, Lenuța Aldea de la Cergău și Emilia Livia Cândrea de la Doștat.

Situația nu este echilibrată peste tot, așa că nu putem să generalizăm gradul de misoginism în orașele din Alba. De exemplu, la Aiud, din totalul de 19 consilieri locali, 5 sunt femei, adică peste 25%, iar la Cugir, din 19 consilieri, 4 sunt femei. La Ocna Mureș, din 17 consilieri 3 sunt femei, iar la Abrud, din 15 consilieri 3 sunt femei. Singurele primării din județ care nu au inclus în partea eligibilă a listelor electorale nicio femeie sunt Alba Iulia și Cîmpeni, drept pentru care, în consiliile locale din acest orașe sunt numai bărbați.

Sunt partide care nu au avut nici măcar un candidat femeie, iar dintre cele care au avut, puține au fost trecute în partea eligibilă a listei, iar și mai puține au ajuns în forul decizional al orașelor. În consiliile locale din Alba, cele mai multe femei provin din PDL, pe locul doi se află femeile social-liberal, apoi PP-DD cu două reprezentante și o femeie de la PNȚCD.

Se pare că, la nivel central, în România, situația este puțin deasupra celei a județului Alba. În Parlament, de exemplu, prezența feminină este undeva la 15%, în timp ce Parlamentul European este compus din 35% femei și 65% bărbați.

Iată care sunt femeile din consiliile locale din Alba:

La Alba Iulia, nicio femeie. Sunt șanse ca, după plecarea doctorului Mircea Ludoșan din CL, locul acestuia să fie ocupat de Monica Onețiu, asistent medical și director de îngrijiri la Spitalul Județean Alba.

La Sebeș, din 19 consilieri, doar o femeie a fost inclusă inițial pe listele eligibile, Paraschiva Nistor (USL). Ulterior, după plecarea conservatorului Gheorghe Feneșer la Instituția Prefectului, locul acestuia a fost preluat de Ileana Bogdan, tot din PC. În prezent, în Consiliul Local Sebeș sunt, deci, două femei.

La Aiud, situația este relativ mai echilibrată. Aici, inițial au fost 5 femei pe listele eligibile, dintr-un total de 19 consilieri. Una dintre femei, Andrea Katona (USL), a fost numită director al AJOFM, iar locul din CL ei a fost preluat de liberalul Bogdan Mircea Ciprian. Acum mai sunt doar patru femei în CL Aiud: Simona Lazăr (USL), Iulia Badea (PDL), Geza Molnar (PDL) și Szocs Ildiko (UDMR).

La Cugir, situația este similară cu cea de la Aiud, adică aproape de două ori peste media din județ. Din 19 consilieri locali, 4 sunt femei: Camelia Dumitrean (PDL), Rodica Florea (PNL), Tatiana Petric (PNL), Zorița Minerva Prepelița Ciulea (PDL).

La Ocna Mureș, din 17 consilieri, 3 sunt femei: Marcela Nicoară (PDL), Claudia Jurj (PP-DD) și Claudia Șilip (PNȚCD).

La Abrud, trei femei diversifică peisajul Consiliului Local, alcătuit din 15 membri: Emilia Scrob (PDL), Cornelia Oneț (PNL) și Iulia David – independent.

La Zlatna, Consiliul Local se poate mândri cu o singură femeie, din 15 consilieri. Este vorba despre Paula Ioana Homaciu (PDL).

Și la Baia de Arieș, din cei 13 consilieri, doar unul este femeie, Mărioara Baic, de la PP-DD.

În deciziile despre soarta orașul Cîmpeni, în Consiliul Local se exprimă doar bărbați, 15 la număr.


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

CUGIR

FOTO: INCENDIU la Cugir. Acoperișul unei case din localitate a fost cuprins de flăcări

Publicat

Un incendiu a izbucnit joi seara la acoperișul unei case aflată pe strada Biruinței din orașul Cugir.

Potrivit ISU Alba, Garda de intervenție Sebeș în cooperare cu SVSU Cugir intervin pentru localizarea și stingerea unui incendiu în localitatea Cugir pe strada  Biruinței.

Incendiul momentan se manifestă la nivelul acoperișului, arde în proporție de 80%.

Pompierii intervin cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD.

Acțiunea este în dinamică, revenim cu detalii.

Foto: ISU Alba

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

Ghișeul.ro, extins și pentru firme și plata altor obligații financiare către stat

Publicat

Sistemul Național Electronic de Plată, operabil de pe ghiseul.ro, va fi extins pentru a introduce posibilitatea de plată a obligațiilor datorate bugetului general consolidat și pentru persoanele juridice și alte entități fără personalitate juridică.

Guvernul a aprobat astăzi o Hotărâre în acest sens.

Totodată, prin extinderea acestui portal, persoanele juridice vor putea plăti, pe lângă taxe și impozite către bugetul de stat și alte obligații datorate altor instituții publice  (ex. amenzi, tarife), dacă acea entitate este înrolată în Sistemul Național Electronic de Plată.

Prin reglementarea introducerii posibilității persoanelor juridice de a-și plăti obligațiile către buget prin intermediul ghișeului virtual de plăți, mediul de afaceri va beneficia de aceleași avantaje pe care SNEP le oferă cetățenilor.

Principalul impact al acestei măsuri este transformarea digitală a relației dintre cetățeni, mediul de afaceri, mediul ONG și instituții publice, pe de o altă parte, iar pe de altă parte, reducerea sau eliminarea timpului de așteptare pentru plata serviciilor publice, facilitarea  comunicării dintre sectorul public și cel privat, precum și creșterea calității serviciilor oferte de entitățile din sectorul public.

Utilizatorii instituții publice care nu dețin sisteme electronice de gestionare a obligațiilor de plată către bugetul general consolidat vor avea posibilitatea de a efectua plăți cu completarea individuală, manuală, a sumei și tipului de tranzacție.

Comisioanele percepute de furnizorii de servicii pentru operațiunile de tranzacționare online aferente încasării obligațiilor de plată către bugetul general consolidat prin intermediul SNEP nu vor depăși tarifele maximale aprobate prin decizie emisă de Autoritatea pentru Digitalizarea României.

În cazul tranzacțiilor cu cardul, comisionul perceput de instituția de credit care acceptă plata este de maximum 1% din valoarea tranzacției, dar nu mai mare de 30 de lei.

Sistemul Național Electronic de Plată (SNEP) este administrat de către Autoritatea pentru Digitalizarea României, care va asigura corelarea evoluției tehnice a SNEP cu sistemele informatice ale altor autorități publice implicate  în acest proces și va monitoriza implementarea mijloacelor de plată.

Normele metodologice precum și normele tehnice privind Sistemul național electronic de plată online a obligațiilor fiscale se stabilesc în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei Hotarâri.

Informații suplimentare:

În prezent, Sistemul Național Electronic de Plată (SNEP) se adresează exclusiv plății taxelor și impozitelor și exclusiv persoanelor fizice.

SNEP este operabil de pe adresa  de internet ghișeul.ro și a funcționat  în parametri foarte buni până în prezent.

În anul 2019, au fost înrolate în ghiseul.ro un număr de 384 instituții publice locale și centrale și au fost înregistrate 1,268 milioane de tranzacții online, în creștere cu 34% față de cele operate în 2018.

 

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

FOTO ȘTIREA TA: „Dorel” în acțiune, la Alba Iulia. Trei stâlpi de comunicații, aproape doborâți de un buldoexcavator

Publicat

Trei stâlpi de comunicații aflați pe strada Tudor Arghezi din Alba Iulia au fost aproape doborâți, joi seara, de un buldoexcavator. Potrivit unui cititor Alba24, șoferul utilajului și-ar fi continuat mai apoi drumul, fiind în prezent căutat de polițiști.

Din imaginile trimise de către cititor se poate observa cum doi dintre stâlpi au fost aproape culcați la pământ.

Aceștia au rămas suspendați de o parte din cabluri, legate de stâlpii vecini, care nu au cedat.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Programul Rabla: Dosarele se depun exclusiv online, termenele au fost prelungite. Precizări de la Ministerul Mediului

Publicat

Depunerea dosarelor în cadrul Programelor Rabla și Rabla Plus se va face integral online, fiind acceptate în format electronic toate documentele necesare, transmite Ministerul Mediului, într-un comunicat.

Potrivit sursei citate, obligativitatea prezentării certificatului de distrugere și radiere a autovehiculelor vechi a fost înlocuită cu o comunicare online către dealer în care să fie specificate data și numele operatorului unde mașina a fost casată.

Vezi și A început programul Rabla Clasic pentru automobile și motociclete. Valoarea primei de casare și bonusuri

De asemenea, certificatele de atestare fiscală privind impozitele şi taxele locale au fost înlocuite cu o declarație pe proprie răspundere din care să reiasă că viitorul posesor al mașinii noi nu are datorii la stat, la momentul achiziției.

Au fost modificate și termenele de depunere a dosarelor:

Pentru Rabla Clasic, valabilitatea notei de înscriere, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice a fost extinsă cu 60 de zile (de la 120 la 180 de zile). În privința casării autovehiculului termenele au fost prelungite cu 60 de zile de la data emiterii notei de înscriere pentru persoanele fizice, iar pentru persoanele juridice termenul este de 180 de zile de la data emiterii contractului de finanțare și a notei de înscriere.

Cât privește Rabla Plus, valabilitatea notei de înscriere atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice a fost extinsă cu 40 de zile (de la 180 la 220 de zile), de la data emiterii.

Citește și Programul Rabla Plus a fost lansat. Sumele decontate de stat pentru mașini full electric sau hibrid și motociclete full electric

Mai mult, pentru toate programele și proiectele aflate în derulare, cu excepția Rabla și Rabla Plus, cărora le sunt aplicabile modificările expuse anterior, toate termenele se suspendă pe perioada stării de urgență și încă 30 de zile după încetarea acesteia.

”Mulți cetățeni ne-au scris despre greutățile pe care le întâmpină cu înscrierea în programele Rabla Clasic și Rabla Plus. Le-am promis că vom adapta programele la starea de urgență pe care o traversăm. Astăzi pot să vă anunț că am simplificat totul, în așa fel încât românii să își poată cumpăra o mașină nouă de acasă, din fața calculatorului. Dosarele pot fi realizate integral cu documente emise electronic și depuse mai departe, tot prin mediul online. Vrem să mișcăm lucrurile chiar și în această perioadă și să ne adaptăm la ea. Avem unul dintre cele mai mari bugete AFM și vrem să-l folosim în linii de finanțare care să sprijine populația și economia țării”, a declarat Costel Alexe, ministrul mediului, apelor și pădurilor.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate