Moaștele Sfântului Cuvios Nicodim cel Sfințit vor fi aduse la Catedrala Încoronării din Alba Iulia. Program procesiune și slujbe

Moaștele Sfântului Cuvios Nicodim cel Sfințit vor fi aduse la Catedrala Încoronării din Alba Iulia, în această săptămână.

Biserica Ortodoxă îi pomenește în 21 octombrie pe Sfinții Cuvioși Mărturisitori Visarion și Sofronie și a Sfântului Mucenic Oprea, a Sfinților Preoți Mărturisitori Ioan din Galeș și Moise Măcinic din Sibiel, cunoscuți ca Sfinții Mărturisitori Ardeleni.

”Frumusețea sărbătorii din acest an va fi sporită de prezența, la Catedrala arhiepiscopală din orașul Marii Uniri, a moaștelor Sfântului Cuvios Nicodim cel Sfințit, venerat cu multă evlavie de către credincioșii dreptslăvitori pentru darul facerii de minuni, al izgonirii diavolilor și al tămăduirii suferințelor trupești și sufletești”, a anunțat Arhiepiscopia Ortodoxă de Alba Iulia.

Racla cu sfintele moaște va ajunge la Catedrala Reîntregirii și Încoronării, joi, 20 octombrie, la ora 17.30, și va rămâne spre închinare până luni dimineața (24 octombrie).

PROGRAM Catedrala Încoronării Alba Iulia

Joi, 20 octombrie

• ora 17.30 – Primirea delegației ce va însoți racla cu moaștele Sfântului Cuvios Nicodim cel Sfințit, în fața clopotniței Catedralei arhiepiscopale
• ora 17.45 – Procesiune cu sfintele moaște în jurul ansamblului Catedralei arhiepiscopale
• ora 18.00 – Vecernia mare, urmată de slujba Utreniei

Vineri, 21 octombrie

• ora 08.00 – Acatistul Sfântului Cuvios Nicodim cel Sfințit de la Tismana
• ora 09.30 – Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie în sobor arhieresc, pe scena din faţa Catedralei arhiepiscopale
• ora 18.00 – Vecernia şi Acatistul Sfinților Mărturisitori Ardeleni

Sâmbătă, 22 octombrie

• ora 07.00 – Utrenia
• ora 08.00 – Sfânta şi Dumnezeiasca Liturghie
• ora 18.00 – Vecernia mare.

Sfântul Nicodim de la Tismana

Sfântul Nicodim de la Tismana este considerat părintele monahismului românesc. Acesta s-a născut în jurul anului 1320, în Macedonia. Pe când avea doar 15 ani, s-a hotărât să se călugărească.

A fost un sfetnic apropiat al domnitorului Mircea cel Bătrân și promotorul rugăciunii isihaste. Este unul din cei mai mari ctitori de lăcașuri sfinte din țara noastră. Este pomenit de Biserica ortodoxă în fiecare an la data de 26 decembrie.

În anul 1341, a fost hirotonit ierodiacon, iar după doi ani ieromonah și apoi a fost numit în scaunul stăreției de la Hilandar.

Minunile de la Tismana

Cea mai mare ctitorie a sfântului este Mănăstirea Tismana.

În vremea șederii sale la Tismana, sfântul a făcut nenumărate minuni, multe dintre ele regăsindu-se și astăzi în pictura din pridvorul bisericii mănăstirii (transformarea fripturii de purcel în păstrăv cu ocazia praznicului în cinstea lui Sigismund și a lui Mircea cel Bătrân; trecerea miraculoasă a Dunării pe rasa călugărească, mersul prin foc). Printre acestea se numără și vindecarea fiicei regelui Sigismund al Ungariei care suferea de epilepsie, potrivit basilica.ro, ce citează un articol din ziarul Lumina.

Cuviosul Nicodim a murit în 26 octombrie 1406, fiind îngropat în mormântul pe care și-l pregătise încă din timpul vieții în pridvorul Mănăstirii Tismana. Moaștele sale s-au păstrat o perioadă la Tismana, după care au fost ascunse de călugări pentru a nu cădea pe mâna necredincioșilor. Momentan la mănăstire nu se mai găsește decât degetul arătător de la mâna dreaptă a Sfântului, alături de crucea sa de plumb și toaca în formă de vultur.

Deși era considerat sfânt încă din timpul vieții, Biserica Ortodoxă Română l-a canonizat la aproape 600 de ani de la moarte prin hotărârea Sfântului Sinod din anul 1955, stabilindu-i-se ca zi de prăznuire 26 decembrie.

Sfinţii Ardeleni, Visarion, Sofronie de la Cioara şi Oprea Miclăuş din Săliștea

Sfinţii Cuvioşi Mărturisitori Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara şi Mucenicul Oprea Miclăuş din Săliştea Sibiului sun sărbătoriţi în fiecare an pe 21 octombrie. De peste de ani, sărbătoarea Sfinţilor Ardeleni prilejuieşte, la Alba Iulia, organizarea unor manifestări culturale şi duhovniceşti pentru iubitorii de spiritualitate.

Cei trei Sfinţi –  Visarion Sarai, Sofronie de la Cioara şi Mucenicul Oprea Miclaus din Săliştea Sibiului – au fost apărătorii Bisericii Ortodoxe din Transilvania. Aceştia au trăit pe la mijlocul veacului al XVIII-lea. Cuviosul Visarion din Sarai s-a născut în Bosnia. A călătorit pe la multe locuri sfinte, şi îndeosebi, la Ierusalim şi la Muntele Athos şi a intrat de tânăr în monahism.

Îndurerat de suferinţă românilor pentru credinţă lor ortodoxă, a călătorit prin Transilvania, propovăduind pretutindeni credinţă ortodoxă.

Cuviosul Sofronie de la Cioara, s-a născut în satul Cioara, din părţile Orăştiei, că fiu al unei familii preoţeşti. Ucenicia în călugărie şi-a făcut-o în Ţară Românească. Reîntors la Cioara, a întemeiat un schit în mijlocul codrilor, învăţând pe români calea mântuirii.

Cel de al treilea luptător pentru dreapta credinţă a fost ţăranul Nicolae Oprea născut în Săliştea Sibiului. Tată de familie, plugar, mirean şi bun creştin, gata de jertfă pentru credinţă străbuna, fericitul Oprea a primit, că pe o mare cinste, sarcina să ducă „la împăratul”, plângerile românilor: „Noi cerem, ziceau ei, în numele poporului, vlădică de legea noastră.”

La început, curajul şi îndrăzneala românilor au fost întâmpinate cu ameninţări şi izgoniri. Cu timpul, ele s-au repetat şi au stârnit o prigonire şi multe întemniţări. În cele din urmă, în loc să i se împlinească cererile, fericitul Oprea a fost închis pe viaţă, în vestită temniţă de la Kuffstein, şi nu s-a mai întors niciodată, primind cununa nemuritoare a Mucenicilor.