Moșii de Florii 2022: Obiceiuri și tradiții în Sâmbăta Morților. Ziua în care Iisus Hristos a făcut cea mai mare minune

Sâmbătă, 16 aprilie, credincioșii ortodocși prăznuiesc Sâmbăta lui Lazăr și minunea făcută de Iisus Hristos: învierea lui Lazăr. Aceasta este considerată cea mai mare minune a lui Hristos.

Sâmbăta lui Lazăr mai este cunoscută și sub denumirea de ”Moșii de Florii” sau ”Sâmbăta Morților”. În această zi se pomenesc sufletele rudelor care au murit. 

Citește și MESAJE de FLORII 2022: Idei de urări pentru cei care poartă nume de flori. Felicitări în zi de sărbătoare

Sâmbăta lui Lazăr este sărbătorită de creștini-ortodocși cu o zi înainte de Duminica Intrării lui Hristos în Ierusalim (Duminica Floriilor) și reprezintă puntea de legătură între Postul Paștelui și Săptămâna Patimilor.

Vezi și Sâmbăta lui Lazăr: Ce e bine să faci înainte de FLORII. Ziua în care femeile fac plăcinte, iar copii merg cu colinde

În ajunul Floriilor se respectă tradiția „Cântecelor de Paști”. În aceste zile se cântă cântece religioase care amintesc despre moartea şi învierea lui Lazăr, prietenul lui Iisus. Învierea lui Lazăr anticipează Învierea Mântuitorului Hristos.

Ce trebuie să facă femeile cu o zi înaintea Floriilor

De Moșii de Florii, gospodinele fac plăcinte și nu au voie să toarcă.

Tradiția spune că cei care așteaptă la poarta Raiului pot să revină pe pământ dacă aceste lucruri nu sunt respectate.

Dacă femeile pregătesc plăcinte, fetele tinere plantează flori, fiind convinse că numai cele sădite acum vor avea multe ramuri înflorite.

Plăcintele vor fi date de pomană vecinilor, rudelor şi tuturor musafirilor.

Ce simbolizează cele aduse la biserică de sâmbăta lui Lazăr

Pe lângă colivă, tradiția transmite că la biserică trebuie aduși si colaci. Din punct de vedere etimologic, termenul de „colac” provine din limba ebraică, unde „challah” însemna „pâine dospită”.

De asemenea, rădăcina termenului din ebraică face referință tot la forma rotundă care reprezintă continuitatea sau legătura dintre noi și cei trecuți la cele veșnice.

În mod normal, în această zi, la casele gospodarilor colindă fetele din localitatea respectivă , purtând pe cap cununi cu flori de câmp.

În numeroase zone din țară, fetele mai mici, îmbrăcate în rochii albe, împodobite cu flori de primăvară, merg cu colindul prin sat, spunând povestea sărmanului Lazăr care a murit foarte tânăr, despre moartea nefericită şi despre înmormântarea acestuia.

În zona de sud, în sâmbăta Floriilor se mergea cu Vaiul, care inițial a fost un imn religios. Tradiția spune că fete împodobite cu salcie cântau din poartă în poartă și primeau ouă.

Superstiții de Sâmbăta Floriilor

Colindătorii sunt primiți de gazde cu multă bucurie. În cinstea lor, gazdele își împodobesc casa cu salcie sfințită, își exprimă optimismul, speră şi spun cu credință: „Vă așteptăm şi la anul!”.

Bătrânii satului respectă tradiția şi colindătorii sunt răsplătiți cu ouă albe, nefierte, pentru a fi vopsite, încondeiate de Paști, în Joia Mare.

De asemenea, în Sâmbăta Floriilor copiii colindă la vecini şi la prieteni cu crenguțe de salcie sfințite la biserică de preotul satului. În colindul lor sunt urările de bine şi de sănătate.

Cântecele copiilor povestesc din generație în generație despre Iisus, Cel care a fost primit cu slavă şi cu ramuri de măslin şi de curmal în Ierusalim de mulțimile care, peste doar o săptămână, l-au răstignit.

Moșii de Florii 2022. Reţetă de colivă

Pe 16 aprilie 2022 se face ultima slujbă de pomenire a morţilor din Postul Mare, iar creştinii vin la biserică cu coliva făcută din grâul care a stat în biserică pe tot parcursul celor 40 de Liturghii în care s-a citit sărindarul, în Postul Paştelui.

Ingrediente: 500 g grâu decorticat sau arpacaș, 375 g zahăr, aproximativ 250 g nuci curățate, vanilie, coajă rasă de lămâie (opțional), o cană și jumătate pesmet din pâine albă sau biscuiți, zahăr pudră, ca să se acopere bine coliva, 1 linguriță rasă cu sare și eventual, puțină cacao, bomboane, pentru ornat colivă.

Rețeta de colivă – Mod de preparare:

• Se curăță toate corpurile străine din grâu, apoi spălam în mai multe ape (de regula șapte).
• Punem grâul într-o oala mai mare, peste care turnăm apă, ca să acopere boabele de grâu, se fierbe cel puțin o oră. Trebuie să amestecăm din când în când, ca să nu se prindă.
• Dăm oala jos de pe foc și o acoperim cu un șervet curat, apoi o învelim cu o pătură, sau ceva gros, ca să-și mențină căldură cât mai mult.
• După 4-5 ore, adaugăm zaharul și fierbem din nou, până se leagă. Acum trebuie să amestecăm cu o lingură curată din lemn, ca să nu se lipească de fundul vasului, dând gust neplăcut colivei.
• După ce s-a legat, luăm vasul de pe foc și îl lăsăm descoperit, până ce compoziția s-a răcit și o ținem acoperită în frigider până când dorim să finisăm coliva.
• Înlăturam coaja care s-a format, adaugăm sarea, vanilia, coaja rasă de lămâie și nucile tăiate fin cu cuțitul, pisate sau râșnite după preferință.
• În continuare, amestecăm ușor toate ingredientele, până se omogenizează.
• Compoziția o așezam pe un platou curat, ceva mai mare decât o coala de hârtie și o modelăm uniform pe platou, ca să capete o formă frumoasă.
• Deasupra cernem pesmetul, pe care îl presam puțin cu un carton ca să fie mai dens și neted, apoi cernem un strat uniform de zahăr pudră, gros de cel puțin 1 mm (oricum să acopere bine pesmetul), pe care îl presăm, ca și pe pesmet.
• Pentru ornat, putem folosi un șablon făcut din carton, care să reprezinte o cruce, peste care cernem puțină cacao. De asemenea, putem folosi diverse bomboane, ca: drajeuri, migdale trase în zahăr și altele.
• Curățam bine marginile platoului de pesmetul și de zaharul căzut la cernut.
• Coliva este bine s-o pregătim în ajunul zilei când vrem s-o folosim. Lumânarea pe care o înfigem în colivă, trebuie să aibă un disc de hârtie, pentru a nu se scurge ceara pe colivă.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News