Moșii de Florii sau sâmbăta lui Lazăr: Semnificația creștină a Sâmbetei Morților, tradiții și superstiții

Sâmbăta Morților, Moșii de Florii sau sâmbăta lui Lazăr este ziua de dinaintea duminicii Floriilor. 

În tradițiile românilor, în această zi, femeile obișnuiau să gătească plăcintele lui Lazăr și să le dea de pomană.

În sâmbăta lui Lazăr, la sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva morții, care așteaptă la poarta Raiului, să revină pe pământ.

Totodată, se practică datina Lăzărelului, practică care amintește de un străvechi zeu al vegetaţiei ce murea şi renăştea la începutul fiecărei primăveri.

Citește și MESAJE de FLORII 2021: Idei de urări pentru cei care poartă nume de flori. Felicitări în zi de sărbătoare

Tradiții de Sâmbăta Morților

• în zona de sud, se mergea cu Vaiul, care inițial a fost un imn religios.

Tradiția spune că fete împodobite cu salcie cântau din poartă în poartă și primeau ouă.

• obiceiul Cântecelor de Paști.

În aceste cântece se povestește despre moartea și învierea lui Lazăr, înviere care o anunță pe cea a Mântuitorului Iisus Hristos.

• copiii colindă cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului, apoi merg la fiecare casă, cântă şi urează de bine şi de sănătate;
• la sate, pe vremuri, se practicau de Florii și câteva obiceiuri păgâne.

La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apă cu busuioc şi cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari.

În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap, aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer, sperând, în acest fel, să le crească părul frumos şi bogat.

• În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi tocmai ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare.

Citește și: FLORIILE sau Duminica Stâlpărilor: Intrarea Domnului Iisus în Ierusalim. Semnificația creștină, tradiții, superstiții

În această sâmbătă, Biserica Ortodoxă cinsteşte una dintre cele mai mari minuni săvârşite de Iisus Hristos în viaţa pământeană, învierea lui Lazăr.

Evenimentul religios s-a petrecut în localitatea Betania, unde Lazăr, prietenul lui Iisus, murise de patru zile.

Învierea lui Lazăr a fost descrisă în Sfânta Evanghelie după Ioan în Capitolul 11, versetele de la 1-45.

Tradiţia spune că, după învierea sa din morţi, timp de 30 de ani, cât a mai trăit, Lazăr a mâncat doar fructe.

Se mai spune că Maica Domnului nostru Iisus Hristos i-a lucrat cu mâinile ei un omofor şi i l-a dăruit.

De asemenea, cele patru zile petrecute în mormânt l-au marcat pe Lazăr şi, cât a trăit, el n-a mai zâmbit niciodată.