Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Nea’ Gheorghe din Loman, la 89 de ani. Documentar despre credință și singurătate, realizat de un tânăr din Alba Iulia


Publicat

Nea’ Gheorghe, un bătrân de 89 de ani, locuiește singur în vârful unui deal, în cătunul Tonea, comuna Loman, județul Alba.

Întreaga lui viață a locuit în aceeași casă bătrânească unde își petrece zilele în liniște. Gheorghe este un om credincios, cu frica lui Dumnezeu, motiv pentru care acesta a decis să locuiască singur, pentru a-și întări relația cu Dumnezeu și pentru a trăi o viață spirituală, lipsită de orice distragere exterioară.

 

Omul a devenit personajul principal al unui documentar realizat de un tânăr din Alba Iulia, Alexandru Costea. Documentarul are și o pagină de Facebook.

Acesta povestește cum a ajuns la subiect și cum a realizat documentarul ”În vârf de deal”:

”Totul începuse în iarna anului 2018, mai exact cu câteva zile înaintea Crăciunului. Mă aflam într-un magazin comercial și nu pentru a-mi face cumpărături de sărbători ci pentru strictul necesar, iar în jurul meu era haos, lume agitată, stresată, nemulțumită, nu înțelegeam nimic, totul părea a fi o competite a cărucioarelor de cumpărături.

Acest lucru m-a marcat pe moment, dar am reușit să trec peste imediat, m-am adaptat și mi-am terminat cumpărăturile.

Odată ieșit din magazin, întâlnesc un om al străzii, destul de în vârstă care îmi cere câțiva bani. Era tare simpatic și din primul moment îl văzusem că pe un personaj dintr-un film, din păcate toți banii mei erau pe card, așa că nu i-am lăsat nimic.

Pe drumul spre casă am început să fac legătura între ceea ce se întâmpla în interiorul magazinului și ceea ce se întâmpla în exteriorul magazinului, am asociat totul cu două realități total opuse sau două lumi diferite.

Așadar, această întâmplare și totodată această curiozitate de explorare a celor două realități, m-au insiprat înspre căutarea și documentarea unui subiect care să îmi răspundă la toate întrebările pe care începusem să mi le formez pe măsură ce încercam să găsesc direcția în care să pornesc documentarul.


A trecut un an de zile de la momentul în care știam ce vreau să filmez, până la momentul în care am reușit să filmez așa cum îmi doream.

Având în vedere faptul că povestea trebuia să se desfășoare în perioada sărbătorilor de iarna, am ținut foarte mult să filmez iarna, mai exact în apropierea Crăciunului din 2019.

Știam de la început că o să am nevoie de o persoană în vârstă, dar asta nu era de ajuns, aveam nevoie de o persoană în vârstă care să servească poveștii pe care o aveam eu în minte.

Așa că am mers în vizită la o mănăstire de maici din satul Strungari, județul Alba, le-am explicat maicilor de la mănăstire ideea mea, le-am spus că aș vrea să surprind câteva zile din viața unei persoane neajutorate, care trăiește singură, obișnuită cu ideea.

Nu am apucat să îmi termin ideea și o maica îmi zice de Moș’ Gheorghe. Încă de când am intrat în curtea bătrânului, am simțit căldura cu care am fost primiți, am făcut cunoștință cu Moș’ Gheorghe, care ne poftește imediat în căsuța lui.

Este o căsuță mică, cu un pat, o masă și o sobă de teracotă veche, dar fericirea lui strălucea în tot acel mediu. Asta m-a copleșit. Am început să îi povestesc despre ideea mea, iar el asculta foarte atent și interesat de ceea ce îi povesteam eu.

După câteva ore de discuții, Moș’ Gheorghe, aprobă toată ideea mea și face o trimitere religioasă, mai exact la Nașterea Domnului, când Fecioara Măria umbla din casă în casă să nască și nimeni nu voia să o primească.

Iar el ca să ne ajute pe noi cu documentarul ne va primi la el acasă să putem filma. Am rămas uimit și totodată nerăbdător să revin să filmez.

În tot acest proiect am lucrat împreună cu colegii mei, Răzvan Rotariu(Bacău) care s-a ocupat de regia și montajul proiectului, cu Adrian Olteanu (din Alba-Iulia, coleg cu mine de facultate si fost coleg la liceul de arte din Alba Iulia) care a fost operator de imagine la camera a doua, cu această cameră am filmat cadre generale de atmosferă, compoziții cu spațiul și peisajele din împrejurimi.

De captarea sunetului s-a ocupat Daniel Benchea, iar rolul meu în acest proiect a fost de producător, director de imagine și cameraman la camera principală, cea prin intermediul cărei urmărim activitățiile și povestea bătrânului”.

Sinopsis: despre cum s-a filmat și alte explicații ale autorului

Filmul se deschide cu o prezentare a spațiului, vedem casa lui Moș`Gheorghe, într-o atmosferă calmă și liniștită. Primul cadru în care vedem personajul principal este în momentul în care își începe ziua prin rugăciune.

Acest cadru a fost filmat din exteriorul locuinței, prin geamul ușii.

”Motivul pentru care am decis să îl filmez din exterior a fost pentru ca să nu intervin într-un mod intruziv în intimitatea sa încă de la începutul filmului și totodată să îi ofer lui șansa de a intra în poveste, prin următorul cadru când îl vedem cum iese din casă” a scris Alexandru în sinopsisul documentarului.

Odată ieșit din casă, povestea se construiește din compoziții de atmosferă, moment în care privitorul se poate conecta cu gândurile personajului principal.

Încă de la începutul filmului putem spune despre Moș` Gheorghe că este un om activ, un om care se descurcă pe proprile sale puteri.

Fie că îl vedem tăind lemne, hrănind animalele și chiar plimbându-se prin împrejurul casei sale, seninătatea și luciditatea se pot observa pe chipul său în orice moment.

Spațiul este reconfigurat prin stilistica imaginii prin, abordarea formatului 4/3 și a unitonalitatii alb-negru.

Cadrele descriptive sunt fixe, asemeni unor fotografii vechi care vor marca trecerea inexorabilă a timpului pe care Moș` Gheorghe nu o resimte ca o povară ci ca o bucurie.

Slujba are un rol pivotant în tranziția de la natura uscată la zăpada din ziua Crăciunului, zăpada fiind un simbol al purității și al frumuseții divine, contrastează momentul în care Moș`Gheorghe se curăță prin împărtășanie și se pregătește sufletește pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.

Mersul la biserică reprezintă un element important în rutina personajului, având în vedere faptul că cea mai apropiată biserică este la o distanță de 10 kilometri, Moș` Gheorghe merge pe jos în fiecare Duminică, traversând întreaga pădure, pe un drum rupt de realitate, acesta parcurge această distanță în aproximativ 3 ore, iar la întoarcere aproximativ 4 ore.

Pentru a merge la biserică, Moș` Gheorghe se trezește la ora 04:00, se îmbracă frumos, se aranjază și pornește singur prin pădure.

Pregătirea, cât și drumul spre biserică sunt descrise și în film. În drumul său spre biserică, se oprește de fiecare dată la cimitir unde aprinde o lumânare pentru soția lui, pe care o pomenește de fiecare dată în rugăciunile sale, fapt ce semnifică dragostea lui pentru soție și implicit, pentru familie.

Fiind cuprins de un sentiment de apartenență și dependență, personajul își proiectează dorințele și temerile asupra lui Dumnezeu, capabil de a le îndeplini și de a-l proteja. Experiențele lui zilnice sunt expresia altruismului și a dorinței de a împărtăși din puținul pe care îl are, celorlalți.

Alexandru Costea: Prin documentarul, „În vârf de deal” am urmărit să surprindem într-un mod observațional o mică parte din stilul de viață a lui Moș Gheorghe, iar în același timp să conturam cât mai poetic spațiul și timpul în care personajul a trăit, trăiește și va trăi în continuare, capturat în imagini.

Chiar dacă Moș Gheorghe nu va mai exista în forma lui fizică, relația cu ceilalți oameni, stiul de trai, inclusiv relația cu camera și relația pe care a reușit să o formeze cu noi, toate aceste aspecte formează ceea ce credem noi că înseamnă documentarul observațional ori poetic.

Sfârșindu-se ca o formă incertă ce își propune să redea un concept prin care totul se transformă într-o reamintire a trecutului.

Răzvan Rotariu: În calitate de regizor și monteur, acest proiect a fost o adevărată provocare. Fiind o primă experiență și încercare la realizarea unui documentar, o mare parte din direcția de conținut a depins de mine.

Atât la filmări cât și între acestea am încercat să găsesc și construiesc treptat o structură a documentarului și să observ anumite tipare și motive, care mai apoi să genereze un oarecare fir narativ.

Fiecare dialog, fiecare vorbă în parte și fiecare element vizual au fost atent alese și ordonate pentru a susține acest fir respectiv. Începând de la un documentar observațional, pe parcurs am simțit totuși toți nevoia de anumite intervenții pe alocuri, pentru a putea scoate cât mai multă informație și trăire din ce ne-a fost oferit.

 

Astfel, am ajuns să conversăm cu bătrânul, să îi urmăm propunerile de idei de filmare și să ne permitem să fim atât spectatori cât și personaje pasive în povestea lui. Acest lucru ne-a permis să întrăm într-o zonă mai personală din viața lui, trâind și capturând anumite momente intime.

Cu toate acestea, am ajuns la concluzia că realitatea este dificil de regizat, iar pentru a urma o structură specifică plănuită de înaintea filmărilor, este nevoie de compromis.

Adrian Olteanu: Filmările pentru documentarul “În Vârf De Deal” au fost o experiență unică și cu adevărat profundă. Spiritualitatea, modestia, empatia și iubirea sunt doar câteva elemente care au fost constant prezente pe parcursul filmărilor.

În calitate de operator la a doua cameră, am căutat să surprind atmosfera locurilor, să conturez partea poetică a materialului prin cadre statice, de atmosferă.

Fiind un documentar observațional poetic, emoția transmisă prin cadrele statice introduce privitorul în lumea lui Gheorghe, o lume simplă și modestă material, dar cu multe alte comori atât spirituale cât și religioase.

Titlu: În vârf de deal

Gen: Documentar

Durată: 1h

Personaj principal: Gheorghe Stănuș



ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EDUCAȚIE

Uniforma, obligatorie în școli. Senatul a aprobat propunerea legislativă și a stabilit suma pe care o vor primi părinții

Publicat

Propunerea legislativă ce prevede ca uniforma să devină obligatorie în școli, a fost aprobată marți de Senat, cu 87 de voturi pentru, 41 contra și nicio abținere. Elevii din învăţământul general obligatoriu de stat ar urma să primească câte 350 de lei anual pentru uniforma stabilită de şcolile unde învaţă.

”Pentru acoperirea costurilor uniformelor şcolare se acordă o sumă de 350 de lei/ an şcolar pentru fiecare elev, sumă care se atribuie în cote egale în fiecare semestru. Fondurile necesare pentru aplicarea prezentei legi se asigură din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării”, potrivit unui amendament al senatorului PSD Ecaterina Andronescu, scrie Agerpres.

Propunerea legislativă urmează să fie votată și de Camera Deputaților, în calitate de for decizional, în procedură de urgență. Dacă va trece și de Camera Deputaților, uniforma ar deveni obligatorie începând cu anul școlar 2021-2022.

În Legea 35/2007 se prevede că unitățile de învăţământ îşi pot stabili pentru elevii lor cel puțin un semn distinctiv – ecuson, uniformă, eșarfă sau alte asemenea.

Uniforma școlară va fi obligatorie pentru toți elevii, din anul școlar 2020-2021, prevede un nou proiect de lege. Introducerea uniformei ar creste siguranța elevilor în scoli, considera inițiatorii proiectului. Aceștia propun ca părinții sa primească anual 350 de lei de la stat pentru cumpărarea uniformei.

Consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentantiv al părinţilor şi cu consultarea reprezentanţilor elevilor, stabilesc pentru elevii unităţii de învăţământ respective cel puţin un semn distinctiv cum ar fi: ecuson, uniformă, eşarfă sau alte asemenea”, este specificat în raportul de adoptare al proiectului depus de senatorul PSD Liviu-Marian Pop.

„Consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentantiv al părinţilor şi cu consultarea reprezentanţilor elevilor, pot stabili modelul uniformei şcolare pentru elevii unităţii de învăţământ respective din învăţământul general obligatoriu de stat.

Dacă acest proiect de lege va trece și de Camera deputaților, Legea Educatiei se va modifica astfel:

„Lege pentru modificarea art. 5 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ

Art. I — Articolul 5 din Legea nr. 35/2007 privind creșterea siguranței în unitățile de învățământ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 165 din 8 martie 2007, cu modificările ulterioare, se modifică și va avea următorul cuprins:

„Art. 5 — (1) Consiliile profesorale, cu acordul consiliului reprezentativ al părinților și cu consultarea reprezentanților elevilor, stabilesc modelul uniformei școlare pentru elevii unității de învățământ respective din învățământul general obligatoriu de stat.

(2) Pentru acoperirea costurilor uniformelor școlare, se acordă o suma de 350 de lei/anul școlar pentru fiecare elev, suma care se atribuie în cote egale în fiecare semestru.

(3) Fondurile necesare pentru aplicarea prezenței legi se asigura din bugetul Ministerul Educației și Cercetării.

(4) Modelul uniformelor școlare se comunica inspectoratului județean de poliție și inspectoratului județean de jandarmi sau, după caz, Direcției Generale de Poliție a

Municipiului București și Direcției Generale de Jandarmi a Municipiului București.”

Art. II — Prezența lege intră în vigoare începând cu anul școlar 2020 — 2021″, prevede documentul.

„În România, uniformele școlare au o tradiție neîntreruptă încă din secolul al XIX-lea și până în zilele noastre. Primele uniforme școlare de pe teritoriul României au apărut la Turnu Severin în 1897. Ulterior, prin reforma la scară largă a învățământului, implementată de Spiru Haret, obligativitatea purtării uniformelor școlare s-a extins la nivel național.

În perioada interbelică, purtarea uniformei școlare era un motiv de mândrie pentru elevii români, datorită sentimentului de apartenența la o comunitate prestigioasă de tineri studioși. Acestui sentiment i se răspundea, din partea societății, cu respect și admirație.

Ulterior, că efect al introducerii uniformelor școlare inspirate din modelul sovietic, sentimentele de mândrie și de apartenența la o comunitate studioasă s-au degradat în timp, astfel că, la sfârșitul anilor 80, elevii aveau o atitudine ostilă față de uniformă și conformism.

În țară noastră nu au fost efectuate studii sociologice și pedagogice pe tema uniformelor școlare. De altfel, chestiunea nu a fost tratată științific în studii de specialitate pedagogică.

Studiile și sondajele finanțate și efectuate de-a lungul timpului în țările vest-europene și în Statele Unite ale Americii au pus în evidență cu predilecție avantajele purtării uniformei școlare, cu deosebire pentru elevii din clasele mici.

În acest sens, specialiștii în pedagogie școlară consideră că această ar diminua diferențele de statut economic și social și ar contribui la eliminarea situațiilor penibile în care copiii se simt frustrați de modul în care se îmbracă. Conform unui studiu american, 83% dintre profesorii chestionați consideră că o uniformă școlară bine aleasă poate preveni bullying-ul pe tema înfățișării sau a situației economice.

Un alt avantaj economic pentru părinți îl constituie faptul că cheltuielile legate de procurarea uniformei școlare au loc, de regulă, o dată pe an, astfel că părinții nu vor mai fi nevoiți să reînnoiască frecvent garderoba de școală a copiilor.

La această se adaugă faptul că este eliminat astfel stresul copiilor (dar și al părinților) de a decide zilnic cu ce să se îmbrace, precum și a tentației de a purta la școală o vestimentație excentrică, din tendința specifică vârstei de a epata în față colegilor sau de a se impune în față acestora.

Profesorii apreciază că portul uniformei școlare contribuie la disciplinarea elevilor și la creșterea capacității de concentrare a acestora”, este menționat în expunerea de motive a proiectului de lege.

În prezent, uniformă școlară pentru elevi nu este obligatorie prin lege, însă fiecare unitate de învățământ poate impune purtarea ei prin includerea acestei prevederi în regulamentul școlar. Totuși, elevii nu pot fi privați de dreptul la educație, astfel că interzicerea intrării în școală fără purtarea uniformei le-ar încalcă acest drept.

Pentru că elevii să poarte uniformă din septembrie 2020 proiectul de lege va fi adoptat și de camera deputaților și promulgat de președinte.

surse: portalinvatamant.ro, adevarul.ro ( foto)

 

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

România a cerut 10 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19. Cine vor fi primii beneficiari și pe ce criterii vor fi selectați

Publicat

România a cerut 10 milioane de doze de vaccin anti-COVID-19 pentru a acoperi „măcar jumătate din populație, cu referire specială pentru tot ce înseamnă vârstele extreme, personal medical direct implicat și pentru tot ce înseamnă comorbidități și patologii conexe în cadrul infecției cu coronavirus”, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru.

Un vaccin anti-coronavirus ar putea să fi gata în prima jumătate a anului viitor, iar în a doua jumătate a anului acesta să fie disponibil pentru populație, a anunțat Tătaru.

„Noi la nivelul UE, a Comisiei Europene, avem discuții cu tot ce înseamă firmă care în acest moment se află într-un studiu, fază 1 sau fază 2, pentru acele vaccinuri împotriva COVID-19. În măsura în care vom avea rezultate patentate vă vom ține la curent. Din ce știu eu, până la finalul anului vom avea și o fază trei, iar în primul trimestru al anului viitor vom avea pe piață și aceste vaccinuri anti-COVID, rămânând ca din a doua jumătate a anului viitor să-l avem în masa mare a populației”, a declarat sursa citată/.

Ministrul Sănătății a anunțat că România a cerut 10 milioane de doze pentru a acoperi „măcar jumătate din populație, cu referire specială pentru tot ce înseamnă vârstele extreme, personal medical direct implicat și pentru tot ce înseamnă comorbidități și patologii conexe în cadrul infecției cu coronavirus. Surplusul vrem să-l facem efectiv în măsura evoluției pentru tot ce înseamnă patologie coexistentă în a preveni infecția cu coronavirus”

Referindu-se la tratamentul cu Remdesivir, Nelu Tătaru a spus că prima tranşă este de 7.000 de doze.

„În acest moment, noi avem o primă tranşă în care au venit aproape 7.000 de doze, urmează în septembrie să ne mai vină 10.000 de doze, iar în octombrie să ne mai vină şi restul de 8.000 de doze până la 25.000. Ele sunt necesarul pentru 4.000 de pacienţi cu tratamentul standard de 5 zile”, a arătat ministrul.

Potrivit acestuia, 6% din persoanele infectate cu noul coronavirus au vârste mai mici de 19 ani.

„La evaluările noastre, ce am putut vedea per total, 6% din numărul de cazuri sunt la pacienţi sub 19 ani”, a mai spus Tătaru.

Citeste mai mult
Publicitate

CUGIR

Două străzi din localitatea Vinerea, orașul Cugir, vor fi asfaltate și modernizate. Investiții de peste 3 milioane de lei

Publicat

Două străzi aflate în Vinerea, localitate componentă a orașului Cugir, în lungime totală de 1,48 km, vor fi asfaltate și modernizate printr-o investiție de peste 3 milioane de lei. 

Primăria Cugir a lansat luni, 10 august, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) o licitație pentru modernizarea a două străzi din oraș, respectiv strada Zăvoiului și strada Morilor.

Valoarea totală estimată este de 3.092.596,48 de lei, fără TVA. 

Străzile propuse spre modernizare au o lungime totală de 1.482 de metri.

Denumire stradă / lot – lungime – lățime

– strada Zăvoiului – 173 de metri lungime – 4 metri lățime

– strada Morilor 1 – 518 de metri lungime – între 4 și 5,5 metri lățime

– strada Morilor 2 – 660 de metri lungime – 5,5 metri lățime

– strada Morilor 3 – 131 de metri lungime – 5,5 metri lățime

Potrivit documentației, sistemul rutier va fi un sistem rutier semirigid cu îmbrăcăminte din mixtura asfaltică:

– 4 cm strat de uzură BA16

– 6 cm strat de legătură

– 20 cm strat de fundație superior din balast stabilizat

– 35 cm strat de fundație inferior din balast

– 8 cm strat din nisip rol anticontaminant și izolator

Încadrarea părții carosabile se va realiza cu borduri prefabricate, cu dimensiunile secțiunii de 15 x 25cm, montate cu o gardă sau oglindă de 10 – 15cm pe o fundație din beton monolit. Lungimea totală a bordurilor de încadrare a părții carosabile este de 7.634 m.

La sistematizarea, proiectarea și realizarea trotuarelor se vor prevedea lucrările necesare pentru siguranța circulației și pentru dirijarea fluxurilor de pietoni. Structura constructivă a trotuarelor va fi alcatuită din: 6 cm dale de beton vibropresat, 5 cm nisip pilonat, 15 cm balast.

Accesele la proprietăți vor face legătura între partea carosabilă și portile imobilelor adiacente, vor avea o lățime medie de 4 m și vor fi încadrate de borduri de beton prefabricate de 10 x 15 cm pozate pe o fundație din beton monolit. Structura constructiva a acceselor va fi alcătuită din: 8 cm dale de beton vibropresat 5 cm nisip pilonat, 15 cm balast stabilizat, 20 cm balast.

Pe străzile unde distanța dintre fronturile construite permite deplasarea în plan a trotuarelor față de partea carosabilă, se vor amenaja zone verzi delimitate de borduri din beton de ciment 15 x 25 cm spre carosabilă respectiv 10 x 15 cm spre trotuare, pozate pe un strat de beton de ciment.

Sistemul de canalizare pluvială îngropată va fi alcătuit din rețea colectoare, cămine de vizitare și guri de scurgere.

Canalizația pentru rețeaua subterană pentru telecomunicații va fi realizată cu tuburi corugate de 90 și 110 mm. Lățimea șanțului este de maxim 0,45 m. Tubulatura va fi pozată conform planurilor de situatie la o adâncime de 70-80 cm, pe un pat de nisip de 10 cm. La distanțe nu mai mari de 100 m în linie dreaptă la schimbări de direcție sau intersecții s-au prevazut camine de tragere. Fiecare cămin de tragere este prevăzut cu electrod de împământare. Au fost prevăzute branșamente pentru fiecare imobil în parte, realizat din țeavă corugată cu diametrul de 50 mm.

Se vor reloca 11 stâlpi ai rețelei electrice pentru care se va întocmi documentația tehnică necesară inclusiv, executarea lucrărilor.

Potrivit caietului de sarcini, execuția va dura 11 luni de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor.

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

VIDEO: Cascadele uimitoare care curg „în sens invers”, filmate în Australia. Cum se produce fenomenul

Publicat

Foto: captură BBC

Rafalele puternice de vânt și ploile torențiale din statul australian New South Wales au produs un fenomen rar. Cascadele din Royal National Park au fost suprinse curgând „în sens invers”, scrie BBC.

Meteorologii spun că acest fenomen se produce când vântul bate puternic dinspre ocean și lovește stâncile, forțând apa să se deplaseze în sens invers.

Vântul a atins 74 km/oră în această zonă din Australia, iar furtunile și ploile torențiale s-au abătut asupra orașului Sydney și statului New South Wales în ultimele zile.

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate