Connect with us
Publicitate

EVENIMENT

Nea’ Gheorghe din Loman, la 89 de ani. Documentar despre credință și singurătate, realizat de un tânăr din Alba Iulia


Publicat

Nea’ Gheorghe, un bătrân de 89 de ani, locuiește singur în vârful unui deal, în cătunul Tonea, comuna Loman, județul Alba.

Întreaga lui viață a locuit în aceeași casă bătrânească unde își petrece zilele în liniște. Gheorghe este un om credincios, cu frica lui Dumnezeu, motiv pentru care acesta a decis să locuiască singur, pentru a-și întări relația cu Dumnezeu și pentru a trăi o viață spirituală, lipsită de orice distragere exterioară.

 

Omul a devenit personajul principal al unui documentar realizat de un tânăr din Alba Iulia, Alexandru Costea. Documentarul are și o pagină de Facebook.

Acesta povestește cum a ajuns la subiect și cum a realizat documentarul ”În vârf de deal”:

”Totul începuse în iarna anului 2018, mai exact cu câteva zile înaintea Crăciunului. Mă aflam într-un magazin comercial și nu pentru a-mi face cumpărături de sărbători ci pentru strictul necesar, iar în jurul meu era haos, lume agitată, stresată, nemulțumită, nu înțelegeam nimic, totul părea a fi o competite a cărucioarelor de cumpărături.

Acest lucru m-a marcat pe moment, dar am reușit să trec peste imediat, m-am adaptat și mi-am terminat cumpărăturile.

Odată ieșit din magazin, întâlnesc un om al străzii, destul de în vârstă care îmi cere câțiva bani. Era tare simpatic și din primul moment îl văzusem că pe un personaj dintr-un film, din păcate toți banii mei erau pe card, așa că nu i-am lăsat nimic.

Pe drumul spre casă am început să fac legătura între ceea ce se întâmpla în interiorul magazinului și ceea ce se întâmpla în exteriorul magazinului, am asociat totul cu două realități total opuse sau două lumi diferite.

Așadar, această întâmplare și totodată această curiozitate de explorare a celor două realități, m-au insiprat înspre căutarea și documentarea unui subiect care să îmi răspundă la toate întrebările pe care începusem să mi le formez pe măsură ce încercam să găsesc direcția în care să pornesc documentarul.


A trecut un an de zile de la momentul în care știam ce vreau să filmez, până la momentul în care am reușit să filmez așa cum îmi doream.

Având în vedere faptul că povestea trebuia să se desfășoare în perioada sărbătorilor de iarna, am ținut foarte mult să filmez iarna, mai exact în apropierea Crăciunului din 2019.

Știam de la început că o să am nevoie de o persoană în vârstă, dar asta nu era de ajuns, aveam nevoie de o persoană în vârstă care să servească poveștii pe care o aveam eu în minte.

Așa că am mers în vizită la o mănăstire de maici din satul Strungari, județul Alba, le-am explicat maicilor de la mănăstire ideea mea, le-am spus că aș vrea să surprind câteva zile din viața unei persoane neajutorate, care trăiește singură, obișnuită cu ideea.

Nu am apucat să îmi termin ideea și o maica îmi zice de Moș’ Gheorghe. Încă de când am intrat în curtea bătrânului, am simțit căldura cu care am fost primiți, am făcut cunoștință cu Moș’ Gheorghe, care ne poftește imediat în căsuța lui.

Este o căsuță mică, cu un pat, o masă și o sobă de teracotă veche, dar fericirea lui strălucea în tot acel mediu. Asta m-a copleșit. Am început să îi povestesc despre ideea mea, iar el asculta foarte atent și interesat de ceea ce îi povesteam eu.

După câteva ore de discuții, Moș’ Gheorghe, aprobă toată ideea mea și face o trimitere religioasă, mai exact la Nașterea Domnului, când Fecioara Măria umbla din casă în casă să nască și nimeni nu voia să o primească.

Iar el ca să ne ajute pe noi cu documentarul ne va primi la el acasă să putem filma. Am rămas uimit și totodată nerăbdător să revin să filmez.

În tot acest proiect am lucrat împreună cu colegii mei, Răzvan Rotariu(Bacău) care s-a ocupat de regia și montajul proiectului, cu Adrian Olteanu (din Alba-Iulia, coleg cu mine de facultate si fost coleg la liceul de arte din Alba Iulia) care a fost operator de imagine la camera a doua, cu această cameră am filmat cadre generale de atmosferă, compoziții cu spațiul și peisajele din împrejurimi.

De captarea sunetului s-a ocupat Daniel Benchea, iar rolul meu în acest proiect a fost de producător, director de imagine și cameraman la camera principală, cea prin intermediul cărei urmărim activitățiile și povestea bătrânului”.

Sinopsis: despre cum s-a filmat și alte explicații ale autorului

Filmul se deschide cu o prezentare a spațiului, vedem casa lui Moș`Gheorghe, într-o atmosferă calmă și liniștită. Primul cadru în care vedem personajul principal este în momentul în care își începe ziua prin rugăciune.

Acest cadru a fost filmat din exteriorul locuinței, prin geamul ușii.

”Motivul pentru care am decis să îl filmez din exterior a fost pentru ca să nu intervin într-un mod intruziv în intimitatea sa încă de la începutul filmului și totodată să îi ofer lui șansa de a intra în poveste, prin următorul cadru când îl vedem cum iese din casă” a scris Alexandru în sinopsisul documentarului.

Odată ieșit din casă, povestea se construiește din compoziții de atmosferă, moment în care privitorul se poate conecta cu gândurile personajului principal.

Încă de la începutul filmului putem spune despre Moș` Gheorghe că este un om activ, un om care se descurcă pe proprile sale puteri.

Fie că îl vedem tăind lemne, hrănind animalele și chiar plimbându-se prin împrejurul casei sale, seninătatea și luciditatea se pot observa pe chipul său în orice moment.

Spațiul este reconfigurat prin stilistica imaginii prin, abordarea formatului 4/3 și a unitonalitatii alb-negru.

Cadrele descriptive sunt fixe, asemeni unor fotografii vechi care vor marca trecerea inexorabilă a timpului pe care Moș` Gheorghe nu o resimte ca o povară ci ca o bucurie.

Slujba are un rol pivotant în tranziția de la natura uscată la zăpada din ziua Crăciunului, zăpada fiind un simbol al purității și al frumuseții divine, contrastează momentul în care Moș`Gheorghe se curăță prin împărtășanie și se pregătește sufletește pentru sărbătoarea Nașterii Domnului.

Mersul la biserică reprezintă un element important în rutina personajului, având în vedere faptul că cea mai apropiată biserică este la o distanță de 10 kilometri, Moș` Gheorghe merge pe jos în fiecare Duminică, traversând întreaga pădure, pe un drum rupt de realitate, acesta parcurge această distanță în aproximativ 3 ore, iar la întoarcere aproximativ 4 ore.

Nea Gheorghe

Pentru a merge la biserică, Moș` Gheorghe se trezește la ora 04:00, se îmbracă frumos, se aranjază și pornește singur prin pădure.

Pregătirea, cât și drumul spre biserică sunt descrise și în film. În drumul său spre biserică, se oprește de fiecare dată la cimitir unde aprinde o lumânare pentru soția lui, pe care o pomenește de fiecare dată în rugăciunile sale, fapt ce semnifică dragostea lui pentru soție și implicit, pentru familie.

Fiind cuprins de un sentiment de apartenență și dependență, personajul își proiectează dorințele și temerile asupra lui Dumnezeu, capabil de a le îndeplini și de a-l proteja. Experiențele lui zilnice sunt expresia altruismului și a dorinței de a împărtăși din puținul pe care îl are, celorlalți.

Alexandru Costea: Prin documentarul, „În vârf de deal” am urmărit să surprindem într-un mod observațional o mică parte din stilul de viață a lui Moș Gheorghe, iar în același timp să conturam cât mai poetic spațiul și timpul în care personajul a trăit, trăiește și va trăi în continuare, capturat în imagini.

Chiar dacă Moș Gheorghe nu va mai exista în forma lui fizică, relația cu ceilalți oameni, stiul de trai, inclusiv relația cu camera și relația pe care a reușit să o formeze cu noi, toate aceste aspecte formează ceea ce credem noi că înseamnă documentarul observațional ori poetic.

Sfârșindu-se ca o formă incertă ce își propune să redea un concept prin care totul se transformă într-o reamintire a trecutului.

Răzvan Rotariu: În calitate de regizor și monteur, acest proiect a fost o adevărată provocare. Fiind o primă experiență și încercare la realizarea unui documentar, o mare parte din direcția de conținut a depins de mine.

Atât la filmări cât și între acestea am încercat să găsesc și construiesc treptat o structură a documentarului și să observ anumite tipare și motive, care mai apoi să genereze un oarecare fir narativ.

Fiecare dialog, fiecare vorbă în parte și fiecare element vizual au fost atent alese și ordonate pentru a susține acest fir respectiv. Începând de la un documentar observațional, pe parcurs am simțit totuși toți nevoia de anumite intervenții pe alocuri, pentru a putea scoate cât mai multă informație și trăire din ce ne-a fost oferit.

Astfel, am ajuns să conversăm cu bătrânul, să îi urmăm propunerile de idei de filmare și să ne permitem să fim atât spectatori cât și personaje pasive în povestea lui. Acest lucru ne-a permis să întrăm într-o zonă mai personală din viața lui, trâind și capturând anumite momente intime.

Cu toate acestea, am ajuns la concluzia că realitatea este dificil de regizat, iar pentru a urma o structură specifică plănuită de înaintea filmărilor, este nevoie de compromis.

Adrian Olteanu: Filmările pentru documentarul “În Vârf De Deal” au fost o experiență unică și cu adevărat profundă. Spiritualitatea, modestia, empatia și iubirea sunt doar câteva elemente care au fost constant prezente pe parcursul filmărilor.

În calitate de operator la a doua cameră, am căutat să surprind atmosfera locurilor, să conturez partea poetică a materialului prin cadre statice, de atmosferă.

Fiind un documentar observațional poetic, emoția transmisă prin cadrele statice introduce privitorul în lumea lui Gheorghe, o lume simplă și modestă material, dar cu multe alte comori atât spirituale cât și religioase.

Titlu: În vârf de deal

Gen: Documentar

Durată: 1h

Personaj principal: Gheorghe Stănuș



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

Comentează

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

EVENIMENT

VIDEO: ACCIDENT la ieșire de pe A1 Sebeș-Sibiu, zona Veștem – DN1, cu trei mașini implicate. Două dintre acestea au luat foc

Publicat

Un accident rutier în care au fost implicate trei autoturisme s-a petrecut vineri seara la ieșirea de pe A1 Sebeș-Sibiu, zona Veștem (DN1). Două dintre mașini au luat foc după impact.

Potrivit ISU Sibiu, pompierii Detașamentului Sibiu au intervenit de urgență cu 2 autospeciale de stingere cu apă și spumă și două echipaje SMURD.

La fața locului a intervenit și un echipaj SAJ.

 

Din informațiile primite de la fața locului persoanele implicate s-au autoevacuat și nu se află în pericol.

UPDATE: Potrivit SAJ Sibiu, două persoane au fost transportate la UPU. Un bărbat de 32 de ani a suferit un traumatism la picior.

UPDATE, ora 23.09: Potrivit ISU Sibiu, la accidentul de pe DN1 Veștem-Sibiu (ieșirea de pe A1), echipajele de pompieri militari au intervenit pentru limitarea și lichidarea incendiului care se manifesta la două autoturisme ca urmare a coliziunii, concomitent cu evaluarea și acordarea de îngrijiri medicale de către echipajele SMURD și SAJ a persoanelor implicate.

Din cele patru persoane implicate, două au necesitat transportul la spital.

Un tânăr de circa 29 de ani cu dureri cervicale și membru inferior stâng a fost transportat de SMURD la spital și alt tânăr de circa 32 de ani a fost transportat la spital de echipajul SAJ Cisnădie.

Cele două mașini care au luat foc au ars în totalitate.

sursă imagini: Info Trafic Sibiu (Facebook), ISU Sibiu

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

Raport CE: 22% dintre angajaţii înalt calificaţi din România au plecat la muncă în alte țări

Publicat

locuri munca

Circa 22% dintre angajaţii înalt calificaţi din România au plecat la muncă în alte ţări membre ale UE, conform datelor din raportul anual al Comisiei Europene privind mobilitatea forţei de muncă intra-UE pentru anul 2020.

Angajaţii cu înaltă calificare sunt cei care lucrează cel mai frecvent ca profesionişti în afaceri şi administraţie, ştiinţă şi inginerie sau în învăţământ.

Astfel, 456.000 de români înalt calificaţi lucrau în altă ţară membră a Uniunii Europene în anul 2019.

„Uitându-ne la persoanele cu mobilitate cu înaltă calificare ca proporţie din cetăţenii cu înaltă calificare care încă trăiesc în ţara lor de origine, apar câteva modele interesante. Proporţia este cea mai mare în România, unde imigranţii români cu înaltă calificare reprezintă 22% din numărul cetăţenilor cu calificare înaltă din România. Al doilea cel mai mare astfel de grup este cel din Bulgaria (13%), urmat de Portugalia (10%) şi Polonia (8%)“, explică raportul Comisiei Europene.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

ECONOMIE

BNR: Un român trebuie să muncească aproape nouă ani pentru a-şi cumpăra un apartament cu două camere

Publicat

blocuri apartamente 2

Un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar.

În cazul unei locuinţe cu trei camere durata creşte la peste 11 ani (raportul preţ pe venit), arată datele publicate de BNR.

Raportul privind Stabilitatea Financiară publicat de BNR mai arată că expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială, formate din credite ipotecare şi credite de consum garantate, s-au situat în martie 2021 la nivelul de 101,8 miliarde de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 68% din stocul total de împrumuturi acordate populaţiei, indică raportul băncii centrale.

Potrivit acestuia, rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” a continuat să se menţină în perioada analizată, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39% din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020) , în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.

Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar, care măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani, pune în evidenţă faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019 .

“Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, specifică raportul BNR.

Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31% din totalul creditelor, iar judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov reprezintă 26% (date la martie 2021).

Raportul BNR mai menţionează că gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei, cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”, a fost de 78%, respectiv 72% (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial.

sursă: Mediafax

Citeste mai mult
Publicitate

EVENIMENT

IPJ Alba: Peste 1000 de persoane verificate în 48 de ore, pentru respectarea măsurilor în pandemie. Câte au fost sancționate

Publicat

Peste 1000 de persoane au fost verificate pentru respectarea măsurilor impuse în pandemie în județul Alba, în ultimele 48 de ore. Potrivit IPJ Alba, 12 dintre acestea au fost sancționate.

Inspectoratul de Poliție Județean Alba a continuat activitățile de verificare a modului în care se respectă prevederile Legii nr. 55 din 2020, privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19.

În ultimele 48 de ore, au fost verificate 349 de persoane aflate în carantină, 70 aflate în izolare și au fost organizate 22 de acțiuni punctuale în cadrul cărora au fost verificate 519 persoane. Alte 75 de persoane au fost verificate în cadrul altor activități în contextul pandemiei.

Au fost controlate 25 de societăți comerciale/ persoane fizice autorizate, 92 de terase, restaurante, fastfood-uri și 36 de mijloace de transport, din care 20 mijloace de transport în comun.

Echipele de control au depistat și sancționat 12 persoane care nu au respectat măsurile de protecție individuală.

”Amintim faptul că purtarea măștii de protecție este, în continuare, obligatorie în spațiile publice închise, în mijloacele de transport în comun, la locul de muncă, spațiile comerciale, precum și în spațiile publice deschise, cum ar fi, fără a se limita la acestea, piețe, târguri, bâlciuri, talciocuri, stații pentru transport în comun.

Stimați cetățeni, vă recomandăm să nu vă expuneți la riscul de a vă infecta. Acțiunile de control vor continua”, a transmis IPJ Alba.

foto: arhivă

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate