Connect with us
Publicitate

ECONOMIE

Noi REGULI la VÂNZAREA TERENURILOR agricole din extravilan. Normele pentru tranzacții, au intrat în vigoare din februarie 2021


Publicat

teren agricol

Procedura de vânzare a terenurilor agricole aflate în extravilan a fost modificată și reglementată prin publicarea normelor metodologice la legea de anul trecut. Acestea sunt în vigoare din 8 februarie 2021.

Regulile pentru tranzacțiile cu terenuri agricole au fost stabilite inițial prin Legea nr. 175/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 17/2014 (privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților comerciale ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului), prorogată la aplicare până în 1 februarie.

Aceasta a fost completată cu Normele metodologice privind exercitarea de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a atribuțiilor ce îi revin pentru aplicarea titlului I din Legea nr. 17/2014 (privind unele măsuri de reglementare a vânzării terenurilor agricole situate în extravilan și de modificare a Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăților ce dețin în administrare terenuri proprietate publică și privată a statului cu destinație agricolă și înființarea Agenției Domeniilor Statului, din 26.10.2020), publicate în Monitorul Oficial, Partea I nr. 127 din 8 februarie 2021.

Cele mai mari modificări se referă la drepturile de preemțiune asupra terenului agricol extravilan scos la vânzare și la utilizarea ulterioară a acestuia, potrivit agrointel.ro

Care este procedura pentru vânzarea terenurilor agricole aflate în extravilan

Persoana care vrea să vândă un teren agricol extravilan înregistrează, la primăria pe raza administrativă a căreia se află terenul, o cerere prin care solicită afișarea ofertei de vânzare a suprafeței, pentru înștiințarea preemptorilor.

Cererea este însoțită de oferta de vânzare a terenului agricol și de următoarele documente doveditoare:

a) o fotocopie a BI/CI al/a vânzătorului persoană fizică sau o copie a pașaportului pentru vânzătorul persoană fizică cu domiciliul în străinătate;

b) o fotocopie certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei a actului de proprietate asupra terenului ce face obiectul ofertei de vânzare (după caz: contract de vânzare- cumpărare, contract de donație, sentință/decizie civilă definitivă și irevocabilă, titlu de proprietate, certificat de moștenitor, contract de schimb, act de lichidare a patrimoniului sau orice alt document prevăzut de lege care atestă dobândirea dreptului de proprietate);

c) extras de carte funciară pentru informare, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de afișarea ofertei, însoțit de extrasul de plan cadastral, în condițiile în care terenul supus vânzării este înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;

d) o fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerțului sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, în cazul vânzătorului persoană juridică;

e) în caz de reprezentare, procura notarială, în fotocopie certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, respectiv delegația, hotărârea adunării generale a asociaților, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum și o fotocopie a BI/CI/pașaportului al/a împuternicitului persoană fizică;

f) hotărârea adunării generale a asociaților, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte acordul cu privire la vânzarea bunului aflat în proprietatea societății, în cazul vânzătorului persoană juridică;

g) certificat de atestare fiscală emis de către primărie;

h) alte documente doveditoare, după caz.

În termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, primăria va afișa, timp de 45 de zile lucrătoare, oferta de vânzare la sediul său și, după caz, pe pagina de internet a acesteia.

Primăria are obligația să transmită de a transmite structurii din cadrul aparatului central al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, respectiv direcțiilor pentru agricultură județene sau a municipiului București, după caz, precum și Agenției Domeniilor Statului un dosar care să cuprindă lista preemptorilor, copiile cererii de afișare a ofertei de vânzare și ale documentelor doveditoare, procesul-verbal de afișare a ofertei, în termen de 5 zile lucrătoare de la data înregistrării documentației.

În termen de 10 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii, primăria trebuie să notifice titularii dreptului de preempțiune, la domiciliul, reședința sau, după caz, sediul acestora, privind înregistrarea ofertei de vânzare. Notificarea se transmite prin poștă și/sau prin poșta electronică, cu confirmare de primire.

Dacă titularii dreptului de preempțiune nu pot fi contactați, notificarea se va face prin afișarea la sediul primăriei sau pe site-ul primăriei.

În cazul în care suprafața de teren care face obiectul intenției de vânzare se află la limita a două teritorii administrative, primăria va înștiința autoritatea publică locală cu care aceasta se învecinează, care la rândul ei va notifica titularii drepturilor de preempțiune.

Dreptul de preempțiune asupra terenurilor agricole – cine trebuie înștiințat despre vânzare

Vânzarea terenurilor agricole extravilane se face cu respectarea condițiilor prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și a dreptului de preempțiune, la preț și în condiții egale, în următoarea ordine:

a) preemptori de rang I: coproprietarii, rudele de gradul I, soții, rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;

b) preemptori de rang II: proprietarii investițiilor agricole pentru culturile de pomi, viță-de-vie, hamei, irigații exclusiv private și/sau arendașii. În cazul în care pe terenurile supuse vânzării se află investiții agricole pentru culturile de pomi, viță- de-vie, hamei și pentru irigații, prioritate la cumpărarea acestor terenuri au proprietarii acestor investiții;

c) preemptori de rang III: proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării;

d) preemptori de rang IV: tinerii fermieri;

e) preemptori de rang V: Academia de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Șișești» și unitățile de cercetare- dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, organizate și reglementate prin Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea Academiei de Științe Agricole și Silvice «Gheorghe Ionescu-Șișești» și a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii și industriei alimentare, cu modificările și completările ulterioare, precum și instituțiile de învățământ cu profil agricol, în scopul cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan cu destinația strict necesară cercetării agricole, aflate în vecinătatea loturilor existente în patrimoniul acestora;

f) preemptori de rang VI: persoane fizice cu domiciliul/reședința situat/situată în unitățile administrativ- teritoriale unde este amplasat terenul sau în unitățile administrativ-teritoriale vecine;

g) preemptori de rang VII: statul român, prin Agenția Domeniilor Statului.

În vederea exercitării dreptului de preempțiune pentru cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, preemptorii de rang I – coproprietari, rudele de gradul I, soții, rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv – depun comunicarea de acceptare a ofertei de vânzare, însoțită de următoarele documente:

a) o fotocopie a BI/CI/pașaportului persoanei fizice, iar în caz de reprezentare se prezintă și procură notarială, în fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei;

b) o fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerțului sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, în cazul persoanei juridice;

c) în caz de reprezentare a persoanei juridice se depune delegația, hotărârea adunării generale a asociaților, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum și o fotocopie a BI/CI/pașaportului al/a împuternicitului persoană fizică;

d) o fotocopie a documentelor justificative care atestă calitatea de preemptor și încadrarea în una dintre categoriile: coproprietarii, rudele de gradul I, soții, rudele și afinii până la gradul al treilea inclusiv;

e) acte de proprietate;

f) acte de stare civilă;

g) alte documente doveditoare, după caz.

În vederea exercitării dreptului de preempțiune pentru cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, preemptorii de rang II – proprietarii investițiilor agricole pentru culturile de pomi, viță-de-vie, hamei, irigații exclusiv private și/sau arendașii – depun comunicarea de acceptare a ofertei de vânzare, însoțită de următoarele documente:

a) o fotocopie a BI/CI/pașaportului pentru preemptorul persoană fizică;

b) o fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerțului sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea, în cazul preemptorului persoană juridică;

c) în caz de reprezentare, procura notarială, în fotocopie certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, respectiv delegația, hotărârea adunării generale a asociaților, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum și o fotocopie a BI/CI al/a împuternicitului persoană fizică sau o fotocopie a pașaportului pentru împuternicitul persoană fizică cu domiciliul în străinătate;

d) adeverință emisă de serviciul/direcția de evidență a persoanelor din care să rezulte data înregistrării domiciliului/reședinței;

e) hotărârea adunării generale a asociaților, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte acordul cu privire la cumpărarea terenului pe care se află investițiile agricole pentru culturile de pomi, viță-de-vie, hamei, irigații exclusiv private;

f) documente justificative pentru atestarea proprietății asupra investițiilor agricole pentru culturile de pomi, viță-de-vie, hamei, irigații exclusiv private; înregistrarea activelor în proprietatea preemptorului situate pe terenurile ce fac obiectul vânzării;

g) contract de arendă, în fotocopie, certificat pentru conformitate de către funcționarii primăriei, încheiat și înregistrat cu cel puțin un an înainte de data afișării ofertei de vânzare la sediul primăriei, aflat în perioada de valabilitate;

h) în cazul arendașilor persoane juridice, hotărârea adunării generale a asociaților, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte exercitarea controlului societății care are calitatea de preemptor arendaș, cu indicarea persoanelor desemnate, însoțită de dovada sediului social/secundar situat pe teritoriul național stabilit pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare;

i) alte documente doveditoare, după caz.

Procedura pentru arendași. Cum pot cumpăra terenul agricol pe care îl lucrează

Dacă dorește să cumpere terenul agricol în extravilan pe care îl lucrează, arendașul trebuie să aibă contract de arendare valabil încheiat și înregistrat potrivit legii, cu cel puțin un an înainte de data afișării ofertei de vânzare la sediul primăriei.

De asemenea, trebuie îndeplinite următoarele condiții:

a) arendași persoane fizice: să facă dovada domiciliului/reședinței situat/situate pe teritoriul național pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;

b) arendași persoane juridice și asociații, persoane fizice: să facă dovada domiciliului/reședinței situat/situate pe teritoriul național pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

În vederea exercitării dreptului de preempțiune pentru cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, preemptorii de rang III – proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării – trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să dețină calitatea de arendaș în temeiul unui contract de arendare valabil încheiat și înregistrat potrivit dispozițiilor legale cu cel puțin un an înainte de data afișării ofertei de vânzare la sediul primăriei;

b) să prezinte dovada domiciliului/reședinței situat/situate pe teritoriul național stabilit/stabilite pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;

c) să prezinte dovada domiciliului/reședinței situat/situate pe teritoriul național stabilit/stabilite pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan, în cazul asociaților persoanei fizice din structura acționariatului persoanei juridice care are calitatea de preemptor arendaș;

d) în cazul arendașilor persoane juridice cu acționariat altă persoană juridică, acționarii care dețin controlul societății să facă dovada că sediul social sau secundar este situat pe teritoriul național și este stabilit pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;

e) să prezinte actul de proprietate și extrasul de carte funciară pentru informare, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de înregistrarea la primărie a comunicării de acceptare a ofertei de vânzare, însoțit de extrasul de plan cadastral, în condițiile în care terenul învecinat este înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară.

Tinerii fermieri: cum pot cumpăra terenurile agricole

În ceea ce privește tinerii fermieri, prioritate la cumpărarea unui teren agricol extravilan scos la vânzare are cel care desfășoară activități în zootehnie, cu respectarea condiției privind domiciliul/reședința stabilit/stabilită pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin un an anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

Este considerat tânăr fermier persoana cu vârsta de până la 40 de ani, care intenționează să desfășoare sau desfășoară activități agricole.

În vederea exercitării dreptului de preempțiune pentru cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, preemptorii de rang IV – tinerii fermieri – trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

a) să aibă vârsta de până la 40 de ani, neîmpliniți la data înregistrării comunicării de acceptare, care desfășoară activități agricole, cu domiciliul/reședința stabilit/stabilită pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin un an anterior înregistrării ofertei de vânzare;

b) reprezentantul persoanei fizice autorizate, potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului 44/2008 privind desfășurarea activităților economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale și întreprinderile familiale, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016, să aibă vârsta de până la 40 de ani, neîmpliniți la data înregistrării ofertei de cumpărare;

c) să desfășoare activități agricole în cadrul unei ferme/exploatații agricole, în care se instalează ca șef de exploatație.

Comunicarea prevăzută va fi însoțită de următoarele documente care certifică calitatea de preemptor pentru tânărul fermier persoană fizică/persoană fizică autorizată potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 44/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 182/2016:

a) o fotocopie a actului de identitate: BI/CI/pașaport al/a persoanei fizice;

b) adeverință emisă de serviciul/direcția de evidență a persoanelor din care să rezulte data înregistrării domiciliului/reședinței pe teritoriul național;

c) în caz de reprezentare, procura notarială, în fotocopie certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, precum și o fotocopie a BI/CI/pașaportului al/a împuternicitului persoană fizică; delegația, hotărârea adunării generale a asociaților, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum și o fotocopie a BI/CI/pașaportului al/a împuternicitului persoană fizică;

d) o fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, a diplomei de studii de profil (diplome, certificate, adeverințe de studii în domeniul agricol, agroalimentar, veterinar, economie agrară, mecanică agricolă, inginerie economică în agricultură și dezvoltare rurală, diplome de absolvire studii postliceale și liceale în domeniul agricol, agroalimentar, veterinar, economie agricolă, mecanică agricolă, diplomă de absolvire a școlii profesionale sau diplomă/certificat de calificare ce atestă formarea profesională/certificat de competențe emis de un centru de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale, care trebuie de asemenea să fie autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări, sau certificat de absolvire a cursului de calificare emis de Agenția Națională de Consultanță Agricolă, ce conferă un nivel minim de calificare în domeniul agricol, agroalimentar, veterinar, economie agrară, mecanică agricolă);

e) o fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, a actului prin care se face dovada înregistrării la primărie a fermei/exploatației agricole;

f) o fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerțului sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea și certificatul de înregistrare a persoanei fizice autorizate;

g) alte documente doveditoare, după caz.

Vânzarea terenurilor agricole în extravilan către vecini

În cazul vecinilor, prioritatea la cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan este după cum urmează:

a) proprietarul de teren agricol vecin care are hotarul comun cu latura cea mai mare a terenului ce face obiectul ofertei de vânzare;

b) dacă terenul are două laturi mari ori toate laturile egale, prioritate la cumpărare are proprietarul de teren agricol vecin, tânăr fermier, care are domiciliul/reședința situat/situată pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin un an anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;

c) proprietarii de teren agricol vecin care au hotarul comun cu terenul ce face obiectul ofertei de vânzare, în ordinea descrescătoare a lungimii hotarului comun cu terenul în cauză;

d) în cazul în care latura mare sau una dintre laturile egale ale terenului ce face obiectul ofertei de vânzare are hotarul comun cu un teren situat pe raza altei unități administrativ-teritoriale, prioritate la cumpărarea terenului are proprietarul de teren agricol vecin cu domiciliul/reședința în raza unității administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul.

Condiții pentru persoane fizice

Dacă niciunul dintre titularii dreptului de preempțiune nu își declară intenția de a cumpăra terenul, orice altă persoană fizică îl poate cumpăra, în următoarele condiții:

a) să aibă domiciliul/reședința situat/situată pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare;

b) să desfășoare activități agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani, anterior înregistrării acestei oferte;

c) să fie înregistrate de autoritățile fiscale române cu minimum 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

Condiții pentru persoanele juridice

De asemenea, dacă niciunul dintre titularii dreptului de preempțiune nu vor să cumpere terenul, acesta poate fi cumpărat de persoane juridice, în următoarele condiții:

a) să aibă sediul social și/sau sediul secundar situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare;

b) să desfășoare activități agricole pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;

c) să prezinte înscrisurile din care să reiasă că, din venitul total al ultimilor 5 ani fiscali, minimum 75% reprezintă venit din activități agricole, așa cum sunt prevăzute de Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, clasificate conform codului CAEN prin ordin al ministrului agriculturii și dezvoltării rurale;

d) asociatul/acționarul care deține controlul societății să aibă domiciliul situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan;

e) în cazul în care în structura persoanelor juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății sunt alte persoane juridice, asociații/acționarii care dețin controlul societății să facă dovada domiciliului situat pe teritoriul național pe o perioadă de cel puțin 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare a terenurilor agricole situate în extravilan.

Potențialii cumpărători pot depune la primărie un dosar care să cuprindă documentele doveditoare privind îndeplinirea condițiilor, în termen de 30 de zile de la expirarea termenului de 45 de zile lucrătoare în care anunțul trebuie să stea afișat la Primărie și pe site-ul acesteia.

Dacă niciunul dintre potențialii cumpărători nu îndeplinește condițiile, în termenul legal, pentru cumpărarea terenului agricol extravilan, vânzarea acestuia se poate face către orice persoană fizică sau juridică, cu respectarea legislației în vigoare.

În cazul exercitării dreptului de preempțiune de către proprietarii de terenuri agricole vecine, având ca obiect terenul agricol cu două sau toate laturile egale, prioritate la cumpărare are proprietarul de teren agricol vecin, tânăr fermier.

Comunicarea va fi însoțită de următoarele documente care certifică calitatea de preemptor de rang III – proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării, persoane fizice:

a) o fotocopie a actului de identitate: BI/CI/pașaport, iar în caz de reprezentare se prezintă și procură notarială, în fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei;

b) adeverință emisă de serviciul/direcția de evidență a persoanelor din care să rezulte data înregistrării domiciliului/reședinței pe teritoriul național;

c) o fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, a actului de proprietate asupra terenului vecin cu terenul ce face obiectul ofertei de vânzare (după caz: contract de vânzare-cumpărare, contract de donație, sentință/decizie civilă definitivă și irevocabilă, titlu de proprietate, certificat de moștenitor, contract de schimb, act de lichidare a patrimoniului sau orice alt document prevăzut de lege care atestă dobândirea dreptului de proprietate);

d) o fotocopie a extrasului de carte funciară pentru informare, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de înregistrarea la primărie a comunicării de acceptare a ofertei de vânzare, însoțit de extrasul de plan cadastral, în condițiile în care terenul învecinat este înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;

e) contractul de arendă, în fotocopie, certificat pentru conformitate de către funcționarii primăriei, încheiat și înregistrat cu cel puțin un an înainte de data afișării ofertei de vânzare la sediul primăriei, aflat în perioada de valabilitate;

f) documentele prevăzute în cazul proprietarului de teren agricol, tânăr fermier;

g) alte documente doveditoare, după caz.

Comunicarea va fi însoțită de următoarele documente care certifică calitatea de preemptor de rang III – proprietarii și/sau arendașii terenurilor agricole vecine cu terenul supus vânzării, persoane juridice:

a) o fotocopie a certificatului constatator de la registrul comerțului sau a actului în baza căruia își desfășoară activitatea;

b) în caz de reprezentare a persoanei juridice se depune delegația, hotărârea adunării generale a asociaților, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, precum și o fotocopie a BI/CI/pașaportului al/a împuternicitului persoană fizică;

c) o fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, a actului de proprietate asupra terenului vecin cu terenul ce face obiectul ofertei de vânzare (după caz: contract de vânzare-cumpărare, contract de donație, sentință/decizie civilă definitivă și irevocabilă, titlu de proprietate, certificat de moștenitor, contract de schimb, act de lichidare a patrimoniului sau orice alt document prevăzut de lege care atestă dobândirea dreptului de proprietate);

d) o fotocopie a extrasului de carte funciară pentru informare, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de înregistrarea la primărie a comunicării de acceptare a ofertei de vânzare, însoțită de extrasul de plan cadastral, în condițiile în care terenul învecinat este înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;

e) hotărârea adunării generale a asociaților, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte acordul cu privire la cumpărarea terenului ce face obiectul vânzării;

f) contractul de arendă, în fotocopie, certificat pentru conformitate de către funcționarii primăriei, încheiat și înregistrat cu cel puțin un an înainte de data afișării ofertei de vânzare la sediul primăriei, aflat în perioada de valabilitate;

g) hotărârea adunării generale a asociaților, decizia asociatului unic, decizia reprezentantului formei asociative, după caz, în original, din care să rezulte exercitarea controlului societății care are calitatea de preemptor arendaș, cu indicarea persoanelor desemnate, însoțită de dovada sediului social/secundar situat pe teritoriul național stabilit pe o perioadă de 5 ani anterior înregistrării ofertei de vânzare;

h) adeverință emisă de serviciul/direcția de evidență a persoanelor din care să rezulte data înregistrării domiciliului/reședinței pe teritoriul național, în cazul asociaților persoane fizice din structura acționariatului persoanei juridice care are calitatea de preemptor arendaș;

i) alte documente doveditoare, după caz.

În vederea exercitării dreptului de preempțiune pentru cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, preemptorii de rang VI – persoane fizice cu domiciliul/reședința situat/situată în unitățile administrativ-teritoriale unde este amplasat terenul sau în unitățile administrativ-teritoriale vecine – depun comunicarea de acceptare a ofertei de vânzare, însoțită de următoarele documente:

a) o fotocopie a actului de identitate: BI/CI/pașaport, iar în caz de reprezentare se prezintă și procură notarială, în fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei;

b) adeverință emisă de serviciul/direcția de evidență a persoanelor din care să rezulte data înregistrării domiciliului/reședinței pe teritoriul național;

c) o fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, a actului de proprietate asupra terenului vecin cu terenul ce face obiectul ofertei de vânzare (după caz: contract de vânzare-cumpărare, contract de donație, sentință/decizie civilă definitivă și irevocabilă, titlu de proprietate, certificate de moștenitor, contract de schimb, act de lichidare a patrimoniului sau orice alt document prevăzut de lege care atestă dobândirea dreptului de proprietate);

d) o fotocopie a extrasului de carte funciară pentru informare, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de înregistrarea la primărie a comunicării de acceptare a ofertei de vânzare, însoțită de extrasul de plan cadastral, vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară, cu evidențierea lungimilor tuturor laturilor terenului vecin cu terenul ce face obiectul vânzării, în condițiile în care terenul învecinat este înscris în sistemul integrat de cadastru și carte funciară;

e) fotocopie, certificată pentru conformitate de către funcționarii primăriei, a diplomei de studii de profil (diplome, certificate, adeverințe de studii în domeniul agricol, agroalimentar, veterinar, economie agrară, mecanică agricolă, inginerie economică în agricultură și dezvoltare rurală, diplome de absolvire studii postliceale și liceale în domeniul agricol, agroalimentar, veterinar, economie agricolă, mecanică agricolă, diplomă de absolvire a școlii profesionale sau diplomă/certificat de calificare ce atestă formarea profesională/certificat de competențe emis de un centru de evaluare și certificare a competențelor profesionale obținute pe alte căi decât cele formale, care trebuie de asemenea să fie autorizat de Autoritatea Națională pentru Calificări, sau certificat de absolvire a cursului de calificare emis de Agenția Națională de Consultanță Agricolă, ce conferă un nivel minim de calificare în domeniul agricol, agroalimentar, veterinar, economie agrară, mecanică agricolă).

Contractul de vânzare-cumpărare pentru terenurile agricole în extravilan

În termen de 45 de zile lucrătoare de la afișarea ofertei de vânzare de către primărie, oricare dintre titularii dreptului de preempțiune trebuie să-și manifeste în scris intenția de cumpărare, să comunice acceptarea ofertei vânzătorului și să o înregistreze la sediul primăriei unde aceasta a fost afișată.

Dacă mai mulți preemptori de același rang își manifestă în scris intenția de cumpărare și niciun alt preemptor de rang superior nu a acceptat oferta, la același preț și în aceleași condiții, se aplică regulile din Codul civil.

Dacă un preemptor de rang inferior oferă un preț superior celui din oferta de vânzare sau celui oferit de ceilalți preemptori de rang superior lui care acceptă oferta, vânzătorul poate relua procedura, cu înregistrarea ofertei de vânzare cu acest preț. Această procedură se poate desfășura o singură dată, în termen de 10 zile de la împlinirea termenului de 45 de zile lucrătoare.

În termen de 3 zile lucrătoare de la înregistrarea comunicării de acceptare a ofertei de vânzare, primăria are obligația să transmită structurii centrale, respectiv structurilor teritoriale, după caz, datele de identificare a preemptorilor, potențiali cumpărători, în vederea verificării îndeplinirii condițiilor legale.

Dacă, în termenul de 45 de zile lucrătoare, primăria constată că niciunul dintre titularii dreptului de preempțiune nu își manifestă intenția de a cumpăra terenul, se aplică dispozițiile regulile pentru vânzarea directă către persoane fizice sau juridice. Vânzarea terenului la un preț mai mic decât cel cerut în oferta de vânzare, în condiții mai avantajoase decât cele arătate în aceasta ori cu nerespectarea condițiilor pentru cumpărător atrage nulitatea absolută.

Avizul final, necesar pentru vânzarea terenului agricol extravilan

Pentru încheierea contractului de vânzare în formă autentică de către notarul public sau pronunțarea de către instanță a unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare, se emite aviz final, de către structurile teritoriale pentru terenurile cu suprafața de până la 30 ha inclusiv, iar pentru terenurile cu suprafața de peste 30 ha, de către structura centrală.

Anularea avizelor emise de structura centrală sau structurile teritoriale intervine ca urmare a decesului vânzătorului sau a decesului preemptorului, înainte de încheierea contractului de vânzare sau anterior pronunțării hotărârii judecătorești care ține loc de contract de vânzare, după caz.

Autoritatea emitentă a avizelor poate îndrepta erorile materiale din cuprinsul actului, din oficiu sau la cererea persoanei interesate.

Ce obligații au noii proprietari după cumpărarea terenului agricol extravilan

Proprietarii terenurilor agricole situate în extravilan au obligația să le utilizeze exclusiv în vederea desfășurării activităților agricole de la data cumpărării, iar în situația în care pe terenul agricol există investiții agricole pentru culturile de pomi, viță-de-vie, hamei și irigații exclusiv private se va păstra destinația agricolă a acestei investiții.

Terenurile agricole situate în extravilan se pot înstrăina, prin vânzare, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, cu obligația plății impozitului de 80% pe suma ce reprezintă diferența dintre prețul de vânzare și prețul de cumpărare, în baza grilei notarilor din respectiva perioadă.

În cazul înstrăinării directe sau indirecte, înainte de împlinirea a 8 ani de la cumpărare, a pachetului de control al societăților care au în proprietate terenuri agricole situate în extravilan și care reprezintă mai mult de 25% din activele acestora, vânzătorul va avea obligația de a plăti un impozit de 80% din diferența de valoare a terenurilor respective calculată pe baza grilei notarilor între momentul dobândirii terenurilor și momentul înstrăinării pachetului de control. În acest caz, impozitul pe profit privind diferența de valoare a acțiunilor sau părților sociale vândute se va aplica la o bază redusă proporțional cu procentul ponderii terenurilor agricole respective în activele fixe, orice dublă impozitare fiind interzisă.

Sancțiuni și ce este interzis

Vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan fără respectarea dreptului de preempțiune sau fără obținerea avizelor este interzisă și se sancționează cu nulitatea absolută.

Sunt considerate contravenții:

a) vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan, în care se află situri arheologice, în care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potențial arheologic evidențiat întâmplător, fără avizul specific al Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, după caz;

b) vânzarea-cumpărarea terenurilor agricole situate în extravilan fără avizul specific al Ministerului Apărării Naționale, dacă această situație era notată în cartea funciară la data solicitării extrasului de carte funciară pentru autentificare;

c) vânzarea terenurilor agricole situate în extravilan fără avizele structurii centrale, respectiv ale structurilor teritoriale ale Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, după caz;

d) nerespectarea dreptului de preempțiune

e) nerespectarea obligațiilor de afișare/transmitere documente de către primării

Contravențiile se sancționează cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei.

Normele metodologice:



Dacă ți-a plăcut articolul și vrei să fii la curent cu ce scriem:


ȘTIREA TA - Dacă ești martorul unor evenimente deosebite, fotografiază, filmează și trimite-le la Alba24 prin Facebook, WhatsApp, sau prin formularul online.

4 Comentarii

4 Comentarii

  1. Lupu Marius

    vineri, 12.03.2021 at 18:22

    Intrucat legea nu specifica foarte clar, daca dupa cele 45 de zile lucratoare niciun preemptor nu isi manifesta intentia de a cumpara si daca dupa cele 30 de zile calendaristice nu am un potential cumparator, tereul devine liber la vanzare sau se reia procedura ???

  2. Petre

    sâmbătă, 01.05.2021 at 22:29

    Ppai parca in legea 17 e prevazut valabilitatea ofertei 6 luni ?!

  3. Csiszár Juliana

    miercuri, 26.05.2021 at 15:31

    Buna ziua. Daca am 6 ar de teren extravilane de vanzare, si nici unul dintre vecin nu este interesat. Pot sa vand unui tanar familie care nu a avut teren pina acum. De acum ari dori sa puna un pic de zarzavaturi. Dupa cum am inteles inteles cine nu are, degeaba vrea sa aiba ca nu are sanse sa cumpara.

  4. ROTARU GEORGIANA

    vineri, 04.06.2021 at 09:24

    Buna ziua dacă vreau sa cumpar un teren extravilan si fac donatie ce conditii sunt?

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *


Publicitate

ECONOMIE

Rabla Clasic și Rabla Plus, pregătite de start. Schimbările programului din 2022. Sumele maxime la care ajung bonusurile

Publicat

În februarie se dă startul Rabla clasic 2022 și Rabla Plus 2022, programe ce anul acesta vin la pachet cu schimbări. Programele Rabla Clasic şi Rabla Plus pe 2022 vor debuta pe data de 4 februarie și vor avea cel mai mare buget de până acum, de peste 1,2 miliarde de lei.

Ministrul Mediului a anunțat că ele vor avea o valabilitate de 3 ani și vor beneficia de un buget-record ce va depăși 1 miliard de lei.

Rabla 2022: Două autovehicule la casare în loc de unul

În premieră, românii vor putea preda spre casare două vehicule, în loc de unul și astfel, vor primi un ecotichet în valoare de 45 de mii de lei.

Pentru mașinile mai vechi de 15 ani și cu norma de poluare Euro 3 sau inferioară, se va acorda un bonus suplimentar în valoare de 1.500 de lei. Prima de casare va fi de 3000 de lei.

Astfel suma primită de la Guvern poate ajunge la 51 de mii de lei, anunță Tanczos Barna. Sunt impuse însă și noi condiții. Mașina casată trebuie să fie înmatriculată în România de minimum 6 ani.

Iar cei care vor să-și cumpere o mașină electrică vor trebui să o caseze pe cea veche, pentru a intra în posesia ecobonusului de 45 de mii de lei.

Cel mai mare buget din istoria programelor

Potrivit Ministerului Mediului, bugetul din acest an este de 1,24 miliarde lei, fiind astfel cel mai mare buget alocat din istoria programelor (fără suplimentări ulterioare).

RABLA Clasic beneficiază de 560 milioane lei, iar RABLA Plus de 680 milioane lei.

O schimbare importantă ține de faptul că din 2022 și cei care vor să-și ia o mașină 100% electrică trebuie să caseze o mașină veche pentru a putea beneficia de ecobonusul de 45.000 lei pentru mașina nouă.

Până acum nu era obligatoriu să predai o mașină veche pentru a-ți lua o electrică nouă cu subvenție

Rabla 2022: buget record pentru casarea autoturismelor vechi

Una dintre noutățile programului Rabla Clasic este introducerea unui ecobonus de 1.500 lei pentru fiecare autovehicul uzat care este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare Euro 3 și inferioară.

O altă noutate este introducerea posibilității casării a două autovehicule uzate pentru achiziționarea unuia nou, cuantumul finanțării fiind de 7.500 de lei pentru casarea unui autovehicul și 12.000 lei pentru casarea a două autovehicule. Rămâne obligativitatea casării a cel puțin un autovehicul în cadrul Programului.

Tot prin Rabla Clasic, dacă dai la casare două autoturisme (9.000 de lei prima de casare), ambele mai vechi de 15 ani (ecobonusuri pentru vechime, a câte 1.500 lei fiecare, deci încă 3.000 lei), la care se mai pot adăuga un ecobonus de 1.500 de lei pentru emisii scăzute şi unul de 3.000 de lei de pentru achiziţionarea unei maşini hibrid, se ajunge la un total de 16.500 de lei.

Rabla PLUS 2022: Primele de casare

  • Pentru casarea unui singur autovehicul, prin Rabla Clasic, se acordă o primă de 6.000 de lei, plus 1.500 de lei bonus de vechime peste 15 ani, adică 7.500 lei în total.
  • dacă dai la casare două autoturisme (9.000 de lei prima de casare), ambele mai vechi de 15 ani (ecobonusuri pentru vechime, a câte 1.500 lei fiecare, deci încă 3.000 lei), la care se mai pot adăuga un ecobonus de 1.500 de lei pentru emisii scăzute şi unul de 3.000 de lei de pentru achiziţionarea unei maşini hibrid, se ajunge la un total de 16.500 de lei.

„Rabla clasic este un program care atinge majoratul. Anul acesta se împlinesc 18 ani de când acesta a fost lansat și a adus o contribuție semnificativă în ceea ce privește întinerirea parcului auto: peste 700.000 de autoturisme noi au fost introduse în traficul național. Este pentru prima dată când planificăm implementarea acestor programe pe 3 ani.

Ne-am consultat cu asociațiile producătorilor, importatorilor și comercianților auto și ne dorim să asigurăm predictibilitate în implementarea politicilor publice în acest domeniu și să scoatem din circulație cel puțin 250.000 de autoturisme mai vechi de 15 ani până în 2026”, a declarat joi ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos.

Modificările în programele Rabla și Rabla Plus

O altă modificare adusă programului este că valabilitatea notei de înscriere va fi de 300 zile de la emiterea acesteia, față de 240 zile cât este în prezent.

În plus, se elimină termenul de 60 zile de casare/radiere a autovehiculului uzat, solicitanții având posibilitatea de a-l casa/radia până la emiterea facturii autovehiculului nou.

Se introduce obligativitatea casării unui autovehicul uzat pentru achiziționarea unui autovehicul nou.

Totodată, se introduce un bonus de 1.500 lei/autovehicul, acordat pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3.

Astfel, pentru fiecare autovehicul nou, va exista posibilitatea casării a maximum 2 autovehicule uzate, cuantumul finanțării urmând a fi:

pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării unui autovehicul uzat

  • – maximum 46.500 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3)
  • -maximum 21.500 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 de lei ecotichetul + 1.500 lei/autovehicul, acordat dacă autovehiculul uzat este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3).

pentru achiziționarea unui autovehicul nou, în schimbul casării a două autovehicule uzate:

  • maximum 51.000 de lei pentru un autovehicul pur electric (45.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 lei pentru fiecare autovehicul uzat care este mai vechi de 15 ani și are norma de poluare nu mai mare de Euro 3)
  • maximum 26.000 de lei pentru un autovehicul hibrid plug-in (20.000 lei ecotichet + 3.000 lei prima de casare + 2 bonusuri de vechime a câte 1.500 pentru fiecare autovehicul uzat mai vechi de 15 ani și care are norma de poluare nu mai mare de Euro 3).

Legat de prima de casare pentru achiziția unei motociclete, aceasta va fi de 7.500 lei în cazul în care autovehiculul casat are o vechime mai mare de 15 ani, cu normă de poluare nu mai mare de Euro 3 sau 6.000 lei, în cazul casării unui alt tip de autovehicul uzat.

Ministerul vrea să lanseze și ”Rabla pentru instituții publice”

Ministrul a anunțat și lansarea unui program destinat instituțiilor publice, cu un buget de 600 milioane lei, prin care primăriile și autoritățile publice vor putea achiziționa doar mașini electrice sau hibrid plug-in. În cadrul acestui program, va fi asigurată o finanțare de 80% din valoarea achiziției.

„În 2022, vom avea un sistem informatic destinat persoanelor juridice care se vor înscrie în RABLA Clasic sau RABLA Plus, pentru că și autoritățile publice trebuie să fie încurajate spre achiziții verzi și eco-mobilitate.

Dacă ne uităm la cifre, în 2021 au fost achiziționate, în cadrul RABLA Plus, 8500 mașini de către persoane fizice și 7728 mașini de către persoanele juridice, cifre care arată interesul românilor pentru achiziția unor autoturisme mai prietenoase cu mediul.

Cetățenii interesați să se înscrie în programul RABLA trebuie să știe că vechimea autovehiculului uzat eligibil în program trebuie să fie de cel puțin 6 ani de la data primei înmatriculări în România, față de 8 ani cât este în prezent.

Totodată, se diminuează cu 5 grame valorile cantităților de emisii de CO2/KM aferente pragului de eligibilitate și pragului de obținere a ecobonusului”, a declarat președintele Administrației Fondului pentru Mediu, Fülöp Lóránd-Árpád.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

LUNI: ”Alexandru Ioan Cuza în patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia”. Expoziție de obiecte, legate de Mica Unire

Publicat

Luni, 24 ianuarie 2022, ora 12.30, la Sala Unirii va fi vernisată expoziția ”Alexandru Ioan Cuza în patrimoniul Muzeului Național al Unirii Alba Iulia”. Vor fi expuse o serie de obiecte legate atât de Unirea de la 24 ianuarie 1859, dar de domnia lui Alexandru Ioan Cuza.

Reformele domnitorului ori crearea unor instituții au fost marcate prin baterea unor monede sau medalii, care să susțină proiectul unionist și de modernizare al Principatelor Române. S-a apelat în acest sens la ateliere de gravură celebre din Franța (Stern, Farochon, Caque) ori locale (Șaraga din Iași, Carniol din București), precizează organizatorii.

În patrimoniul muzeului albaiulian au intrat câteva astfel de piese care amintesc înființarea azilului de orfani de către Elena Cuza (1862), inaugurarea Manufacturii de Arme din Dealul Spirii (1863), medaliile postume care marcau decesul lui Alexandru Ioan Cuza (1873), un an de la moarte (1874) ori cele jubiliare legate de împlinirea a 40 de ani de la abdicare (1906) sau 50 de ani de la Unirea principatelor (1909). Interesant că ultimele piese au fost corelate cu domnia lui Carol I, cei doi fiind reprezentați împreună pe avers și revers.

Acestor monede comemorative li se adaugă câteva vase de porțelan sau sticlă care poartă monograma Principatelor Unite, dar și o litografie contemporană cu reprezentarea familiei Cuza. Este o piesă de popularizare, care, asemenea icoanelor tipărite pe hârtie, era frecvent întâlnită în casele locuitorilor obișnuiți din mediul urban și rural.

Reformele lui Cuza și povestirile larg răspândite legate de domnitorul cel drept și bun cu cei săraci și-au găsi ecou nu doar în imagini litografiate, ci și în literatura scrisă. O piesă de teatru prezentată de elevi la serbările școlare, intitulată Cuza-Vodă, a fost cea scrisă de Eufrosina O. Mironescu și tipărită în 1925 la celebra editură a Librăriei Socec&Co, un exemplar al cărții fiind expus și cu această ocazie.

Evenimentul este organizat de Consiliul Județean Alba și Muzeul Național al Unirii Alba Iulia.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

ACTUALITATE

LUNI: „Orchestra Română de Folclor pe urmele domnitorului Alexandru Ioan Cuza”. Documentar prezentat de Centrul de Cultură Alba

Publicat

Centrul de Cultură „Augustin Bena” Alba prezintă luni, 24 ianuarie, cu ocazia Zilei Unirii Principatelor Române, documentarul „Orchestra Română de Folclor pe urmele domnitorului Alexandru Ioan Cuza”.

Centrul de Cultură „Augustin Bena”, instituție subordonată Consiliului Județean Alba, și Complexul Muzeal Național „Moldova” din Iași prezintă, luni, 24 ianuarie 2022, o producție documentară unică în spațiul cultural românesc: „Orchestra Română de Folclor pe urmele domnitorului Alexandru Ioan Cuza”.

Citește AICI: 24 ianuarie 1859: „Mica Unire”, primul pas spre România. Unirea Principatelor Române sub domnia lui Cuza

Producție documentară unică în spațiul cultural românesc

Proiectul este dedicat Unirii Principatelor Române și este un film documentar care dezvăluie într-un mod plăcut Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa și Palatul Culturii din Iași, două monumente arhitecturale cu importanță deosebită în istoria României.

Prezentarea filmului va avea loc luni, 24 ianuarie 2022, ora 19.00, pe paginile de Facebook ale instituțiilor implicate în proiect.

Coloana sonoră a acestui documentar este formată din suite românești interpretate de Orchestra Română de Folclor. Aceasta este prima orchestră de uniune națională și a fost înființată cu ocazia sărbătoririi Zilei Naționale a României, în anul 2021, în cadrul unui amplu proiect de promovare a zilei naționale și a patrimoniului cultural imaterial pe plan internațional. La acea dată, concertul „Alba unește România”, susținut de orchestră în Palatul Cultural din Blaj, a fost distribuit către misiunile diplomatice ale României din 33 de țări.

Orchestra Română de Folclor reunește artiști din toate zonele istorice ale României

Orchestra Română de Folclor își are nucleul la Alba Iulia, capitala de suflet a tuturor românilor, fiind constituită din artiști instrumentiști profesioniști din toate zonele istorice ale României. Orchestra ia parte la proiectele de importanță națională și internațională ale Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba. Inițiatorul și dirijorul Orchestrei Române de Folclor este Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” și discipol al maestrului Gheorghe Zamfir.

„Sărbătorim în acest an Unirea Principatelor Române printr-un proiect unic în spațiul cultural românesc. Orchestra Română de Folclor, prima orchestră de uniune națională, se va afla pe urmele domnitorului Alexandru Ioan Cuza, într-o îmbinare de muzică și imagini. Este un film documentar care, pe ritmurile unor suite românești, dezvăluie publicului Palatul „Alexandru Ioan Cuza” de la Ruginoasa și Palatul Culturii din Iași. Vă oferim cu drag acest nou proiect cultural și sperăm să fie pe gustul tuturor celor care iubesc cultura, muzica și istoria românilor”, a spus Alexandru Pal, managerul Centrului de Cultură „Augustin Bena” Alba.

Mica Unire

Unirea Principatelor Române, cunoscută și ca Mica Unire, a avut loc la jumătatea secolului al XIX-lea, fiind legată de personalitatea domnitorului Alexandru Ioan Cuza. 24 ianuarie 1859 este momentul alegerii lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Române Unite, fiind actul istoric ce a reprezentat primul pas pe calea înfăptuirii statului național român unitar.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate

AIUD

ACCIDENT GRAV pe DN1 la intrare în Aiud dinspre Turda. O mașină a intrat într-un cap de pod și s-a răsturnat. Trafic BLOCAT

Publicat

Trei persoane au fost rănite, una dintre acestea grav, după ce o mașină s-a lovit de un cap de pod și s-a răsturnat, vineri seara, pe DN1 Unirea (Turda) – Aiud.

Potrivit IPJ Alba, accidentul s-a petrecut la intrare în Aiud.

Traficul rutier este blocat în zona accidentului.

Revenim cu amănunte.

 Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți Alba24 și pe Google News

Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Publicitate