Noua lege a insolvenței, lansată în dezbatere publică de către Ministerul Justiției. Vezi prevederile proiectului

Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică proiectul noii legi a insolvenţei, proiect prin care este sistematizat şi adaptat cadrul legislativ în domeniul insolvenţei şi pre-insolvenţei. Proiectul noii legi a insolvenţei propune o soluţie integratoare, incluzând într-un singur corpus normativ legislaţia generală, aplicabilă tuturor operatorilor economici, legislaţia specială, incidentă instituţiilor de credit şi societăţilor de asigurare/re-asigurare, reglementarea insolvenţei grupurilor de societăţi, reglementarea insolvenţei transfrontaliere.

Sunt, de asemenea, reglementate în noua lege instrumentele de prevenire a insolvenţei – mandatul ad-hoc şi concordatul preventiv.

În acelaşi timp, proiectul noii legi a insolvenţei vine să asigure echilibrul intereselor creditorilor şi debitorului în procedură şi eficientizarea procedurii, care să conducă, implicit, la reducerea duratei

procedurii şi la creşterea gradului de recuperare a creanţelor.

Astfel, în primul sens, cel al asigurării echilibrului intereselor în concurs, se prevăd următoarele:

– Se egalizează regimul deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului şi a creditorilor, la 10 zile de la depunerea cererii debitorului.

– Dacă în forma actuală a legii era impusă o valoare-prag pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii doar pentru creditor, prin proiect se propune instituirea unei valori-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea stabilită pentru creditor, respectiv 40.000 lei.

– Se introduce ideea acordării unui termen pentru plata creanţei creditorului declanşator – până la rămânerea în pronunţare asupra cererii de deschidere a procedurii formulate de creditor.

– Pentru a îmbunătăţi şansele de reorganizare – în avantajul atât al debitorului, cât şi al creditorilor – se propune introducerea unei super-priorităţi pentru finanţările acordate în timpul procedurii, inclusiv în perioada de observaţie. Aceste finanţări se vor garanta, în principal, prin afectarea unor bunuri sau drepturi care nu formează obiectul unor cauze de preferinţă, iar în subsidiar, dacă nu există astfel de bunuri sau drepturi disponibile, cu acordul creditorilor beneficiari ai respectivelor cauze de preferinţă.

– Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori (situaţie posibilă actualmente – prin „manipularea” grupelor de vot poate fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor), se introduce un criteriu suplimentar pentru aprobarea planului, respectiv 30% din total masa credală.

În realizarea celui de-al doilea obiectiv, eficientizarea procedurii:

– Acţiunile incidentale (fond si apel) se judecă în conformitate dispoziţiile noului Cod de procedura civilă cu privire la judecata în primă instanţă, cu menţiunea că termenul pentru depunerea întâmpinării este de maxim 10 zile de la comunicare, răspunsul la întâmpinare nu este obligatoriu, iar judecătorul sindic fixează, prin rezoluţie, în termen de maxim 3 zile de la data depunerii întâmpinării, primul termen de judecată, care va fi de cel mult 30 de zile de la data rezoluţiei.

– Se înlocuieşte termenul de continuare a procedurii cu un termen administrativ de control, care îi va permite judecătorului sindic să gestioneze mai eficient dosarul de insolvenţă, nefiind necesară organizarea unor şedinţe publice de judecată dacă nu există cereri în procedură contencioasă sau necontencioasă, dar făcând posibilă dispunerea de măsuri în sarcina administratorului judiciar/lichidatorului judiciar;

– Se introduce posibilitatea judecătorului sindic de a debloca anumite situaţii, atunci când creditorii nu sunt activi în procedură: dacă nu se poate lua o hotărâre în adunarea sau în comitetul creditorilor, administratorul judiciar/lichidatorul judiciar poate sesiza instanţa în vederea pronunţării unei hotărâri;

– Se prevede expres obligaţia judecătorului sindic de a se pronunţa asupra viabilităţii planului de reorganizare, propus de debitor sau creditori şi aprobat de adunarea creditorilor;

– Se propune eficientizarea activităţii comitetului creditorilor, întrunirile acestuia urmând a avea loc ori de câte ori este cazul (nu neapărat lunar, ca în legea actuală), iar votul se poate exprima prin orice mijloace care asigură transmiterea textului şi confirmarea primirii acestuia, nemaifiind astfel obligatorie prezenţa fizică.

– Se introduc prevederi exprese cu privire la tratamentul contractelor de leasing şi a creanţelor provenite din contracte de leasing.

– Pentru asigurarea protecţiei creditorilor şi transparenţei procedurii, vânzarea activelor se va efectua potrivit unui regulament de vânzare, aprobat de creditori.

Proiectul noii legi a insolvenţei poate fi consultat pe site-ul Ministerului Justiţiei.