Noua Lege a Pensiilor: DOCUMENT- Textul complet al legii care va fi pus în dezbatere. Toate modificările propuse până acum

Noua Lege a Pensiilor, care pune accent pe principiile solidarității și contributivității a fost finalizată de Ministerul Muncii și va fi prezentată în coaliție, apoi aprobată de guvern și trimisă la Camera Deputaților spre adoptare.

Ţinta guvernanţilor este ca noua lege a pensiilor să fie aprobată de Legislativ până la finalul lunii noiembrie.

Conform noilor propuneri din proiectul de lege, stagiul minim de cotizare rămâne la 15 ani, dar există beneficii crescute pentru cei cu peste 30 de ani de activitate.

Citește și Noua lege a pensiilor: Puncte suplimentare pentru persoanele care au cotizat peste 25 de ani. Noua formulă de calcul

Premierul Marcel Ciolacu vrea ca legea să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

Astfel, persoanele cu peste 35 de ani de cotizare vor avea posibilitatea de a ieși la pensie mai devreme, iar femeile cu mulți copii vor beneficia, de asemenea, de reducerea vârstei de pensionare. Potrivit proiectului noii legi a pensiilor, persoanele care vor cotiza mai mult de 25 de ani, vor beneficia de bonusuri la pensie.

Vârstă de pensionare egală pentru femei și bărbați

Un alt articol al viitoarei legi prevede egalizarea vârstei de pensionare pentru femei și bărbați, la 65 de ani, obiectiv asumat în PNRR.

Articolul 47 din proiectul de lege prevede că ”vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei.”

Stagiul minim de cotizare contributiv, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi, este de 15 ani. Stagiul complet de cotizare contributiv este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

De asemenea, persoanele care doresc să rămână în activitate și după vârsta pensionării pot face acest lucru, cu acordul angajatorului, până la 70 de ani.

Noua lege a pensiilor va fi prezentată marți 31 octombrie în cadrul unei şedinţe a coaliţiei de guvernare, potrivit Digi24.ro. Cel mai probabil, proiectul de lege urmează să fie aprobat săptămâna viitoare de Guvern şi transmis Parlamentului spre dezbatere şi adoptare.

Noua lege a pensiilor e un jalon în PNRR asumat de guvern și ar urma să stabilească atât modul de calculare a pensiilor, cât și cu cât trebuie să crească.

Noua lege a pensiilor: Formula de calcul pentru pensie

• VPR x NR. TOTAL PCT
• VPR (valoarea punctului de referință) = VPP : 25
• NR. TOTAL PCT.= puncte contributivitate + puncte stabilitate + puncte perioade asimilate si necontributive

Cum se va calcula pensia

Alba24 a consultat documentul care conține noua lege a pensiilor. Astfel calculul pensiei va avea în vedere atât venitul la care s-a plătit contribuția la sistemul de asigurări sociale, cât și vechimea realizată efectiv în muncă, pe teritoriul României.

La calculul numărului total de puncte se va adăuga un număr de puncte pentru fiecare an realizat peste stagiul de cotizare de 25 de ani, si anume:

• 0,50 puncte/an pentru anii din intervalul 26-30 inclusiv;
• 0,75 puncte/an pentru anii din intervalul 31-35 inclusiv;
• 1 punct/an pentru anii din intervalul 36-40-etc. (varianta bonusului de 0,50/0,75/1 pct agreata de CE )

Aceste puncte se vor acorda doar pentru anii contributivi care nu se suprapun cu anii de pensie.

Totodată, punctele reprezintă stimulente pentru prelungirea vieții profesionale.

Stagiul de cotizare de 25 de ani din cadrul formulei de calcul al VPR nu este un stagiu folosit la calculul dreptului de pensie, ci la calculul VPR.

AICI: DOCUMENT – Proiect Noua Lege a Pensiilor

Ce conține Noua Lege a Pensiilor- Toate articolele din proiectul de lege aflat la Parlament

Art. 1 – Dreptul la asigurări sociale este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul public de prin sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.

Art. 2 Sistemul public de pensii se organizează şi funcţionează având ca principii de bază:

a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi garantează sistemul public de pensii bazat pe aceleaşi norme de drept, pentru toți asigurații sistemului;

b) principiul obligativităţii, potrivit căruia persoanele fizice şi juridice au, conform legii, obligaţia de a participa la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu îndeplinirea obligaţiilor;

c) principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice, care contribuie la sistemul public de pensii;

d) principiul egalităţii, potrivit căruia asigurații care au realizat cel puțin stagiul minim de cotizare în sistemul public de pensii, beneficiază de tratament nediscriminatoriu, în ceea ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;

 Citește și Noua Lege a Pensiilor. TABEL: Vârstele standard de pensionare. Stagiile complete şi minime de cotizare pentru femei și bărbați

e) principiul repartiţiei, pe baza căruia fondurile de asigurări sociale se redistribuie pentru plata obligaţiilor ce revin sistemului public de pensii, conform legii;

f) principiul solidarităţii sociale, conform căruia asigurații sistemului public de pensii îşi asumă reciproc obligaţii şi beneficiază de drepturi pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor asigurate prevăzute de lege;

g) principiul autonomiei, bazat pe administrarea de sine stătătoare a sistemului public de pensii, conform legii;

h) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu se prescrie;

i) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie nu poate fi cedat, total sau parţial;

j) principiul stabilității asigurarii la sistemul public de pensii – potrivit căruia pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi, se acordă un număr suplimentar de puncte.

Art. 3. În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) asigurat – persoana fizică pentru care angajatorul sau entitatea asimilată angajatorului este obligat/ă să reţină şi să plătească contribuţia de asigurări sociale, persoana fizică ce realizează venituri din activități independente sau drepturi de proprietate intelectuală și care, pe baza declarației individuale de asigurare, datorează contribuţia de asigurări sociale, potrivit prevederilor Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Codul fiscal, precum și persoana fizică ce achită contribuția de asigurări sociale pe baza contractului de asigurare socială, potrivit prezentei legi;

b) contract de asigurare socială – contractul încheiat, voluntar, între persoane fizice şi casele teritoriale de pensii în scopul asigurării în sistemul public de pensii în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie;

c) contribuabil – persoana fizică sau juridică ce plăteşte contribuţii de asigurări sociale sistemului public de pensii, conform prezentei legi;

d) declaraţie individuală de asigurare – declaraţia fiscală pe baza căreia se realizează declararea veniturilor care reprezintă baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activităţi independente sau din drepturi de proprietate intelectuală pentru care există obligaţia depunerii acesteia, şi care constituie documentul pe baza căruia se stabilesc, în sistemul public de pensii, stagiul de cotizare, punctajul lunar şi cel anual, precum şi numărul total de puncte realizat;

Vezi și Pensii majorate în 2024 pentru cinci milioane de români. Cu cât va crește pensia minimă din ianuarie

e) declaraţie nominală de asigurare – declaraţia fiscală pe baza căreia se realizează declararea veniturilor care reprezintă baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, precum şi în cazul persoanelor care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, altele decât cele prevăzute la lit. d), care constituie documentul pe baza căruia se stabilesc, în sistemul public de pensii, stagiul de cotizare, punctajul lunar şi cel anual, precum şi numărul total de puncte realizat;

f) locuri de muncă în condiţii deosebite – locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe toată durata timpului normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinţe asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor;

g) locuri de muncă în condiţii speciale – locurile de muncă unde gradul de expunere la factorii de risc profesional sau la condiţiile specifice unor categorii de servicii publice, pe durata a cel puţin 50% din timpul normal de muncă, poate conduce în timp la îmbolnăviri profesionale, la comportamente riscante în activitate, cu consecinţe grave asupra securităţii şi sănătăţii în muncă a asiguraţilor;

h) perioade asimilate – perioadele pentru care nu s-au datorat contribuţii de asigurări sociale considerate prin prezenta lege echivalente stagiului de cotizare în sistemul public de pensii şi care se valorifica la stabilirea prestaţiilor de asigurări sociale în condiţiile prezentei legi, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public;

j) perioade necontributive – perioadele recunoscute ca vechime în muncă sau după caz, ca stagiu de cotizare în baza unor acte normative specifice care vizează anumite categorii de persoane, pentru care nu s-au datorat contribuții de asigurări sociale, dacă persoana a fost asigurată în sistemul public;

k) punctaj lunar – numărul de puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea câștig brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

l) punctaj anual – numărul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an calendaristic, obţinut prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare;

m) număr total de puncte realizat – suma punctajelor anuale aferente perioadelor de stagiu de cotizare realizat, perioadelor asimilate, perioadelor necontributive, stagiului potential și a numărului de puncte de stabilitate.

Citește și Modificări importante în NOUA LEGE a PENSIILOR: Formula de calcul, bonusuri, vârsta de pensionare redusă pentru femeile cu copii

n) riscuri asigurate – evenimentele care, la producerea efectelor lor, obligă sistemul public de pensii să acorde asiguraţilor pensii şi alte prestaţii de asigurări sociale, cu respectarea prevederilor prezentei legi;

o) stagiu de cotizare – perioada de timp constituită din stagiul de cotizare contributiv, precum și perioadele asimilate și perioadele necontributive recunoscute ca stagii de cotizare,conform legii.

p) stagiu de cotizare contributive – perioada de timp pentru care s-au datorat contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asiguraţii cu contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii;

q) stagiu complet de cotizare – perioada de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare contributiv, pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă sau, după caz, a pensiei anticipate;

r) stagiu minim de cotizare – perioada minimă de timp prevăzută de prezenta lege în care asiguraţii au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă.

s) stagiu potenţial – perioada de timp prevăzută de prezenta lege, considerată stagiu de cotizare şi acordată la calculul pensiei de invaliditate, ca o creditare pentru stagiul de cotizare nerealizat din cauza afecţiunilor invalidante;

ș) vârstă standard de pensionare – vârsta stabilită de prezenta lege, pentru bărbaţi şi femei, în raport cu anul şi luna naşterii, prevăzută în anexa nr. 5, de la care aceştia pot obţine pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile legii, precum şi vârsta din care se operează reducerile prevăzute de lege;

t) sisteme proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii – acele sisteme de pensii ale căror organizare şi funcţionare sunt reglementate de alte acte normative;

ț) pensionar – persoana care beneficiază de una din categoriile de pensii prevăzute de prezenta lege;

Art. 4 – (1) Administrarea sistemului public de pensii se realizează prin Casa Națională de Pensii Publice, denumită în continuare CNPP, care funcționează și îndeplinește atribuţii potrivit prezentei legi.

(2) În subordinea CNPP funcţionează case judeţene de pensii, în fiecare municipiu – reşedinţă de judeţ, precum şi Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti, denumite în continuare case teritoriale de pensii.

(3) CNPP poate înfiinţa, desființa sau reorganiza case locale de pensii, care funcționează sub conducerea și controlul casei teritoriale de pensii, în funcţie de numărul şi structura asiguraţilor și beneficiarilor.

Art. 5 – (1) Asiguraţii sistemului public de pensii pot fi cetăţeni români, cetăţeni ai altor state sau apatrizi, pe perioada în care au, conform legii, domiciliul sau reşedinţa în România.

(2) Pot fi asiguraţi ai sistemului public de pensii şi cetăţenii români, cetăţenii altor state şi apatrizii care nu au domiciliul sau reşedinţa în România, în condiţiile prevăzute de instrumentele juridice internaţionale la care România este parte.

Citește și Românii care au venituri nejustificate vor fi taxați de FISC: Impozit de 70% pentru banii proveniți din surse neidentificabile

(3) În aplicarea instrumentelor juridice internaţionale la care România este parte, prin derogare de la dispozițiile Codului civil în materia dreptului internațional privat, la stabilirea obligaţiilor sau la acordarea beneficiilor ce le revin asiguraţilor şi beneficiarilor sistemului public de pensii care au locul de şedere permanentă pe teritoriul altui stat, dar care dețin şi documente valabile care atestă domiciliul în România, va prevala criteriul locului de şedere obişnuită, sub rezerva dispozițiilor contrare prevăzute în respectivele instrumente juridice.

(4) Asiguraţii au obligaţia de a plăti contribuţii de asigurări sociale şi au dreptul să beneficieze de prestaţii de asigurări sociale, conform prezentei legi.

Art. 6 – (1) În sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, următoarele persoane:

I. a) persoanele care desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă;

b)funcţionarii publici;

c)alte persoane care realizează venituri asimilate salariilor pentru care se datorează contribuţie de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

II.persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I;

III.persoanele care beneficiază de drepturi băneşti lunare, ce se asigură din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în condiţiile legii, denumite în continuare şomeri;

IV.persoanele care realizează venituri din activităţi independente şi/sau din drepturi de proprietate intelectuală, pentru care se datorează contribuţie de asigurări sociale, potrivit Codului fiscal.

(2) Orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie.

(3) Prin excepție de la alin. (2), persoanele care nu au calitatea de pensionari pot încheia contract de asigurare socială și pentru perioade de timp de maximum 6 ani anteriori lunii încheierii contractului, în care persoana nu a realizat stagiu de cotizare în sistemul public de pensii sau stagiu asimilat stagiului de cotizare în sistemul public de pensii sau într-un sistem de asigurări sociale neintegrat acestuia, în ţară, în statele membre ale Uniunii Europene sau în alte state cu care România aplică instrumente juridice internaţionale în domeniul securităţii sociale.

Citește și Noua lege a pensiilor: Modificările prevăzute în documentul aflat la Parlament. Schimbările prevăzute pentru fiecare tip de pensie

(4) Perioadele de timp pentru care se poate încheia contractul de asigurări sociale și efectua plata contribuției de asigurări sociale, în cazul contractului de asigurare socială prevăzut la alin. (3), sunt cele cuprinse între data împlinirii vârstei de 18 ani și data împlinirii vârstei standard de pensionare.

(5) Perioada pentru care se încheie contractul de asigurare socială prevăzut la alin. (3) constituie stagiu de cotizare și se valorifică pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.

(6) În baza alin. (3) se pot încheia mai multe contracte de asigurare socială cu condiția ca perioadele de asigurare înscrise în acestea, cumulate, să nu depășească 6 ani.

Art. 7 – (1) Persoanele juridice sau fizice la care îşi desfăşoară activitatea asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. I şi II, asigurații care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, alții decât cei care depun declarație individuală de asigurare, persoanele juridice şi fizice care achită drepturile băneşti ale asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin.(1) pct. IV, denumite în continuare angajatori sau entităţi asimilate angajatorului, potrivit Codului fiscal precum și instituţiile care efectuează plata drepturilor de şomaj pentru şomerii prevăzuţi la art. 6 alin. (1) pct. III,sunt obligate să întocmească şi să depună, la organul fiscal central, declaraţia nominală de asigurare.

(2) În situaţia în care se constată erori în cuprinsul declaraţiilor prevăzute la alin. (1), indiferent de cauzele producerii acestora, şi/sau modificări ale datelor pe baza cărora se stabilesc stagiul de cotizare, punctajul lunar, punctajul anual și numărul total de puncte ale asiguratului, persoanele juridice sau fizice prevăzute la alin. (1) sunt obligate să întocmească şi să depună, conform reglementărilor fiscale, o declaraţie rectificativă a declarației nominale de asigurare.

(3) Termenele şi modalităţile de depunere a declaraţiilor prevăzute la alin. (1) şi (2) sunt prevăzute de Codul fiscal.

Art. 8 – (1) Pentru perioadele de după 31 martie 2001, informațiile preluate din declarația privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat prevăzută de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, din declaraţiile nominale de asigurare, precum și din contractul de asigurare socială ori din declarația individuală de asigurare constituie elementele pe baza cărora se stabileşte stagiul de cotizare în sistemul public de pensii, punctajul lunar și punctajul anual pentru asiguraţii sistemului public de pensii.

(2) În situaţiile în care, pentru perioadele prevăzute la alin. (1), existența raporturilor de muncă sau de serviciu nu poate fi dovedită prin declaraţia nominală de asigurare, în vederea stabilirii stagiului de cotizare, a punctajului lunar și a punctajului anual, pot fi valorificate şi alte acte doveditoare, întocmite în condiţiile legii.

(3) În situaţiile în care, pentru perioadele prevăzute la alin. (1), se constată erori în cuprinsul declaraţiei privind evidenţa nominală a asiguraţilor şi a obligaţiilor de plată către bugetul asigurărilor sociale de stat prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare și/sau al declaraţiei nominale de asigurare, indiferent de cauzele producerii acestora, iar angajatorii sau entităţile asimilate angajatorilor se află în imposibilitatea de a întocmi şi depune declaraţie rectificativă potrivit art. 7 alin. (2), în vederea stabilirii stagiului de cotizare, a punctajului lunar şi a punctajului anual pot fi valorificate informaţiile din alte acte doveditoare, întocmite potrivit legii.

(4) Obligaţia prezentării actelor doveditoare prevăzute la alin. (2) şi (3) revine persoanei în cauză ori reprezentantului legal al acesteia.

Art. 9 – (1) Persoanele prevăzute la art. 6 alin.(1) pct. IV sunt asigurate în sistemul public de pensii pe baza declarației individuale de asigurare sau, după caz, pe baza declaraţiei nominale de asigurare, înregistrate la organul fiscal competent.

(2) Termenele și modalitățile de depunere a declarațiilor prevăzute la alin. (1) sunt prevăzute de Codul fiscal.

Art.10 – (1) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) și (3) se încheie între persoana interesată sau, după caz, reprezentantul legal ori mandatarul acesteia, desemnat prin procură specială şi casa teritorială de pensii competentă, în funcţie de domiciliul sau reședința persoanei care încheie contractul.

Citește și FOTO: ANAF vinde mașini confiscate, cu prețuri cuprinse între 100 și 31.000 de euro. LISTA completă

(2) Contractul de asigurare socială se încheie în formă scrisă şi produce efecte de la data înregistrării acestuia la casa teritorială de pensii.

(3) La încheierea contractului de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (3), solicitantul completează o declaraţie, conform modelului prevăzut în anexa nr. 13, din care să reiasă că, în perioada înscrisă în contractul de asigurare socială pentru care se solicită asigurarea, îndeplineşte următoarele condiţii cumulative:

• a) nu a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii sau în alte sisteme neintegrate acestuia;
• b) nu a avut obligaţia asigurării în sistemul public de pensii;
• c) la data încheierii contractului de asigurare socială nu are calitatea de pensionar.

Art. 11 – (1) Venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială poate fi modificat, din inițiativa asiguratului, prin încheierea unui act adiţional la contractul de asigurare social, conform modelului prevăzut în anexa nr. 14 .

(2) Venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2), în baza căruia se calculează contribuţia de asigurări sociale se modifică, din iniţiativa asiguratorului, respectiv a casei teritoriale de pensii, prin notificarea scrisă a asiguratului, ori de câte ori venitul lunar asigurat este mai mic decât cel prevăzut la art. 33 alin. (1).

Art. 12 – (1) În sistemul public de pensii, evidenţa drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal al asiguratului, sau, după caz, pe baza codului de identificare atribuit de către CNPP .

(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Confederației Elveţiene şi pentru străinii care au înregistrată rezidenţa/şederea în România, precum şi ale persoanelor pentru care CNPP întocmește documentaţii de plată şi/sau efectuează plata unor prestaţii de asigurări sociale sunt furnizate acesteia gratuit de către Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, după caz.

(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea CNPP şi de către oricare altă autoritate/instituţie publică sau altă entitate care, potrivit legii, deţine astfel de informaţii.

(4) În vederea realizării atribuțiilor privind evidența drepturilor și obligațiilor de asigurări sociale, CNPP poate încheia protocoale în aplicarea prevederilor alin. (3) în scopul efectuării de schimburi de date. Protocoalele se publică în Monitorul Oficial.

(5) Conținutul, modalitățile și termenele de transmitere a informațiilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin protocol încheiat între CNPP și Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Stagiul de cotizare în sistemul public de pensii

Art. 13 – Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii:

a)perioadele de vechime în muncă realizate până la data de 1 aprilie 2001, pentru care s-a datorat sau după caz, s-a datorat și plătit contribuție de asigurări sociale;

b)perioadele necontributive care au constituit vechime în muncă în baza legislației în vigoare până la data de 1 aprilie 2001, sau după caz, stagiul de cotizare conform legislației ulterioare acestei date;

c)timpul util la pensie realizat de agricultori și durata de asigurare, în condiţiile reglementate de Legea nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată cu modificările și completările ulterioare;

d)perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001, în care persoanele au fost asigurate, conform legii, în sistemul public de pensii.

Perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii

Art. 14 – (1) În sistemul public de pensii sunt considerate perioade asimilate acele perioade în care asiguratul:

a) a urmat cursurile de zi sau, după caz, cu frecvență ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, ori a unui ciclu de studii universitare, cu condiţia absolvirii acestora/acestuia cu diplomă, diplomă de licență, diplomă de master sau diploma de doctor, după caz;

b) a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

c) a beneficiat, în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006 de indemnizaţii de asigurări sociale, acordate potrivit legii;

d) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2005, de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă şi boli profesionale;

e) a beneficiat, începând cu data de 1 ianuarie 2006, de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani, respectiv 7 ani;

(2) Asiguraţii care au absolvit mai multe instituţii de învăţământ superior, sau, după caz, mai multe cicluri de studii universitare de același nivel conform prevederilor alin. (1) lit. a) beneficiază de asimilarea, ca stagiu de cotizare, a unei singure perioade de studii de același nivel, la alegere.

(3) Perioadele prevăzute la alin. (1) se valorifică numai în situația în care aceste perioade nu se suprapun cu stagii de cotizare realizate în condițiile prezentei legi.

(4) Perioadele asimilate prevăzute la alin. (1) se valorifică pentru obţinerea unei categorii de pensie în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite sau în condiţii speciale de muncă

Art. 15 – (1) Pentru perioadele care reprezintă, conform legii, stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite sau în condiţii speciale se acordă perioade suplimentare, care constituie stagiu de cotizare în condiții normale, după cum urmează:

a) 4 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii deosebite de muncă;

b) 6 luni pentru fiecare an lucrat în condiţii speciale de muncă.

(2) Constituie stagiu de cotizare în condiții normale și perioadele suplimentare la vechimea în muncă acordată în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001 pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a de muncă.

(3) Constituie stagiu de cotizare în condiții normale de muncă și perioada suplimentară acordată pentru pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiții deosebite și/sau speciale de muncă după data de 1 aprilie 2001.

Art. 16 – (1) Constituie stagiu de cotizare perioadele de timp pentru care asiguraţii datorează și/sau plătesc contribuţii de asigurări sociale în sistemul public de pensii din România, precum şi în alte ţări, în condiţiile stabilite prin instrumente juridice internaţionale la care România este parte.

(2) La stabilirea prestațiilor de asigurări sociale se iau în considerare stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii din România, precum şi perioadele de asigurare realizate sau recunoscute conform legislației altor țări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice internaţionale la care România este parte.

(3) În sistemul public de pensii, obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în moneda naţională.

(4) În cazul drepturilor salariale sau veniturilor asigurate, stabilite în moneda altor ţări pe teritoriul României, contribuţiile se plătesc în lei la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţională a României din data stabilită pentru plata acestor drepturi.

TITLUL II

Bugetul asigurărilor sociale de stat

Art. 17 – (1) Bugetul asigurărilor sociale de stat cuprinde veniturile și cheltuielile sistemului public de pensii.

(2) CNPP înaintează anual Ministerului Muncii și Solidarității Sociale propunerile pentru elaborarea proiectului legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru partea de cheltuieli.

(3) CNPP are calitatea de creditor bugetar numai pentru veniturile bugetare pe care le administrează, reprezentând contribuţii de asigurări sociale datorate de persoanele fizice asigurate pe bază de contract de asigurare socială, precum şi alte venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat, conform legii.

(4) CNPP și unitățile din subordinea acesteia efectuează cheltuieli în limita aprobată prin buget și a creditelor bugetare deschise, în condițiile legii.

(5) În situaţia în care legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu a intrat în vigoare cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în continuare prevederile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul precedent, până la adoptarea noului buget, cu respectarea prevederilor art. 37 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare.

Art.18 – Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat provin din:

a) contribuţii de asigurări sociale, dobânzi şi penalităţi de întârziere, precum şi din alte venituri, potrivit legii;

b) sume alocate de la bugetul de stat pentru echilibrarea bugetului asigurărilor sociale de stat, care se aprobă prin legile bugetare anuale;

c) Comisionul achitat CNPP de către administratorii fondurilor de pensii administrate privat, datorat pentru operațiunile administrative și financiare efectuate, conform prevederilor art. 43^1 și art. 44 din Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 19 – (1) Comisionul prevăzut la art. 18 lit. c) reprezintă o cotă procentuală de 0,1% aplicată lunar asupra sumei totale ce face obiectul operațiunii financiare efectuată pentru fiecare fond de pensii administrat privat.

(2) Comisionul prevăzut la alin. (1) se suportă din veniturile administratorilor, așa cum sunt prevăzute la art. 85 din Legea nr. 411/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și se achită în termen de 5 zile de la primirea contribuțiilor conform art. 35 alin. (4), dar nu mai târziu de data de 25 a lunii.

Art. 20 – (1) Cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat acoperă contravaloarea prestaţiilor de asigurări sociale din sistemul public de pensii, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului public de pensii, finanţarea unor investiţii proprii, alte cheltuieli prevăzute de lege.

(2) Din veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se prelevă anual până la 3% pentru constituirea unui fond de rezervă.

(3) Fondul de rezervă cumulat nu poate depăşi nivelul cheltuielilor prevăzute pentru anul bugetar respectiv.

(4) Fondul de rezervă se utilizează pentru acoperirea prestaţiilor de asigurări sociale în situaţii temeinic motivate sau a altor cheltuieli ale sistemului public de pensii, aprobate prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(5) Fondul de rezervă se constituie în anii în care bugetul asigurărilor sociale de stat nu primeşte sume pentru echilibrare, potrivit art. 18 lit. b), și numai după acoperirea deficitelor din anii precedenți ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 21 – (1) În condițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), pentru asiguraţii sistemului public de pensii, cu excepţia acelora care au încheiat contracte de asigurare socială, Agenţia Naţională de Administrare Fiscală, denumită în continuare ANAF, are obligaţia de a transmite CNPP, informaţiile necesare stabilirii, în sistemul public de pensii, a stagiului de cotizare realizat şi a punctajului lunar, în vederea acordării prestaţiilor de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege.

(2) Procedura de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin.(1), precum şi alte elemente necesare se stabilesc prin protocol încheiat între ANAF şi CNPP.

(3) Instituţiile prevăzute la alin. (1) îşi acordă reciproc şi gratuit accesul la informaţiile referitoare la declararea contribuţiilor de asigurări sociale din bazele de date pe care le au în administrare.

(4) Anual, după depunerea declaraţiilor fiscale, ANAF transmite CNPP veniturile realizate de persoanele fizice, altele decât cele care realizează venituri din salarii sau asimilate salariilor.

Art. 22 – (1) Excedentele anuale ale bugetului asigurărilor sociale de stat pot fi utilizate în anul următor, potrivit destinaţiilor aprobate prin lege, după regularizarea cu bugetul de stat, în limita sumelor primite de acesta, potrivit prevederilor art. 18 lit. b).

(2) Eventualul deficit curent al bugetului asigurărilor sociale de stat se acoperă din fondul de rezervă.

(3) Deficitul din anii precedenţi şi din anul curent al bugetului asigurărilor sociale de stat rămas după utilizarea fondului de rezervă se finanţează din disponibilităţile contului curent general al Trezoreriei Statului.

Art. 23 – Disponibilităţile băneşti ale bugetului asigurărilor sociale de stat sunt purtătoare de dobânzi, nivelul dobânzilor stabilindu-se prin convenţii încheiate de CNPP cu Trezoreria Statului.

Art. 24 – În mod excepţional, în situaţii motivate, pentru acoperirea deficitului bugetului asigurărilor sociale de stat, după epuizarea fondului de rezervă, veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat se completează cu sume care se alocă de la bugetul de stat.

TITLUL III

Contribuţia de asigurări sociale

Art. 25 – (1) Contribuabilii sistemului public de pensii sunt cei care datorează contribuţii de asigurări sociale şi sunt prevăzuţi, în mod expres, de Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

a) persoanele fizice care realizează venituri din salarii şi asimilate salariilor, cele care realizează venituri ca urmare a desfăşurării unor activităţi independente, precum şi cele care realizează venituri din drepturi

b) persoanele juridice şi fizice care au calitatea de angajatori, precum şi entităţile asimilate angajatorilor.

(2) Sunt contribuabili ai sistemului public de pensii și persoanele fizice care sunt asigurate, conform prezentei legi, pe baza contractului de asigurare socială.

(3) Cotele de contribuţii de asigurări sociale sunt prevăzute în Codul fiscal.

Stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite de muncă

Art. 26 – Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea asiguraţilor din sistemul public de pensii pot fi normale, deosebite şi speciale.

Art. 27 – (1) Sunt locuri de muncă în condiţii deosebite locurile de muncă stabilite în baza criteriilor şi metodologiei prevăzute de legislaţia în vigoare la data încadrării acestora.

(2) Locurile de muncă pentru care s-au obținut avize de încadrare în condiţii deosebite și a căror valabilitate a fost prelungită potrivit legislației anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se mențin în conditii deosebite de muncă potrivit legii, până la normalizarea de către angajator a condițiilor de muncă, dar nu mai târziu de 01 ianuarie 2035.

(3) Beneficiază de încadrarea in condiții deosebite de muncă persoanele care își desfășoară activitatea în serviciile de anatomie patologică și prosecturi ale spitalelor, personalul disciplinelor universitare de anatomie, de histologie, de anatomie patologică și al catedrei de biologie celulară precum și activitatea de anatomie patologică și prosectură din instituțiile de medicină legală.

(4) Beneficiază de încadrarea în condiții deosebite de muncă și categoriile de personal prevăzute în anexă la HG nr. 581/2001 în situația în care au realizat minim 50% din baremul de ore de zbor/salturi respectiv starturi prevăzut de acest act normativ.

(5) Constituie stagiu de cotizare realizat în condiţii deosebite de muncă şi perioadele în care un asigurat care îşi desfăşoară activitatea în condiţii deosebite de muncă se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă şi/sau în concediu de odihnă, dacă cel puţin în ziua premergătoare concediului a lucrat în locuri de muncă încadrate în astfel de condiţii de muncă și pentru care angajatorii datorează contribuția de asigurări sociale.

Art. 28 – (1) În sensul prezentei legi, locurile de muncă în condiţii speciale sunt cele din:

a) unităţile miniere, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în subteran cel puţin 50% din timpul normal de muncă în luna respectivă;

b) activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I şi II de expunere la radiaţii;

c) aviaţia civilă, pentru personalul navigant prevăzut în anexa nr. 1;

d) activităţile şi unităţile prevăzute în anexele nr. 2 şi 3;

e) activitatea artistică desfăşurată în profesiile prevăzute în anexa nr. 4.

f) activităţile din industria de armament referitoare la: fabricarea, manipularea, transportul nitroglicerinei, explozivilor, pulberilor negre, pulberilor fără fum, produselor pirotehnice în unităţile de producţie a explozivilor, precum şi fabricarea nitrocelulozelor şi a celuloidului în aceleaşi unităţi de producţie a explozivilor; fabricarea muniţiilor şi a elementelor de muniţii (locurile de muncă în care se execută operaţii cu exploziv de iniţiere, exploziv cu caracteristică de sensibilitate mare, precum şi locurile de muncă în care se execută operaţii cu explozivi aromatici, la care angajaţii vin în contact direct cu aceştia); operaţii de distrugere a muniţiilor încărcate şi a elementelor de muniţii încărcate, a pulberilor, a explozivilor şi a produselor pirotehnice; delaborarea muniţiilor şi a elementelor pirotehnice încărcate cu substanţe explozive sau incendiare.

g) sectorul construcţii nave, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea, în interiorul navei, în următoarele activităţi specifice: control nedistructiv cu radiații ionizante, izolare cu vată minerală, galvanizare, sablare/zincare, vopsitorie, sudură, montare/demontare schele, lăcătuşerie montaj, tubulatură montaj, polizare montaj, mecanică montaj, electrică montaj.

h) activităţile de producţie din unităţile de producţie a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând şi unităţile de extracţie a cărbunelui, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice producţiei energiei electrice şi extracţiei cărbunelui.

i) sectorul construcţii maşini, pentru personalul care îşi desfăşoară activitatea în următoarele activităţi specifice: turnarea pieselor şi lingourilor de oţel, în turnătoriile de oţel; turnarea pieselor de fontă, pieselor din aliaje neferoase şi pieselor cu modele uşor fuzibile în turnătoriile de fontă, turnătoriile de aliaje neferoase şi turnătoriile de precizie; forjarea pieselor pe ciocane de peste 2 tone forţă în secţiile de forjă; turnarea cuzineţilor din aliaje neferoase pe suport de oţel în turnătoriile de cuzineţi; activitatea desfăşurată de către ingineri, subingineri şi tehnicieni, în secţiile de producţie respective;

j) activităţile de producţie din unităţile de producţie ale minelor de minereuri, pentru personalul implicat direct şi nemijlocit în utilizarea procedeelor şi utilajelor specifice extracţiei minereurilor.

k) domeniul silvicultură care vizează activitățile forestiere de fasonare, de corhănire, de funiculare, de sortare și de transportare cu tractoare articulate forestiere;

l) domeniul feroviar care vizează responsabilități în siguranța circulației feroviare privind activitatea de circulație a trenurilor;

(2) Locurile de muncă prevăzute la alin. (1) lit. d), f)-l) se mențin în condiții speciale de muncă până la data de 01 ianuarie 2035.

(3) Constituie stagiu de cotizare realizat în condiţii speciale de muncă şi perioadele în care un asigurat care îşi desfăşoară activitatea în condiţii speciale de muncă se află în concediu pentru incapacitate temporară de muncă şi/sau în concediu de odihnă, dacă cel puţin în ziua premergătoare concediului a lucrat în locuri de muncă încadrate în astfel de condiţii de muncă și pentru care angajatorii datorează contribuția de asigurări sociale.

Art. 29 – În situaţia contractului de asigurare socială contribuţia de asigurări sociale se datorează de la data încheierii acestuia, în cota prevăzută în Codul fiscal pentru persoane fizice.

Art. 30 – (1) Plata contribuţiei de asigurări sociale datorate de asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (2) se face lunar de către aceştia sau, în numele lor, de către orice altă persoană, în contul casei teritoriale de pensii la care sunt asiguraţi, în baza contractului de asigurare.

(2) Plata contribuţiei de asigurări sociale, în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (2), se poate face şi anticipat, pentru perioada de până la sfârșitul anului calendaristic. În aceste situații, stagiul de cotizare este corespunzător timpului scurs în interiorul perioadei pentru care s-a efectuat plata.

Art. 31. – (1) Contribuţia de asigurări sociale datorată, de persoanele care au încheiat contractul de asigurări sociale prevăzut la art. 6 alin. (3), se calculează prin aplicarea asupra bazei lunare de calcul a cotei contribuţiei de asigurări sociale, prevăzută de Codul fiscal pentru persoane fizice, cu modificările şi completările ulterioare, în vigoare la data încheierii acestuia.

(2) Contractul de asigurare socială încheiat conform art. 6 alin. (3) îşi încetează aplicabilitatea la data la care contribuţia de asigurări sociale datorată este achitată în întregime.

(3) Plata contribuţiei de asigurări sociale datorate se efectuează într-o singură tranşă sau eşalonat, în tranşe lunare, în termen de 1 an de la data încheierii contractului de asigurări sociale.

(4) În situaţia în care la data împlinirii termenului prevăzut la alin.(3) contribuţia de asigurări sociale datorată nu este achitată în întregime, stagiul de cotizare se constituie corespunzător plăţii efectuate.

Art. 32 – (1) Baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, în cazul asiguraților sistemului public de pensii, cu excepția acelora care sunt asigurați în baza contractului de asigurare socială, este prevăzută de Codul fiscal.

(2) Baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor juridice și fizice care au calitatea de angajatori, precum și al entităților asimilate angajatorilor, este prevăzută de Codul fiscal.

Art. 33 – (1) Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (2) o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.

(2)Baza lunară de calcul a contribuţiei de asigurări sociale pentru asiguraţii prevăzuţi la art. 6 alin. (3) o constituie venitul lunar asigurat înscris în contractul de asigurare socială, care nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată în vigoare la data încheierii contractului de asigurare socială.

Veniturile datorate de asigurați pentru contribuţia la fondul de pensii

Art. 34 – Veniturile pentru care nu se datorează contribuţia de asigurări sociale nu se iau în considerare la stabilirea prestaţiilor din sistemul public de pensii.

Art. 35 – (1) Contribuţia de asigurări sociale prevăzută de lege pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale conform Codului fiscal, se plăteşte lunar/trimestrial de către angajator împreună cu contribuţia de asigurări sociale pe care acesta o datorează, după caz, în calitate de contribuabil, bugetului asigurărilor sociale de stat.

(2) Contribuţia la fondul de pensii administrat privat, care este parte din contribuţia de asigurări sociale prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi și pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale, datorată la sistemul public de pensii, se transmite de CNPP fondurilor de pensii administrate privat.

(3) Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care plătitorii au depus declaraţia nominală de asigurare, CNPP transmite fiecărui administrator lista nominală de virare a sumelor către fondul de pensii pe care acesta îl administrează.

(4) Lunar, până cel târziu în data de 20 a lunii următoare celei în care angajatorul a depus declaraţia nominală de asigurare, CNPP virează către fiecare fond de pensii administrat privat, de la bugetul asigurărilor sociale de stat, suma reprezentând contribuţiile datorate acestor fonduri.

Art. 36 – (1) În cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin. (2), termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este până la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se datorează contribuţia.

(2) În situaţia în care termenul de plată se împlineşte la data de 25 decembrie, contribuţia de asigurări sociale se va plăti până la data de 21 decembrie. În situația în care data de 21 decembrie, este zi nelucrătoare, contribuţia de asigurări sociale se va plăti până în ultima zi lucrătoare anterioară datei de 21 decembrie.

(3) Şi în cazul asiguraţilor prevăzuţi la art. 6 alin.(3), în situaţia în care plata unei tranşe reprezentând contribuţie de asigurări sociale datorată se efectuează în luna decembrie, se vor aplica prevederile alin.(2) în ceea ce priveşte data plăţii.

(4) Pentru ceilalţi asiguraţi ai sistemului public de pensii, alții decât cei prevăzuți la alin. (1) și art. 6 alin. (3), termenul de plată a contribuţiei de asigurări sociale este prevăzut de Codul fiscal.

Art. 37 – Activitatea privind administrarea creanţelor provenind din contribuţii de asigurări sociale, datorate de persoanele fizice, contribuabili ai sistemului public de pensii, cu excepția celor prevăzute la art. 6 alin. (2) și (3), și de persoanele fizice sau juridice care au calitatea de angajator sau entităţile asimilate angajatorilor, precum și constatarea și sancționarea contravențiilor, se realizează de organul fiscal central, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările și completările ulterioare.

Art. 38 – Pentru persoanele prevăzute la art. 6 alin. (2) și (3) activitatea de colectare a contribuţiilor de asigurări sociale se realizează de CNPP, prin casele teritoriale de pensii.

Art. 39 – (1) În sistemul public de pensii stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuţia la bugetul asigurărilor sociale de stat de către asigurat şi, după caz, de către angajator.

(2) În situaţia asiguraților prevăzuți la art. 6 alin. (1) pct. IV care au depus declaraţia individuală de asigurare, dacă la definitivarea anului fiscal se constată că, la sfârșitul anului, în funcție de categoria de venit, venitul net anual determinat sau, după caz, venitul brut anual realizat ori normele anuale de venit determinate potrivit Codului fiscal sunt mai mici decât suma reprezentând 12 salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată și aceștia au plătit contribuție de asigurări sociale, stagiul de cotizare se determină prin raportarea venitului la care s-a achitat contribuția de asigurări sociale la salariul minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la data depunerii declarației fiscale.

(3) În situaţia persoanelor prevăzute la art. 6 alin. (2) și alin. (3), asigurate pe baza contractului de asigurare socială, stagiul de cotizare se constituie din însumarea perioadelor pentru care s-a datorat şi plătit, conform legii, contribuţia de asigurări sociale.

Rezilierea contractului de asigurare pentru pensie

Art. 40 – (1) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) poate fi reziliat la iniţiativa oricăreia dintre părţi, conform clauzelor prevăzute în contract.

(2) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) se reziliază, din inițiativa casei teritoriale de pensii, în cazul neplății contribuției de asigurări sociale pentru o perioadă de 3 luni consecutive.

(3) Rezilierea contractului de asigurare socială potrivit alin.(2) se face începând cu ziua următoare celei pentru care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale.

(4) Contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin.(3) poate fi reziliat oricând, din iniţiativa asiguratului, şi produce efecte de la data înregistrării la casa teritorială competentă a solicitării rezilierii.

(5) În cazul rezilierii contractului de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin.(2) şi alin.(3), contribuţiile de asigurări sociale achitate nu se restituie, iar stagiul de cotizare astfel realizat se determină prin raportarea sumelor plătite la cota de contribuţie de asigurări sociale aplicată asupra salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.

Art. 41 – (1) Contractul de asigurare socială încetează de drept la data decesului asiguratului.

(2) Eventualele sume neachitate până la data decesului, reprezentând contribuţii de asigurări sociale nu se mai urmăresc. Stagiul de cotizare se constituie numai din perioadele pentru care s-au plătit sumele reprezentând contribuţia de asigurări sociale.

(3) În situaţiile în care, conform prevederilor art. 30 alin. (2), sunt efectuate plăţi anticipate pentru perioade ulterioare datei decesului, sumele plătite pentru aceste perioade, reprezentând contribuţie de asigurări sociale, se restituie, la cerere, persoanelor prevăzute la art. 111 alin. (1), în termenul general de prescripție de 3 ani, calculat de la data decesului.

(4) În situaţiile prevăzute la alin. (3), constituie stagiu de cotizare perioada pentru care s-a plătit contribuţia de asigurări sociale până la data decesului.

Art. 42 – În sistemul public de pensii stagiul de cotizare realizat de asigurați, precum și perioadele asimilate se determină în ani, luni și zile calendaristice.

Art. 43 – Stagiul de cotizare se confirmă la cererea asiguratului sistemului public de pensii, prin adeverință emisă de către CNPP, prin casele teritoriale de pensii sau în format electronic.

TITLUL IV

Prestaţii de asigurări sociale în sistemul public de Pensii

Art. 44 – În sistemul public de pensii se acordă următoarele categorii de prestații de asigurări sociale:

a) pensii;

b) alte prestații de asigurări sociale

CAPITOLUL I

PENSII

Art. 45 – (1) Persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare prevăzute de prezenta lege, pot beneficia de una dintre următoarele categorii de pensii acordate de sistemul public de pensii:

a) pensia pentru limită de vârstă;

b) pensia anticipată;

c) pensia de invaliditate;

d) pensia de urmaş.

(2) În sistemul public de pensii o persoană poate beneficia de o singură categorie de pensie dintre cele prevăzute la alin. (1).

SECŢIUNEA I – Pensia pentru limită de vârstă

Art. 46 – (1) Pensia pentru limită de vârstă se cuvine persoanelor care îndeplinesc, cumulativ, la data pensionării, condiţiile privind vârsta standard de pensionare şi stagiul minim de cotizare prevăzute în anexa nr. 5.

(2) Persoanele asigurate în sistemul public de pensii care îndeplinesc condițiile de înscriere la pensie prevăzute la alin. (1) pot opta pentru menținerea în activitate, anual, cu acordul angajatorului, până la împlinirea vârstei de 70 de ani.

Vârsta standard de pensionare pentru bărbaţi și pentru femei

Art. 47 – (1) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbaţi, cât și pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creşterea vârstelor standard de pensionare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.

(2) Stagiul minim de cotizare contributiv este de 15 ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi.

(3) Stagiul complet de cotizare contributiv, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât şi pentru bărbaţi. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creşterea stagiului complet de cotizare, conform eşalonării prevăzute în anexa nr. 5.

(4) La calculul stagiului minim de cotizare și a stagiului complet de cotizare contributiv se ia în considerare și perioada prevăzută la art. 14 alin. (1) lit. e).

(5) Începând cu data finalizării eșalonării prevăzute în anexa 5 la lege, stagiul minim de cotizare, stagiul complet de cotizare și vârsta standard de pensionare, prevăzute de prezenta lege, pot fi modificate în baza analizei Consiliului Fiscal, în raport de evoluția speranței de viață din România.

Art. 48 – (1) Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează:

a) conform tabelului nr. 1, în situaţia persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiţii deosebite de muncă;

 

Tabelul nr. 1

b) conform tabelului nr. 2, în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiții speciale potrivit legislației anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, precum și în situația celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în condiții speciale prevăzute la art. 28 alin. (1);

Tabelul nr. 2:

c) cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, după data de 23 august 1944, şi/sau de prizonierat, în situaţia persoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) şi la alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.

(2) Persoanele care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul public de pensii, cât şi în sisteme neintegrate acestuia beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare, în condiţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), numai pentru stagiile de cotizare realizate în sistemul public de pensii.

Art. 49 – (1) Sunt exceptate de la prevederile art. 48 alin. (1) lit. b) persoanele care au realizat un stagiu de cotizare, în condiții speciale, de cel puţin:

a) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) sau 15 ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. a) în cazul în care activitatea minieră încetează sau a încetat ca urmare a obligaţiilor pe care şi le asumă sau şi le-a asumat statul român în negocierile cu Comisia Europeană, pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 18 ani;

b) 20 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. e) pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 13 ani;

c) 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. c) și d), pentru care vârsta standard de pensionare se reduce cu 11 ani.

d) 25 de ani în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. f) – k) pentru care reducerea vârstei standard de pensionare este de 11 ani.

(2) Reducerile vârstelor standard de pensionare prevăzute la alin. (1) nu pot fi cumulate cu nicio altă reducere prevăzută de prezenta lege sau de alte acte normative.

Art. 50 – (1) Fac excepţie de la prevederile art. 48 alin. (1) lit. b) şi persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiții speciale de cel puţin 22 ani în zona I de expunere la radiaţii sau de cel puţin 25 de ani în zona a II-a de expunere la radiaţii, în locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. b).

(2) În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1) vârsta standard de pensionare se reducere cu 20 ani în cazul persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiții speciale în zona I de expunere la radiaţii, respectiv cu 18 ani în cazul persoanelor care au realizat stagii de cotizare în zona II de expunere la radiaţii.

(3) În situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condițiile speciale prevăzute la art. 28 alin (1) lit. b) din lege, mai mici de 22 ani în zona I de expunere la radiaţii și mai mici de 25 de ani în zona a II-a de expunere la radiaţii, aceste stagii se cumulează considerându-se stagii de cotizare în zona a II-a de expunere la radiaţii.

(4) Vârsta standard de pensionare redusă în cazul persoanelor prevăzute la alin.(1) nu poate fi mai mică de 45 de ani, atât în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona I de expunere la radiaţii, cât și în cazul celor care au desfăşurat activitate în zona a II-a de expunere la radiaţii.

Art. 51- (1) Femeile care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv și care au născut și crescut copii până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea vârstei de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, astfel:

 

Tabelul nr. 3

(2) Reducerea vârstei de pensionare prevăzută la alin. (1) se aplică şi în cazul în care numărul de copii cuprinde şi copii adoptaţi şi crescuţi pe o perioadă de cel puţin 13 ani.

Art. 52- (1) Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare contributiv, în condiţii de handicap, beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, în funcţie de gradul de handicap, dovedit cu certificat de încadrare în grad și tip de handicap cu valabilitate permanentă, în condițiile Legii 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, după cum urmează:

a) cu 15 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap grav, dacă au realizat, în condiţii de handicap, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare;

b) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap accentuat, dacă au realizat, în condiţii de handicap, un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin două treimi din stagiul complet de cotizare;

c) cu 10 ani, în situaţia asiguraţilor cu handicap mediu, dacă au realizat, în condiţii de handicap, stagiul complet de cotizare.

(2) La calculul stagiului de cotizare contributiv prevăzut la alin. (1) nu se iau în considerare perioadele de asigurare voluntară în baza unui contract de asigurare.

Art. 53 – Persoanele cu deficienţă vizuală gravă beneficiază de pensie pentru limită de vârstă, indiferent de vârstă, dacă au realizat în aceste condiţii un stagiu de cotizare contributiv de cel puţin o treime din stagiul complet de cotizare.

Art. 54 – (1) Fracţiunea de an de stagiu de cotizare realizată în grupa I şi/sau condiţii speciale de muncă, pentru care nu se acordă reducerea vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 48 alin. (1) lit. b), poate fi cumulată cu perioadele de stagiu de cotizare realizate în condiţii deosebite de muncă în vederea reducerii vârstei standard de pensionare conform prevederilor art. 48 alin. (1) lit.a).

(2) Stagiile de cotizare realizate în grupa I de muncă și condiții speciale mai mici de 1 an se valorifică în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare conform art. 48 alin. (1) lit. a).

(3) Reducerile vârstelor standard de pensionare acordate asiguraților sistemului public de pensii, prevăzute la art. 48, art. 51 şi de alte acte normative cu caracter special, pot fi cumulate fără ca reducerea totală să fie mai mare de 11 ani.

(4) Vârstele de pensionare reduse în condiţiile alin. (3) nu pot fi mai mici de 52 de ani pentru femei şi de 54 de ani pentru bărbaţi.

Art. 55 – (1) În situaţia personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, prevederile art. 48 alin. (1) lit. b) se aplică numai în condiţiile realizării numărului minim de ore de zbor, salturi sau starturi aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 581/2001 privind criteriile de încadrare a personalului navigant din aviaţia civilă în condiţii speciale de muncă.

(2) Activităţile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I şi II de expunere la radiaţii sunt cele aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 583/2001 privind stabilirea criteriilor de încadrare a activităţilor de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare din zonele I şi II de expunere la radiaţii.

(3) Activităţile de la locurile de muncă prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. d) și lit. f) – k) se consideră în condiţii speciale de muncă numai dacă acestea se desfăşoară în aceste condiții, pe durata programului normal de lucru dintr-o lună.

Art. 56 – Persoanele care au depăşit stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 cu cel puţin 5 ani de stagiu de cotizare pot solicita pensie pentru limită de vârstă cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr.5.

ART. 57 – Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută la art. 56 nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.

SECŢIUNEA a 2-a

Pensia anticipată

Art.58 – (1) Pensia anticipată se cuvine, cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, persoanelor care au realizat până la 5 ani de stagiu de cotizare peste stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5, precum și celor care au realizat stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5.

(2) La stabilirea stagiului complet de cotizare contributiv necesar acordării pensiei anticipate nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare încheiat, începând cu data de 01 ianuarie 2018, în baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, ale OUG nr. 163/2020 precum și ale art. 6 alin. (2) și alin. (3) din prezenta lege.

(3) Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte prin diminuarea cuantumului pensiei pentru limită de vârstă, în raport cu stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 4.

Art.59 – La acordarea pensiei anticipate, reducerea vârstei standard de pensionare prevăzute la art. 58 alin. (1) nu poate fi cumulată cu nicio altă reducere reglementată de prezenta lege sau de alte acte normative.

Art. 60 – (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă şi se recalculează prin eliminarea diminuării și, după caz, prin adăugarea eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de anticipare ori în perioada de suspendare a plății pensiei anticipate precum și adăugarea perioadelor prevăzute la art.58 alin (2).

(2) Beneficiarul unei pensii anticipate poate opta pentru pensie de invaliditate în situația afectarii capacității de muncă.

SECŢIUNEA a 3-a

Pensia de invaliditate

Art.61 – (1) Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care au realizat stagii de cotizare contributive în sistemul public de pensii, care nu au împlinit vârsta standard de pensionare şi care au capacitatea de muncă afectată din cauza:

a) accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, constatate conform legii;

b) altor boli şi accidente care nu au legătură cu munca;

(2) La stabilirea stagiului de cotizare contributiv realizat necesar acordării pensiei de invaliditate nu se iau în considerare perioadele în care persoana a avut calitatea de asigurat în baza unui contract de asigurare încheiat, începând cu data de 01 ianuarie 2018, în baza prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010, ale OUG nr. 163/2020 precum și ale art. 6 alin. (2) și alin. (3) din prezenta lege.

(3) Prin excepție de la alin. (1), au dreptul la pensie de invaliditate și elevii, ucenicii și studenții care au capacitatea de muncă diminuată din cauza accidentelor de muncă și bolilor profesionale survenite în timpul și din cauza practicii profesionale.

(4) Au dreptul la pensie de invaliditate angajații români care prestează muncă în străinatate din dispoziția angajatorilor români, în condițiile legii și ale Regulamentelor europene sau acordurilor internaționale privind coordonarea sistemelor de securitate socială, după caz, dacă au înregistrat un accident de muncă și dețin un document emis conform Regulamentelor europene de coordonare a sistemelor de securitate socială nr. 883/2004 și nr. 987/2009 care să ateste faptul că fac obiectul legislației de securitate socială din România, respectiv documentul portabil A1.

Art.62 – (1) În raport cu gradul de afectare a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

a) de gradul I, caracterizată de deficiența funcțională gravă, capacitate de autoservire pierdută;

b) de gradul II, caracterizată de deficiența funcțională accentuată și capacitate de autoservire păstrată parțial;

c) de gradul III, caracterizată de deficiența funcțională medie și capacitatea de autoservire păstrată;

(2) Pentru oricare dintre gradele de invaliditate prevăzute la alin. (1), în funcție de natura afectării capacității de muncă și tipul raportului de muncă, capacitatea de muncă poate fi considerată păstrată pentru anumite activități profesionale.

Art. 63 – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Solidarității Sociale,în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, cu avizul Ministerului Sănătăţii. Avizul Ministerului Sănătății se va emite în maxim 45 zile de la data solicitării.

(2) CNPP, prin intermediul Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, denumit în continuare INEMRCM, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.

Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate

Art. 64 – (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5, cu excepţia urmaşilor prevăzuţi la art. 76 lit. c), de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul INEMRCM, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.

(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea INEMRCM, în funcţie de domiciliul solicitantului.

(3)Cabinetele de expertiză medicală au sediul la nivelul caselor teritoriale de pensii, în centre medicale, ambulatorii de specialitate sau în spitale, după caz. Listele cu privire la locaţia cabinetelor de expertiză medicală a capacităţii de muncă din subordinea INEMRCM se vor afişa public atât la sediul CNPP şi la sediile fiecărei case teritoriale de pensii, cât şi pe site-ul instituţiilor.

(4) În urma examinării clinice, a analizării documentelor medicale prezentate şi, după caz, a avizului INEMRCM, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.

(5) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3) sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, medicul expert al asigurărilor sociale propune, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.

(6) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.

(7) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă, emitent al deciziei. Contestaţia se soluţionează de către comisiile medicale regionale de contestaţii.

(8) Comisiile medicale regionale de contestaţii funcţionează în cadrul caselor teritoriale de pensii și în cadrul INEMRCM, după caz.

(9) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 10 zile de la data soluţionării.

(10) Deciziile medicale ale comisiilor medicale regionale de contestaţii date în soluţionarea contestaţiilor prevăzute la alin. (6) pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

(11) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă necontestate în termen, rămân definitive.

Art. 65 – În vederea efectuării de investigaţii şi examinări de specialitate suplimentare, CNPP, prin INEMRCM, poate încheia contracte de prestări de servicii medicale cu unităţi sanitare de specialitate, în condiţiile legii.

Art. 66 – (1) La stabilirea pensiei de invaliditate se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiul complet de cotizare contributiv prevăzut în anexa nr. 5 şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării pensiei de invaliditate.

(2) Stagiul potenţial rezultat conform alin. (1) nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută în anexa nr. 5, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.

Indemnizaţia pentru însoţitor

Art. 67 – (1) Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor.

(2) Cuantumul indemnizației pentru însoțitor reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în conformitate cu legislaţia în vigoare, aferent lunii pentru care se face plata.

(3) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.

(4) În cazul pensionarilor încadraţi în gradul I de invaliditate care beneficiază de pensie de invaliditate în mai multe sisteme de asigurări sociale, indemnizaţia pentru însoţitor se acordă numai de către ultimul sistem în care aceştia au fost asiguraţi.

(5) Îndemnizația de însoțitor prevăzută la alin. (1) nu poate fi cumulată cu o indemnizație acordată, cu aceeași destinație, în baza unor acte normative cu caracter special, cu excepția situațiilor în care legea specială dispune altfel.

(6) În situația prevăzută la alin.(5) persoana poate opta pentru cuantumul indemnizației celei mai avantajoase.

Revizuirea medicală periodică pentru pensionarii de invaliditate

Art. 68 – (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale.

(2) După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

a)menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;

b)încadrarea în alt grad de invaliditate;

c) redobândirea capacităţii de muncă.

(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.

(4) Persoanele încadrate în grad de invaliditate au obligația să se prezinte pentru revizuirea medicală la termenul stabilit și să depună documentele medicale și rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale.

(5) Revizuirea medicală se poate efectua oricând la cererea pensionarilor, dacă starea sănătății lor s-a îmbunătățit sau, după caz, s-a agravat.

(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 64.

(7) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.

Art. 69 – (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:

a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;

b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute în anexa nr. 5.

c) au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiul complet de cotizare contributiv, conform prezentei legi.

(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul INEMRCM, conform listei de afecţiuni ireversibile prevăzute în hotărârea Guvernului pentru aprobarea criteriilor medicale pe baza cărora se face încadrarea în grade de invaliditate.

(3) Avizul INEMRCM prevăzut la alin. 2 este obligatoriu pentru medicul expert al asigurărilor sociale și va fi pus în aplicare de către acesta în termen de 10 zile de la comunicare.

Art. 70 – (1) În vederea soluţionării cererii de încadrare în grad de invaliditate medicul expert al asigurărilor sociale poate solicita avizul INEMRCM cu privire la cazurile de neconcordanță cu starea clinică, precum şi în cazurile a căror documentaţie impune verificarea datelor medicale.

(2) INEMRCM poate convoca, pentru evaluare/expertizare, persoanele încadrate în grad de invaliditate.

(3) Persoanele care solicită încadrarea în grad de invaliditate, precum și persoanele încadrate în grad de invaliditate, au obligația de a se prezenta la convocarea prevăzută la alin. (2).

(4) Neprezentarea, din motive imputabile persoanelor la convocare, precum şi refuzul de a efectua investigaţiile medicale şi examinările necesare pentru evaluarea/expertizarea capacităţii de muncă atrag respingerea cererii de încadrare în grad de invaliditate sau, după caz, suspendarea plăţii pensiei de invaliditate.

(5) Neprezentarea la convocare sau, după caz, refuzul efectuării investigaţiilor medicale şi examinărilor necesare în vederea expertizării capacităţii de muncă se comunică caselor teritoriale de pensii, în termen de 5 zile, de către INEMRCM.

(6) În aplicarea prevederilor alin.(1) – (5), INEMRCM emite avize și rapoarte de expertiză medicală a capacităţii de muncă, cu caracter obligatoriu pentru cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau Comisiile medicale regionale de contestaţii precum şi decizii medicale asupra capacităţii de muncă.

(7) Avizele emise de INEMRCM vor fi puse în aplicare de cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă sau Comisiile medicale regionale de contestaţii, după caz, în termen de 10 zile de la comunicare.

(8) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă emise conform alin. (6) pot fi contestate în termen de 30 de zile de la comunicare la Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă din cadrul INEMRCM. Contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile şi se comunică în termen de 10 zile de la soluţionare.

(9) Deciziile Comisiei Superioare de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă, emise în soluţionarea contestaţiilor, pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

(10) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă necontestate în termen rămân definitive.

Art. 71 – (1) Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 69 alin.(1), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii, în vederea reintegrării socioprofesionale.

(2) Programele recuperatorii se emit de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă și sunt completate de medicul curant.

(3) Neîndeplinirea obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plăţii pensiei.

(4) Medicii experţi ai asigurărilor sociale verifică completarea programelor recuperatorii.

Cum se face transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă

Art. 72 – (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă stabilită în condițiile prezentei legi, cu valorificarea eventualelor perioade de stagiu de cotizare realizat, conform legii, pe durata pensionării de invaliditate precum și a perioadelor prevăzute la art. 61 alin (2).

(2) Transformarea pensiei de invaliditate în pensie pentru limită de vârstă, în condiţiile prevăzute la alin. (1), se face din oficiu și se acordă cuantumul cel mai avantajos.

(3) Indemnizația pentru însoțitor prevăzută la art.67 se menține și pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.

(4) Pensionarii de invaliditate pot opta pentru pensie anticipată.

SECŢIUNEA a 4-a

Pensia de urmaş

Art. 73 – Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi soţului supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii.

Art. 74 – Copiii au dreptul la pensie de urmaş:

a) până la vârsta de 16 ani;

b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;

c) pe toată durata invalidităţii, de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).

Art. 75 – (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.

(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv cu 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus.

Art. 76 – (1) Soţul supravieţuitor, care nu a împlinit vârsta standard de pensionare, are dreptul la pensie de urmaş, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an și dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, lit. a) și b) sau pct. II, sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.

(2) Soţul supravieţuitor care nu a împlinit vârsta standard de pensionare are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, lit. a) și b) sau pct. II, sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.

Art. 77 – Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 75 şi la art. 76 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, lit. a) și b) sau pct. II, sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.

Art. 78 – Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, lit. a) și b) sau pct. II, sau acestea sunt mai mici decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.

Art. 79 – (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:

a) pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;

b) pensia de invaliditate gradul I aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în cazul în care decesul susținătorului a survenit înaintea îndeplinirii condițiilor pentru obținerea pensiei pentru limită de vârstă.

(2) Cuantumul pensiei de urmaș se stabilește procentual din numărul total de puncte realizat de susținător aferent pensiei prevăzute la alin. (1) în funcție de numărul urmașilor îndreptățiți, astfel:

• a) 50% – pentru un singur urmaș;
• b) 75% – pentru 2 urmași;
• c) 100% – pentru 3 sau mai mulți urmași.

(3) Copiii și soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după suținătorul decedat, pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

Cum se stabilește cuantumul pensiei de urmaș

Art. 80 – Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

Art. 81 – În cazul modificării numărului de urmaşi îndreptățiți, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 79 alin. (2).

Art. 82 – Persoanele prevăzute la art. 74 lit. c) şi la art. 76 alin. (1) sunt expertizate, revizuite medical şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate.

CAPITOLUL II

Calculul prestațiilor de asigurări sociale

SECȚIUNEA 1

Calculul pensiilor

Art. 83 – (1) Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință.

(2) La determinarea cuantumului pensiei conform alin. (1) fracțiunile de leu se întregesc la un leu în favoarea pensionarului.

Valoarea punctului de referință

Art. 84 – (1) Valoarea punctului de referință prevăzută la art. 83 alin. (1) reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a prezentei legi și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzute de legislația anterioară, respectiv 25.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință este 71 lei….( 83 lei = 16%)

(3) Începând cu anul următor intrării în vigoare a prezentei legi, valoarea punctului de referință se majorează anual, în luna ianuarie, cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă procentul de creștere a veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, indicatori definitivi, cunoscuți în anul curent pentru anul calendaristic anterior, comunicați de INS.

(4) În situația în care unul dintre indicatorii prevăzuți la alin. (3) are valoare negativă, la stabilirea valorii punctului de referință se utilizează indicatorul cu valoare pozitivă.

(5) În situația în care indicatorii prevăzuți la alin. (3) au valori negative se păstrază ultima valoare a punctului de referință.

(6) Dacă procentul de indexare anuală calculat conform alin. (4) și (5) are o valoare inferioară ratei de creștere anuală a veniturilor din contribuțiile la Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat din anul precedent, indexarea poate fi ajustată, în baza unui raport al Consiliului Fiscal, până la valoarea ratei de creștere anuale a veniturilor din contribuții.

Cum se calculează numărul total de puncte realizat de asigurat

Art. 85 – (1) Numărul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia și a numărului de puncte de stabilitate.

(2) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.

(3) Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel:

• a) 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani;
• b) 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani;
• c) un punct pentru fiecare an realizat peste 35 ani.

(4) Stagiile de cotizare contributive prevăzute la alin.(3) sunt cele realizate în sistemul public de pensii.

(5) Numărul de puncte de stabilitate prevăzut la alin. (3) se acordă proporțional și pentru fracțiunile de an.

(6) Prevederile alin. (3) – (5) nu se aplică pentru perioadele în care se cumulează pensia din sistemul public sau după caz, pensia de serviciu acordată în baza unor legi cu caracter special, cu venituri asigurate conform legii.

(7) Punctajul lunar se calculează prin raportarea câștigului brut lunar realizat sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contribuției de asigurări sociale, la câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul respectiv.

(8) În situaţia asiguraţilor care, în aceeaşi perioadă de timp, pe lângă veniturile de natura celor prevăzute de Codul fiscal pentru care s-a datorat contribuţia de asigurări sociale, dovedesc şi venituri asigurate în baza unui contract de asigurare socială, la determinarea punctajului lunar se au în vedere veniturile lunare asigurate cumulate.

(9) În cazul persoanelor care au încheiat contractul de asigurare prevăzut la art. 6 alin. (3), punctajul lunar se calculează prin raportarea venitului lunar asigurat la câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat din anul în care s-a încheiat contractul de asigurări sociale.

(10) Punctajul lunar calculat în condiţiile alin. (7) se atribuie pentru fiecare lună calendaristică prevăzută în contractul de asigurare socială pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale.

(11) La calcularea punctajelor anuale, a punctajului lunar și a numărului total de puncte realizat se utilizează 5 zecimale.

(12) În situaţia asiguratului care contribuie la un fond de pensii administrat privat, punctajul lunar stabilit în condiţiile prezentei legi se diminuează cu raportul dintre cota de contribuţie de asigurări sociale datorată la sistemul public de pensii de către asigurat, prevăzută de Codul fiscal, din care s-a dedus cota de contribuţie aferentă fondului de pensii administrat privat şi cota de contribuţie prevăzută pentru persoanele fizice care au calitatea de angajaţi sau pentru care există obligaţia plăţii contribuţiei de asigurări sociale.

Art. 86 – (1) Pentru perioadele asimilate, la determinarea punctajului lunar al asiguratului se utilizează cuantumul indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, în situaţiile prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c) și d).

(2) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a), b) şi e) punctajul lunar este de 0,25 puncte.

(3) În cazul persoanelor care se regăsesc, concomitent, în două sau mai multe dintre situațiile prevăzute la art. 14 alin. (1), se ia în considerare punctajul lunar cel mai avantajos, corespunzător uneia dintre perioadele asimilate stagiului de cotizare.

4) În cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la art. 14 alin. (1) și care, în aceeași perioadă, au realizat, conform legii, stagii de cotizare ca urmare a încadrării într-o formă de asigurare obligatorie sau facultativă, la calculul punctajului lunar al asiguratului se ia în considerare câștigul brut lunar realizat/ venitul lunar asigurat.

Punctajul lunar acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate

Art. 87: (1) Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:

• a) 0,25 puncte pentru gradul I de invaliditate;
• b) 0,20 puncte pentru gradul II de invaliditate
• c) 0,10 puncte pentru gradul III de invaliditate.

(2) Pentru perioadele în care persoana a fost şomer, la determinarea punctajului lunar se iau în considerare drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale.

(3) Pentru perioadele în care persoana a beneficiat de plăţi compensatorii, pentru care s-a achitat contribuţia de asigurări sociale din bugetul asigurărilor pentru şomaj, la determinarea punctajului lunar se utilizează drepturile băneşti lunare acordate care au constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale.

Numărul suplimentar de puncte acordat persoanelor încadrate în grupele I şi a II-a de muncă

Art. 88 – (1) Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă,potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite sau condiţii speciale, beneficiază de un număr suplimentar de puncte, după cum urmează:

• a) 0,25 puncte pentru fiecare lună în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;
• b) 0,50 puncte pentru fiecare lună în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii.

(2) Persoanele prevăzute la art. 52 lit. a) și art. 53 beneficiază de 0,50 puncte suplimentare pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap, respectiv deficiență vizuală gravă.

(3) Persoanele prevăzute la art. 52 lit. b) beneficiază de 0,25 puncte suplimentare pentru fiecare lună de stagiu de cotizare contributiv realizat în condiții de handicap.

CAPITOLUL III

Stabilirea şi plata pensiilor

Art. 89 – (1) Pensia se acordă la cererea titularului dreptului sau reprezentantului legal al acestuia, depusă personal ori prin mandatar desemnat prin procură specială.

(2) Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, în termen de 30 de zile de la data îndeplinirii acestor condiţii, la casa teritorială de pensii competentă, în a cărei rază domiciliază titularul.

(3) Obligația depunerii actelor prevăzute la alin. (2) revine în exclusivitate titularului sau reprezentantului legal al acestuia .

(4) În aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, persoanele care au locul de ședere permanentă în străinătate pot depune cererea prin care solicită acordarea de drepturi de pensie din sistemul public de pensii, împreună cu actele prin care se face dovada îndeplinirii condițiilor prevăzute de prezenta lege, la instituția de asigurări sociale competentă din statul de ședere permanentă.

(5) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (2) sau (4), poate fi retrasă la solicitare, de titular, de reprezentantul legal ori de mandatarul desemnat prin procură specială, până la emiterea deciziei de pensionare.

Art. 90 – (1) În sistemul public de pensii, pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, în funcţie de categoria de pensie solicitată.

(2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, şi se acordă de la data îndeplinirii condițiilor în cazul in care cererea a fost inregistrată cu respectarea termenului prevăzut la art. 89 alin. (2).

(3) În situatia în care cererea este înregistrată cu depășirea termenului prevăzut la art. 89 alin. (2) drepturile se acordă începând cu data înregistrării cererii.

(4) În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează:

a) de la data încetării plății indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă, sau, după caz, de la data încetării calităţii de asigurat, cu excepţia persoanelor asigurate pe bază de contract de asigurare socială, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în situația pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;

b) de la data emiterii deciziei medicale, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă, în situația pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, nu are calitatea de asigurat;

c) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;

d) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;

e) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte ulterior decesului susţinătorului, condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare.

Art. 91- Prin derogare de la prevederile Codului civil referitoare la termenul de prescripţie, în sistemul public de pensii, pensiile se plătesc de la data acordării înscrisă în decizia emisă de casa teritorială de pensii, cu excepţia pensiei anticipate, care se plătește de la data încetării calităţii de asigurat, în cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la art. 6, alin. (1) pct. I lit. a) și b) și pct. II.

Art. 92 – Prin derogare de la prevederile Codului civil referitoare la termenul de prescripţie, drepturile de pensie recalculate în condiţiile prezentei legi se plătesc de la data acordării înscrisă în decizia emisă de casa teritorială de pensii, cu excepţia pensiei anticipate, care se plătește de la data încetării calităţii de asigurat, în cazul persoanelor care se regăsesc în una dintre situațiile prevăzute la art. 6, alin. (1) pct. I lit. a) și b) și pct. II.

Admiterea sau respingerea cererii de pensionare

Art. 93 – (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa teritorială de pensii, în termen de 45 de zile, de la data înregistrarii cererii.

(2) În aplicarea instrumentelor juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în cazul în care, la solicitarea casei teritoriale de pensii competente din România, cererea prevăzută la alin. (1) nu a putut fi completată de către solicitant cu toate documentele necesare stabilirii dreptului, în termen de 6 luni de la înregistrare, cererea de pensionare se soluţionează prin decizie de respingere.

(3) Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit cu 30 zile în cazul persoanelor care au calitatea de asigurat în luna solicitării, precum și în situația în care, pentru soluționarea cererii, sunt necesare documente și/sau operațiuni suplimentare.

(4) Decizia de pensie cuprinde temeiurile de fapt și de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare.

(5) Decizia de admitere a cererii de pensionare poate fi anulată la cererea pensionarului, în termen de 30 de zile de la comunicare.

(6) Decizia casei teritoriale de pensii se comunică titularului sau reprezentantului legal, după caz, care a solicitat pensionarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau în format electronic, în termen de 10 zile de la data emiterii, ori personal, la sediul instituției emitente.

(7) În termenul prevăzut la alin. (6), casa teritorială de pensii emitentă comunică angajatorului o informare cu privire la emiterea deciziei de pensionare pentru limită de vârstă, anticipată sau de invaliditate. Informarea va cuprinde numele şi prenumele persoanei, tipul deciziei de pensionare, precum şi data emiterii acesteia.

Revizuirea pensiei

Art. 94 – (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.

(2) Prin excepție de la prevederile alin. (1), dacă se constată că solicitarea pensionarului este neîntemeiată, cererea de revizuire se soluționează conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 233/2002, cu modificările ulterioare.

(3) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.

(4) Prin excepție de la prevederile alin. (3) în cazul unor erori materiale sau de calcul, intervenite în procesul administrativ de prelucrare și redactare al datelor în vederea stabilirii/recalculării/plații drepturilor de pensie, termenul general de prescripție nu se aplică pentru recuperarea de către beneficiarul dreptului la pensie a sumelor neplătite de către casa teritorială de pensii competentă.

(5) Pensia poate fi recalculată la cerere, prin adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare prevăzute de lege și prin valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, nevalorificate la stabilirea acesteia.

(6) Pensionarii pentru limită de vârstă, care realizează stagiu de cotizare după data înscrierii la pensie pot solicita recalcularea pensiei, prin adăugarea acestuia, în condițiile legii, o singură dată într-un an calendaristic.

(7) Cererea prevăzută la alin. (5) și alin. (6) se soluționează în termen de 45 de zile de la data înregistrării, prin decizie de recalculare.

(8) Termenul prevăzut la alin. (7) poate fi prelungit cu 30 zile în situația în care sunt necesare documente și/sau operațiuni suplimentare pentru soluționarea cererii.

(9) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (5) și alin. (6) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Cum se face plata pensiei către beneficiar

Art. 95 – (1) În sistemul public de pensii plata pensiei se face lunar.

Art. 96 – (1) Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, după cum urmează:

a) la domiciliul/reședința pensionarului, respectiv a reprezentului legal al acestuia în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP și Compania Națională „Poșta Română” – S.A.;

b) în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între CNPP și băncile comerciale, precum și între CNPP și alte instituții de credit, conform legii.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor teritoriale de pensii.

(3) În situaţia persoanelor care beneficiază atât de pensie, cât şi de alte drepturi băneşti, prevăzute la alin. (2) plata drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2), se face prin aceeași modalitate de plată, la aceeași adresă sau în același cont curent sau cont de card, pentru toate drepturile cuvenite aceleiași persoane.

(4) CNPP, prin casele teritoriale de pensii, transmite lunar beneficiarilor, prin bănci sau prin Compania Națională „Poșta Română” – S.A., drepturile prevăzute la alin. (1) și (2).

(5) În situația beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plății drepturilor prevăzute la alin. (1) și (2) la domiciliu/reședința, Compania Națională „Poșta Română” – S.A. remite lunar acestora drepturile bănești și documentul de plată întocmit de CNPP.

(6) În situația beneficiarilor care au optat pentru efectuarea plății drepturilor prevăzute la alin. (1) si (2) în cont curent sau în cont de card, documentul de informare cu privire la sumele plătite, întocmit de CNPP, este transmis lunar la domiciliul acestora, astfel încât să se asigure respectarea Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.

(7) Pentru beneficiarii care au optat pentru efectuarea plăţii drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2) în cont curent sau în cont de card, Casa Naţională de Pensii Publice transmite, la cererea acestora, în format electronic, în contul on-line deschis în portalul CNPP, documentul de informare cu privire la sumele plătite.

(8) Documentul de informare prevăzut la alin. (7), transmis în format electronic, produce efecte juridice identice cu documentul de informare cu privire la sumele plătite transmis lunar, în format fizic, la domiciliu sau, după caz, la reşedinţă.

(9) Documentul de informare prevăzut la alin. (7), în format electronic, este acceptat ca document valid în relaţia cu toate instituţiile şi autorităţile publice. Instituţiile şi autorităţile publice care îl solicită nu vor condiţiona oferirea de informaţii sau de servicii de prezentarea documentului în format fizic.

(10) Casa Naţională de Pensii Publice arhivează documentele de informare cu privire la sumele plătite, transmise în format electronic, în conformitate cu prevederile Legii Arhivelor Naţionale nr. 16/1996, republicată, în condiţiile tehnice stabilite de Legea nr. 135/2007 privind arhivarea documentelor în formă electronică, republicată.

(11) Dacă timp de 3 luni consecutive, drepturile bănești prevăzute la alin. (1) lit. a) și alin. (2), care se achită la domiciliu/reședința, sunt restituite ca neachitate și nu sunt solicitate de beneficiarii în cauză, casa teritorială de pensii procedează la neefectuarea plății respectivelor drepturi, începând cu luna următoare.

(12) În cazul în care, în următoarea lună de după neefectuarea plății, drepturile bănești prevăzute la alin. (11) nu sunt solicitate de beneficiari, casa teritorială de pensii procedează la suspendarea plății acestora, începând cu luna următoare.

(13) Modelul documentului de plată și al celui de informare, prevăzute la alin. (5) și (6), se aprobă prin ordin al președintelui CNPP.

(14) Prin excepție de la prevederile alin.(1) lit.a), în situația pensionarilor aflați în instituții de asistență socială sau în detenție, plata pensiei precum și a celorlalte drepturi bănești pentru stabilirea și plata cărora competența revine, potrivit legii, caselor teritoriale de pensii, se poate face, la cererea titularului, la sediul acestora.

Art. 97 – (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiar a drepturilor prevăzute la art. 96 alin. (1) și (2), precum şi cele cu transmiterea documentelor de informare la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetele din care se finanţează drepturile respective şi se determină după cum urmează:

a) prin aplicarea unui procent asupra sumelor plătite, în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor;

b) prin stabilirea unui tarif, pentru un document de informare, în situaţia în care beneficiarii au optat pentru plata în cont curent sau în cont de card;

c) prin stabilirea unui comision bancar, negociabil, în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card.

(2) Procentul şi tariful prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se stabilesc prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.

(3) Procentul prevăzut la alin. (1) lit. a) se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1,1% din valoarea totală a sumelor plătite.

(4) Comisionul bancar prevăzut la alin. (1) lit. c) se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.

Transferul pensiei în străinătate

Art. 98 – (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele teritoriale de pensii, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.

(2) Prestaţiile de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice internaţionale la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.

(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr.197/2010, cu modificările și completările ulterioare, pentru care comisioanele se suportă, proporţional, de către beneficiar şi de către casele teritoriale de pensii.

(4) Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

(5) Pentru a beneficia de drepturile cuvenite din cadrul sistemului public de pensii, beneficiarii drepturilor băneşti acordate de casele teritoriale de pensii stabiliţi pe teritoriul altor state, denumiţi în continuare beneficiari nerezidenţi, au obligaţia de a transmite semestrial, până cel târziu la data de 31 martie, respectiv până la data de 30 septembrie ale fiecărui an, un certificat de viaţă.

(6) În vederea aplicării prevederilor alin. (5), casa teritorială de pensii competentă emite și transmite, la adresa de domiciliu sau de ședere permanentă, după caz, până la data de 31 decembrie, respectiv 30 iunie, un exemplar al certificatului de viață, completat cu detaliile referitoare la beneficiarul nerezident.

(7) Certificatul de viață prevăzut la alin. (5) poate fi transmis de beneficiarul nerezident și din propria inițiativă.

(8) Beneficiarul nerezident are obligaţia de a semna certificatul de viaţă, în faţa unei autorităţi legale de pe teritoriul statului de domiciliu sau de ședere permanentă, după caz, respectiva autoritate certificând acest fapt.

(9) Modelul unic de certificat de viață se aprobă prin ordin al președintelui CNPP.

Art. 99 – Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordin al președintelui CNPP.

Încetarea plății pensiei

Art. 100 – (1) În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

• a) pensionarul a decedat;
• b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
• c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 74 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 76 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
• d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 74 lit. c) sau cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie sau nu a prezentat la termenul de revizuire documentele medicale și rezultatul investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale din cadrul caselor teritoriale de pensii, după caz;
• e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 74 lit. c) sau cel prevăzut la art. 76 alin (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 70 alin. (2), sau a refuzat să efectueze investigaţiile medicale şi examinările necesare în vederea evaluării capacităţii de muncă, după caz;
• f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 74 lit. c) sau cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 71 alin. (1);
• g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 74 lit. c);
• h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului;
• i) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, s-a recăsătorit;
• j) a expirat perioada de 6 luni de la data decesului susținătorului;
• k) ultimul copil a împlinit vârsta de 7 ani, în cazul pensie de urmaș acordată soțului supraviețuitor conform art. 78.

(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Afacerilor Interne, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plăţii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei teritoriale de pensii în evidenţele căreia se află pensionarul condamnat.

Suspendarea plății pensiei de însoțitor

Art. 101 – (1) În sistemul public de pensii plata pensiei/indemnizației pentru însoțitor se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:

a) pensionarul și-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenție de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plătește de către celălalt stat;

b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 74 lit. c) ori cel prevăzut la art. 76 alin.(1) nu se prezintă la revizuirea medicală la termen, din motive imputabile lui, ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate de medicul expert al asigurărilor sociale ori nu urmează programele recuperatorii prevăzute la art. 71;

c) copilul beneficiar al pensiei de urmaș, prevăzut la art. 74 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani și nu face dovada continuării studiilor;

d) soțul supraviețuitor sau copilul urmaș beneficiar al unei pensii din sistemul public de pensii optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din același sistem și/sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;

e) a expirat termenul de valabilitate al procurii speciale referitoare la plata pensiei;

f) beneficiarul nu prezintă sau nu transmite casei teritoriale de pensii competente, certificatul de viață în termenul prevăzut la art. 98 alin. (5);

g) a expirat termenul prevăzut la art. 96 alin. (12);

h) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaș prevăzut la art. 74 lit. c) ori cel prevăzut la art. 76 alin. (1) nu prezintă sau nu transmite, înaintea împlinirii termenului de revizuire, documente medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă, în cazurile care vizează aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte;

i) soțul supraviețuitor, beneficiar al unei pensii de urmaș, prevăzute la art. 75 – art. 78, realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, lit. a) și b) sau pct. II, mai mari decât salariul minim brut pe țară garantat în plată;

j) pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, lit. a) și b) sau pct. II.

(2) În cazul pensionarului de invaliditate gradul I, care beneficiază de indemnizație pentru însoțitor, prevăzută la art.67, plata acesteia se suspendă începând cu luna următoare celei în care pensionarul opteaza pentru un alt drept acordat cu aceeași destinație, în baza unor acte normative cu caracter special.

(3) În situația copilului, beneficiar al unei pensii de urmaș în condițiile prevăzute la art. 74 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 noiembrie a anului în curs.

(4) În situația pensionarului de invaliditate sau pensionarului urmaş prevăzut la art. 74 lit. c) ori cel prevăzut la art. 76 alin. (1) care nu se prezintă la convocarea INEMRCM, sau a medicului expert al asigurărilor sociale, ori nu prezintă documentele medicale şi rezultatele investigaţiilor medicale solicitate, suspendarea plății se face începând cu luna următoare neîndeplinirii obligațiilor prevăzute la art. 70 alin. (3).

(5) Suspendarea plății pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor se poate face și la cererea pensionarului, situație în care suspendarea plății se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

Reluarea plății pensiei/indemnizației pentru însoțitor

Art. 102 – (1) În sistemul public de pensii, reluarea plăţii pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor se face după cum urmează:

a) potrivit prevederilor convenției de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, încheiată de România, în situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. a);

b) începând cu luna următoare emiterii deciziei medicale asupra capacității de muncă de încadrare în grad de invaliditate, în situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. b);

c) la cerere, începând cu luna următoare dovedirii reluării programelor recuperatorii, în situația prevăzută la art. 71 alin. (1);

d) de la data suspendării, în baza dovezii privind continuarea studiilor, în situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. c);

e) la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza suspendării, în situațiile prevăzute la art. 101 alin. (1) lit. i) și j);

f) la cerere, începând cu luna următoare exprimării opțiunii la pensie, pentru situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. d);

g) la cerere, începând cu luna următoare celei în care a fost eliberată noua procură specială sau, după caz, de la data suspendării, potrivit obiectului mandatului, pentru situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. e);

h) de la data suspendării, dacă beneficiarul nerezident prezintă/comunică certificatul de viață după expirarea termenelor prevăzute la art. 98 alin. (5);

i) la cerere, începând cu luna următoare celei în care pensionarul de invaliditate gradul I, optează pentru plata indemnizației pentru însoțitor prevăzută la art. 67;

j) de la data suspendării, pe baza dovezii continuării studiilor, în cazul copilului beneficiar al pensiei de urmaș prevăzut la art. 101 alin. (3), cu excepția copilului urmaș, medic rezident, situație în care, reluarea plății pensiei se face de la data angajării;

k) la cerere, de la data suspendării, în cazul pensiei și/sau a indemnizației pentru însoțitor, suspendate conform prevederilor art. 101 alin.(1) lit. g) și alin.(5).

(2) Plata drepturilor prevăzute la alin. (1) se face cu respectarea termenului general de prescripție și numai dacă între data suspendării și data reluării plății nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plății.

(3) În aplicarea instrumentelor juridice internaționale la care România este parte, reluarea plății pensiei, în situația prevăzută la art. 101 alin. (1) lit. h), se face în baza deciziei medicale asupra capacității de muncă emisă de medicul expert al asigurărilor sociale, astfel:

a) începând cu luna următoare celei în care au fost transmise documentele medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă;

b) de la data suspendării, dacă documentele medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă au fost transmise casei teritoriale de pensii în termen de un an de la data suspendării, iar depășirea termenului de revizuire nu îi poate fi imputată pensionarului sau instituției competente de la locul de ședere permanentă;

c) începând cu luna următoare celei în care au fost transmise documentele medicale recente din care să rezulte evoluția bolilor și starea de sănătate prezentă, dacă termenul prevăzut la lit. b) este depășit.

Art. 103 – Încetarea, suspendarea sau reluarea plăţii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele teritoriale de pensii.

Art. 104 – Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilire, plată, suspendare, încetare, reluare, revizuire precum și contestarea deciziilor şi recuperarea sumelor încasate necuvenit se aplică şi indemnizaţiilor/pensiilor de serviciu acordate prin legi speciale, pentru care stabilirea şi plata se află, potrivit legii, în competenţa materială a caselor teritoriale de pensii, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.

Art. 105 – În sistemul public de pensii, pensionarii pot cumula pensia cu venituri dintr-o activitate pentru care asigurarea este obligatorie potrivit Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare, indiferent de nivelul acestora, cu excepția:

a) soțului supraviețuitor beneficiar al unei pensii de urmaș care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, lit. a) și b) sau pct. II, mai mari decât salariul minim brut pe țară garantat în plată.

b) pensionarului, beneficiar al unei pensii anticipate, care realizează venituri lunare aflându-se în una dintre situațiile prevăzute la art. 6 alin. (1) pct. I, lit. a) și b) sau pct. II.

Art. 106 – Beneficiarii prestațiilor de asigurări sociale și al celorlalte drepturi stabilite și plătite, conform legii, prin intermediul casei teritoriale de pensii, sunt obligaţi să comunice acesteia orice schimbare intervenită de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care au fost stabilite sau se plătesc aceste drepturi, în termen de 15 zile de la data apariției schimbării respective.

Art. 107 – (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la data decesului, se plătesc unei singure persoane, care poate fi soţ supravieţuitor, copil, părinte sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.

(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.

(3) Prevederile alin. (1) și (2) se aplică și în cazul altor drepturi prevăzute de legi speciale pentru care stabilirea și plata revine, conform legii, caselor teritoriale de pensii, dacă legea specială nu dispune altfel.

CAPITOLUL IV

Alte prestații de asigurări sociale

Art. 108 – În sistemul public de pensii, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile prezentei legi, următoarele prestaţii de asigurări sociale:

a) tratament balnear, altul decât cel care, potrivit legii, se suportă de la bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;

b) ajutor de deces, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau a unui membru al familiei unuia dintre aceştia.

Bilete de tratament balnear pentru pensionari

Art. 109 – (1) Acordarea prestaţiilor privind tratamentul balnear se face prin acordarea de bilete de tratament asiguraţilor şi pensionarilor sistemului public de pensii, în limita sumelor alocate pentru aceasta prestatie, prin legea anuala a bugetului asigurarilor sociale de stat.

(2) Numărul total al biletelor de tratament balnear, inclusiv al celor asigurate în unităţile de tratament balnear din proprietatea CNPP, este stabilit anual prin hotarare a Guvernului.

(3) În vederea stabilirii numarului de bilete de tratament balnear pentru stațiunile balneare se va ţine seama de solicitarile potențialilor beneficiari, de categoria de confort oferită, precum şi de nivelul maxim al tarifelor stabilit prin ordin al presedintelui CNPP, conform prevederilor legale în vigoare.

(4) Prestaţiile privind tratamentul balnear sunt asigurate în unităţile de tratament din proprietatea CNPP și în completare în unitați de profil prin contracte încheiate potrivit legii.

(5) Asiguraţii şi pensionarii sistemului public de pensii pot beneficia de tratament balnear, în condiţiile prezentei legi, după cum urmează:

• a) gratuit – persoanele beneficiare de pensie de invaliditate din cadrul programului de recuperare întocmit de medicul expert al asigurărilor sociale.
• b) cu suportarea de către beneficiar a unei contribuţii băneşti – asiguraţii şi pensionarii, alţii decât cei prevăzuţi la lit. a).

(6) Prin exceptie de la prevederile alin.(1) se pot acorda bilete de tratament balnear, în conditiile prezentei legi, si soțului/sotiei asiguratului/pensionarului sistemului public de pensii, care nu este asigurat/pensionar al sistemului public, cu plata integrala a biletului de tratament.

(7) Durata biletului de tratament balnear este de 16 zile.

(8) Contravaloarea prestaţiilor acordate în condiţiile prevăzute la alin. (5) lit.a) şi diferenţa dintre contravaloarea prestaţiilor şi contribuţia bănească prevăzută la alin. (5) lit. b) se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

(9) Criteriile de acordare a biletelor de tratament balnear inclusiv categoriile de beneficiari şi nivelul contribuţiei băneşti individuale ale acestora, se aprobă anual, prin ordin al președintelui CNPP.

Art. 110 – Numărul biletelor de tratament balnear, inclusiv cele care se acordă gratuit potrivit prezentei legi, precum și cele care se acordă gratuit categoriilor de persoane beneficiare ale unor legi cu caracter reparatoriu, modul de acordare, de distribuire şi de decontare a acestora, se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.

Ajutorul de Deces pentru Pensionari

Art. 111 – (1) În cazul decesului asiguratului sau al pensionarului se acordă ajutor de deces unei singure persoane care face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces şi care poate fi, după caz, soţul supravieţuitor, copilul, părintele sau oricare persoană care face această dovadă.

(2) Ajutorul de deces prevăzut la alin. (1) se acordă şi în cazul decesului persoanei care, în ultimele 6 luni anterioare decesului, a avut calitatea de asigurat în sistemul public de pensii, indiferent de stagiul de cotizare realizat în această perioadă.

(3) Dovada prevăzută la alin. (1) se poate face prin orice mijloc de probă admis de lege.

(4) Cuantumul ajutorului de deces se stabileşte anual prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat şi nu poate fi mai mic decât valoarea câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 112 – (1) Asiguratul și pensionarul au dreptul la ajutor de deces în cazul decesului unui membru de familie care, la data decesului, nu era asigurat sau beneficiar al unei prestații de asigurări sociale prevăzute la art. 44 lit. a).

(2) Se consideră membru de familie, în sensul prezentei legi:

• a) soţul;
• b) copiii proprii, copiii adoptaţi, copiii aflaţi în plasament familial sau cei încredinţaţi spre creştere şi educare familiei, în vârstă de până la 18 ani ori, dacă îşi continuă studiile, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani, sau, indiferent de vârstă, dacă şi-au pierdut capacitatea de muncă înaintea vârstelor menţionate;
• c) părinţii şi bunicii oricăruia dintre soţi.

(3) În cazul acordării ajutorului de deces prevăzut la alin.(1), solicitantul trebuie să facă dovada calității de asigurat sau de pensionar la data decesului membrului de familie pentru care se solicită acest drept.

(4) Ajutorul de deces cuvenit pentru un membru de familie reprezintă jumătate din cuantumul prevăzut la art. 111 alin. (4).

(5) Ajutorul de deces se acordă și în cazul decesului persoanei aflate în timpul concediului pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, iar în cazul copilului cu handicap până la 3 ani, respectiv până la 7 ani, sau al unui membru de familie al acestuia, dacă, anterior intrării în concediu, persoana în cauză era asigurată obligatoriu potrivit prevederilor art. 6 alin. (1) pct.I sau II din lege și raportul de muncă a fost suspendat.

Art. 113 – (1) În cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru de familie al acestora, ajutorul de deces prevăzut la art. 111 sau art. 112 poate fi achitat și către o persoană juridică, dacă aceasta face dovada că a suportat cheltuielile ocazionate de deces.

(2) În situația prevăzută la alin. (1), plata ajutorului de deces se face pe baza documentelor justificative prin virament bancar.

Art. 114 – (1) Ajutorul de deces se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, în cazul decesului asiguratului, pensionarului sau al unui membru de familie al acestora.

(2) Acordarea ajutorului de deces se face la cerere, pe baza certificatului de deces și a documentelor justificative și nu este condiţionată de realizarea unui anumit stagiu de cotizare.

Art. 115 – (1) Ajutorul de deces se achită în termen de 3 zile lucrătoare de la solicitare, de către casa teritorială de pensii competentă, în cazul decesului pensionarului sau al asiguratului prevăzut la art. 6 alin. (1) pct. I – IV și alin. (2), respectiv al unui membru de familie al acestuia.

(2) Plata ajutorului de deces se poate face și prin virament bancar, în situația persoanelor fizice care solicită ajutor de deces.

(3) Competența teritorială a acordării ajutorului de deces revine, după caz, casei teritoriale de pensii din raza de domiciliu a asiguratului/pensionarului decedat sau din raza de domiciliu a asiguratului/ pensionarului care solicită ajutor de deces pentru membru de familie.

Art. 116 – (1) Ajutorul de deces se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură specială, de către aceasta.

(2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor justificative, în cadrul termenului general de prescripţie prevăzut de lege, calculat de la data emiterii certificatului de deces.

(3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (1) se achită la nivelul cuvenit la data decesului.

TITLUL V

Casa Naţională de Pensii Publice

Art. 117 – (1) CNPP este instituţie publică de interes naţional, cu personalitate juridică, organ de specialitate al administraţiei publice centrale care administrează sistemul public de pensii.

(2) CNPP se află sub autoritatea Ministerului Muncii şi Solidarității Sociale.

(3) Sediul CNPP este în municipiul Bucureşti.

(4) Casele teritoriale de pensii sunt instituții publice cu personalitate juridică ce prestează servicii publice.

(5) CNPP are în subordine INEMRCM, care este instituţie publică cu personalitate juridică şi autonomie ştiinţifică.

(6) La data intrării în vigoare a prezentei legi, cabinetele teritoriale de expertiză medicală a capacității de muncă trec din subordinea caselor teritoriale de pensii în subordinea INEMRCM.

(7) CNPP este acţionar unic la Societatea Comercială de Tratament Balnear şi Recuperare a Capacităţii de Muncă „TBRCM” – S.A.

CAPITOLUL I

Organizarea Casei Naționale de pensii Publice

Art. 118 – (1) Conducerea CNPP este asigurată de un preşedinte şi consiliul de administraţie.

(2) Preşedintele CNPP este numit prin decizie a prim-ministrului, la propunerea ministrului muncii şi solidarității sociale, pentru un mandat de 5 ani, care poate fi reînnoit. Preşedintele CNPP este şi preşedintele consiliului de administraţie.

(3) Preşedintele exercită o funcţie asimilată funcţiilor de demnitate publică.

4) Preşedintele are rang de secretar de stat şi este salarizat la nivelul prevăzut de lege pentru această funcţie.

(5) Consiliul de administraţie este compus din 19 membri, respectiv președintele CNPP și alte 18 persoane, care sunt reprezentanţi ai Guvernului, patronatelor, sindicatelor şi pensionarilor, după cum urmează:

a) președintele CNPP;

b) 5 reprezentanţi ai Guvernului, din partea: Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, Ministerului Justiției, Ministerului Finanțelor Publice și Ministerului Sănătății, propuși de conducătorii respectivelor ministere și numiți de către Guvern;

c) 5 reprezentanţi ai patronatelor, desemnaţi de organizaţiile patronale reprezentative la nivel naţional;

d) 5 reprezentanţi ai sindicatelor, desemnaţi de organizaţiile sindicale reprezentative la nivel naţional;

e) 3 reprezentanţi ai pensionarilor, desemnaţi de organizaţiile naţionale ale pensionarilor.

(6) Membrii consiliului de administraţie sunt desemnaţi potrivit prevederilor alin. (5) pe o perioadă de 4 ani.

(7) Consiliul de administraţie funcţionează în mod legal în prezenţa a cel puţin 13 dintre membrii săi.

(8) Pe durata exercitării mandatului, membrii consiliului de administraţie pot fi revocaţi de către cei care i-au numit, respectiv desemnat.

(9) În cazul încetării mandatului, ca urmare a revocării, a demisiei sau a decesului, vor fi numite, respectiv desemnate, alte persoane.

(10) Activitatea de secretariat a consiliului de administrație este asigurată de un secretar, numit de președintele CNPP din cadrul personalului acestei instituții.

Art.119. – (1) Membrii consiliului de administraţie prevăzuți la art.118 alin.(5) beneficiază de o indemnizaţie de şedinţă în cuantum de 15% din nivelul de salarizare prevăzut la art.118 alin.(4).

(2) Indemnizația de ședință a secretarului consiliului de administrație se stabilește în cuantum de 50% din indemnizația de ședință a unui membru al consiliului, stabilită potrivit alin.(1).

(3) Totalul sumelor cuvenite unui membru al consiliului de administraţie, ca urmare a participării la şedinţe, nu poate depăşi într-o lună 30% din nivelul de salarizare prevăzut la art.118 alin.(4).

(4) Indemnizațiile de ședință stabilite potrivit alin.(1)-(3) se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, cu respectarea prevederilor art. 122.

Art.120. – (1) CNPP își elaborează Statutul de organizare și funcționare, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului muncii și solidarității sociale.

(2) Statutul prevăzut la alin.(1) cuprinde în mod obligatoriu atribuţiile consiliului de administraţie, ale preşedintelui CNPP, precum și modul de organizare şi funcţionare a CNPP.

(3) Numărul de personal al structurilor CNPP, la nivel central și local, nu poate fi mai mic decât numărul corespunzător raportului de un salariat la 2000 de asiguraţi şi beneficiari de prestaţii de asigurări sociale.

(4) Modul de organizare şi funcţionare a SC TBRCM SA prevăzute la art. 117 alin. (8) se stabileşte prin hotărâre a Guvernului la propunerea preşedintelui CNPP.

Art. 121. – (1) Ministrul muncii și solidarității sociale este ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.

(2) Ministrul muncii și solidarității sociale poate delega atribuţiile prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare pentru ordonatorul principal de credite bugetare preşedintelui CNPP.

(3) Directorii executivi ai caselor teritoriale de pensii și directorul general al INEMRCM sunt ordonatori terţiari de credite pentru bugetul asigurărilor sociale de stat.

Art. 122 – Cu excepția cheltuielilor prevăzute la art.101 referitoare la transmiterea către beneficiar a drepturilor, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului public de pensii, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat în limita unui procent de până la 3% aplicat asupra cheltuielilor anuale totale prevăzute prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, inclusiv asupra cheltuielilor din alte surse atrase, în condiţiile legii.

CAPITOLUL II

Atribuţiile CNPP şi ale caselor teritoriale de pensii

Art. 123 – În aplicarea prevederilor prezentei legi, CNPP îndeplineşte, în principal, următoarele atribuţii:

a) îndrumă şi controlează modul de aplicare a dispoziţiilor legale de către casele teritoriale de pensii;

b) furnizează datele necesare pentru fundamentarea şi elaborarea bugetului asigurărilor sociale de stat și bugetului de stat;

c) stabileşte modalitatea tehnică de evidenţă a contribuabililor la sistemul public de pensii, a drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale în cazul contractelor de asigurare socială, precum şi a modului de colaborare cu Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date;

d) publică anual raportul de activitate;

e) organizează cooperarea cu instituţii similare din alte ţări, în vederea coordonării prestaţiilor de asigurări sociale din domeniul propriu de competenţă, pentru lucrătorii migranţi;

f) ia măsuri, în condiţiile legii, pentru dezvoltarea şi administrarea eficientă a patrimoniului sistemului public de pensii, precum şi pentru asigurarea integrităţii acestuia;

g) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor contribuabililor la sistemul public de pensii, pe baza informațiilor transmise de ANAF, respectiv de casele teritoriale de pensii;

h) asigură evidenţa, la nivel național, a drepturilor şi obligaţiilor de asigurări sociale în cazul contractelor de asigurare socială, pe baza codului numeric personal;

i) creează arhive electronice care constituie baze de date pentru operațiunile desfășurate în cadrul sistemului public de pensii, conform procedurilor aprobate prin ordin al ministrului muncii și solidarității sociale;

j) coordonează și controlează activitatea INEMRCM;

k) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor europene şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;

l) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din sistemul public de pensii;

m) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă;

n) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care este parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;

o) organizează activitatea privind stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de pensii administrate privat, conform dispoziţiilor legale în vigoare;

p) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;

Art. 124 – În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele teritoriale de pensii îndeplinesc, în principal, următoarele atribuții:

a) colectează și virează contribuțiile de asigurări sociale plătite în baza contractului de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) și (3) și contribuțiile pentru bilete de tratament balnear, în condițiile legii;

b) urmăresc încasarea veniturilor bugetului asigurărilor sociale de stat, altele decât cele administrate de ANAF;

c) iau măsuri, în condiţiile legii, pentru dezvoltarea şi administrarea eficientă a patrimoniului sistemului public de pensii, precum şi pentru asigurarea integrităţii acestuia;

d) stabilesc și plătesc prestațiile de asigurări sociale prevăzute de prezenta lege, precum și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special;

e) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor europene şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;

f) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului propriu;

g) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidenţă;

h) asigură reprezentarea în faţa instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;

i) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;

Art. 125 – (1) Realizarea atribuţiilor ce revin caselor teritoriale de pensii, potrivit legii este supusă controlului CNPP.

(2) Realizarea atribuţiilor ce revin CNPP, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Muncii şi Solidarității Sociale.

Art. 126 – (1) Salarizarea personalului CNPP, al caselor teritoriale de pensii, al INEMRCM și personalul cabinetelor teritoriale de expertiză medical și recuperare a capacității de muncă se realizează potrivit legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

(2) Cheltuielile curente şi de capital ale CNPP, ale caselor teritoriale de pensii și ale INEMRCM se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.

CAPITOLUL II

Jurisdicţia asigurărilor sociale

Art. 127 – (1) Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă.

(2) Deciziile necontestate în termenul prevăzut la alin.(1) sunt definitive.

Art. 128 – Jurisdicţia asigurărilor sociale se realizează prin tribunale şi curţi de apel.

Art. 129 – Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:

a) drepturi și obligații născute în temeiul contractului de asigurare socială;

b) deciziile de pensionare emise de casele teritoriale de pensii;

c) deciziile medicale emise de către Comisia Superioară de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă din cadrul INEMRCM, precum şi de către comisiile medicale regionale de contestație;

d) deciziile de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale;

e) alte drepturi și obligații născute în temeiul prezentei legi.

Art. 130 – (1) Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie și alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.

(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.

Art. 131 – (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face numai apel la curtea de apel competentă.

(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor neatacate cu apel în termen sunt definitive.

Art. 132 – Cererile formulate în faţa oricăror organe sau a instanţelor judecătorești, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.

TITLUL VII

Dispoziţii tranzitorii și finale

CAPITOLUL I

Dispoziții tranzitorii

Art. 133. – (1) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiții deosebite, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare, cu excepția celor realizate în activitățile care, conform prevederilor art. 28 alin. (1) lit. b), sunt încadrate în condiții speciale.

(2) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I de muncă până la data de 1 aprilie 2001 în activitățile care, conform prevederilor art. 28 alin. (1) lit. a) – lit. c) și lit. e), sunt încadrate în condiții speciale, constituie stagii de cotizare în condiții speciale, conform legii, în vederea reducerii vârstelor standard de pensionare.

(3) Constituie stagiu de cotizare în condiţii speciale de muncă, potrivit art. 28 alin. (1) lit. b), perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001 în care salariaţii au desfăşurat activităţi de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, în locurile de muncă încadrate, conform legislaţiei anterioare în grupele I şi a II –a de muncă, şi care, potrivit legislației în vigoare ulterior datei de 1 aprilie 2001 și până la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt încadrate în condiții speciale de muncă.

(4) Este asimilată stagiului de cotizare în condiţii speciale de muncă perioada anterioară datei de 1 aprilie 2001, în care salariaţii au desfăşurat activităţi, pe durata programului normal de lucru în fiecare lună, dintre cele prevăzute la art. 28 alin. (1) lit. d), f), g), h), i) și j) în locurile de muncă încadrate conform legislaţiei anterioare în grupa I de muncă.

(5) Dovada vechimii în muncă în grupa I și/sau a II-a de muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 se face cu carnetul de muncă, întocmit cu respectarea prevederilor Decretului nr. 92/1976 privind carnetul de muncă, cu modificările ulterioare.

(6) În situația în care perioadele de vechime în muncă realizate în grupa I și/sau a II-a de muncă nu sunt înregistrate în carnetul de muncă sau înregistrarea acestor perioade este efectuată incorect ori incomplet, dovada acestora se poate face cu adeverințe eliberate de către angajatori sau deținătorii legali de arhive care au dreptul legal de a certifica aceste date, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9, în original.

(7) Dovada stagiului de cotizare realizat în grupa I/II de muncă, asimilat în condiții speciale conform alin. (4) – alin. (5), se face prin adeverință eliberată de angajator sau deținătorul legal de arhivă, după caz, conform modelului prevăzut în anexa nr. 10, în anexa nr. 11 și anexa nr. 12, în original.

(8) Adeverințele care atestă încadrarea activității în grupele I și/sau a II-a de muncă/asimilarea în condiții speciale sunt valorificate numai în situația în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor primare, care pot fi verificate, și care au fost întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.

(9) Prin documente primare, care pot fi verificate se înțelege: actul administrativ de nominalizare a persoanelor încadrate în grupe superioare de muncă sau, în lipsa acestuia, actul administrativ privind încadrarea locurilor de muncă/ activităților/ categoriilor profesionale în grupe superioare de muncă; contractul individual de muncă; contractul colectiv de muncă; decizii interne; act administrativ de modificare a locului de muncă sau a sarcinilor de serviciu; extras din statele de plată din care să rezulte secția/atelierul/locul de muncă, precum și orice alte documente justificative.

(10) În situația în care există suspiciuni cu privire la legalitatea încadrării activității în grupele I și/sau a II-a de muncă/asimilării în condiții speciale, angajatorii sau deținătorii legali de arhivă care au dreptul legal de a certifica aceste date, sunt obligați să pună la dispoziția CNPP și/sau a caselor teritoriale de pensii, după caz, la solicitarea acestora, documentele primare prevăzute la alin. (10) pe baza cărora s-au eliberat aceste adeverințele, în vederea verificării respectării legislației în domeniu. Prelucrarea datelor se realizează în condițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.

(11) În situația în care, ca urmare a verificărilor prevăzute la alin. (11), se constată încălcări ale legislației privind încadrarea în grupe superioare de muncă sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverințelor, perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă/stagiu de cotizare în condiții normale de muncă.

(12) În situația în care, ca urmare a verificărilor prevăzute la alin. (11), se constată încălcări ale legislației privind asimilarea în condiții speciale sau nu sunt prezentate documentele care au stat la baza eliberării adeverințelor prevăzute la alin. (8), perioadele respective sunt valorificate ca vechime în muncă în grupele I și/sau II de muncă, sau după caz, în condiții normale de muncă.

Art. 134 – (1) În situația în care există suspiciuni cu privire la legalitatea actelor doveditoare depuse la documentația pentru stabilirea/modificarea prestațiilor de asigurări sociale și a altor drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii și/sau CNPP pot solicita, în scris sau prin poșta electronică, persoanei/pensionarului/angajatorului sau deținătorului legal de arhivă, după caz, pentru clarificarea situațiilor respective, documente și informații suplimentare. Prelucrarea datelor se realizează în condițiile Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.

(2) Persoanele juridice care au dreptul legal de a certifica aceste date necesare stabilirii drepturilor de asigurări sociale sunt obligate să transmită casei teritoriale de pensii și/sau CNPP, copii certificate pentru conformitate cu originalul, de pe actele care au stat la baza emiterii documentelor respective.

(3) Angajatorii sau deținătorii legali de arhivă care au dreptul legal de a certifica aceste date au obligația de a răspunde în termen de 30 de zile de la data primirii solicitării. În această situație, termenul de soluționare a cererii de stabilire/modificare a prestațiilor de asigurări sociale și/sau a altor drepturi prevăzute de legi speciale, se prelungește corespunzător.

(4) În cazul în care angajatorii sau deținătorii legali de arhivă care au dreptul legal de a certifica aceste date infirmă realitatea datelor din documentul supus verificării sau nu transmit, în termenul prevăzut la alin. (3), documentele care au stat la baza eliberării acestuia sau documentele transmise conțin date contradictorii sau neconcludente, la stabilirea/modificarea drepturilor, casa teritorială de pensii și/sau CNPP nu va utiliza datele din documentele a căror realitate nu a fost confirmată sau, după caz, va proceda la revizuirea drepturilor, prin excluderea din calcul a datelor din respectivele documente.

(5) În situația în care angajatorii sau deținătorii legali de arhivă care au dreptul legal de a certifica aceste date, transmit documentele solicitate cu depășirea termenului prevăzut la alin. (3), dar nu mai mult de 6 luni, decizia casei teritoriale de pensii, se revizuiește, în condițiile legii.

Art. 135 – (1) Pentru perioadele prevăzute la art. 13 lit. a) și c), dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori și a duratei de asigurare, realizate până la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege, în original.

(2) În situaţii excepţionale, determinate de distrugerea, degradarea sau pierderea carnetului de muncă, declarate în condiţiile legii, angajatorii au încetat activitatea şi/sau dacă arhiva acestora nu mai poate fi identificată, perioadele prevăzute la art. 13 lit. a) pot fi valorificate pe baza informaţiilor, respectiv datelor preluate din carnetele de muncă, existente în arhiva electronică creată în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.768/2005 privind preluarea din carnetele de muncă a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, dacă informaţiile introduse în baza de date, în cadrul activităţii de preluare din carnetele de muncă, sunt identice cu cele din carnetele de muncă scanate. Arhiva electronică cuprinde atât datele preluate din carnetele de muncă, cât şi carnetele de muncă scanate.

(3) Dispoziţiile alin. (2) vizează situaţiile intervenite ulterior creării arhivei electronice.

Art. 136 – (1) În cazul în care în carnetul de muncă, în carnetul de asigurări sociale sau în oricare alt act prevăzut de lege au fost înregistrate salarii pe oră ori salarii pe zi, salariile lunare se vor calcula prin înmulțirea salariilor orare sau, după caz, zilnice, cu numărul mediu de ore pe lună, respectiv cu numărul mediu de zile lucrătoare pe lună din perioadele respective, astfel:

• a) 25,5 zile (204 ore) pe lună, pentru perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1978;
• b) 24,5 zile (196 ore) pe lună, pentru perioada 1 ianuarie 1978 – 1 martie 1990;
• c) 23,6 zile (189 ore) pe lună, pentru perioada 1 martie 1990 – 30 septembrie 1990;
• d) 21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru perioada 1 octombrie 1990-1 ianuarie 1997;
• e) 21,16 zile (169,33 ore) pe lună, pentru anul 1997;
• f)21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 1998;
• g)21,50 zile (172 ore) pe lună, pentru anul 1999;
• h) 21,67 zile (173,36 ore) pe lună, pentru anul 2000;
• i) 21,42 zile (171,36 ore) pe lună, pentru anul 2001;
• j)21,25 zile (170 ore) pe lună, pentru anul 2002;
• k) pentru anul 2003 și în continuare numărul mediu de zile și, respectiv, de ore lucrătoare pe luni se vor calcula conform prevederilor art. 139 din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la zilele de sărbătoare legală.

(2) În situațiile în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, în carnetul de muncă sau în alte acte doveditoare nu sunt înregistrate salariile, la determinarea punctajelor lunare se utilizează, în locul acestora, salariul minim pe țară, în vigoare în perioada respectivă.

(3) Fac excepție de la prevederile alin. (2) perioadele anterioare datei de 1 ianuarie 1963, pentru care, la determinarea numărului total de puncte, se utilizează:

a) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele anterioare datei de 1 septembrie 1947, indiferent de nivelul drepturilor salariale înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite ori pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale;

b) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 și data de 31 decembrie 1962 și pentru care în carnetul de muncă nu sunt înregistrate drepturile salariale și nici nu sunt dovedite;

c) un punct pentru fiecare lună de stagiu de cotizare realizat în perioadele cuprinse între data de 1 septembrie 1947 și data de 31 decembrie 1962, în situația în care, prin valorificarea drepturilor salariale din actele doveditoare, rezultă, pentru fiecare lună de stagiu de cotizare, un număr de puncte mai mic decât cel prevăzut la lit. b).

(4) În situația în care, pentru perioade ulterioare datei de 31 august 1947, în documentele doveditoare sunt înregistrate drepturi salariale nedenominate, acestea vor fi denominate în funcție de reformele monetare.

(5) Prevederile alin. (3) și (4) se aplică pentru toate perioadele care constituie stagiu de cotizare contributiv în sistemul public de pensii.

Art. 137 – (1) Pentru persoanele asigurate în alte sisteme de asigurări sociale, integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat până la data intrării în vigoare a prezentei legi, la determinarea punctajului lunar se ia în calcul, după caz, salariul minim pe economie, brut sau net, sau salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective, venitul asigurat stipulat în contractul de asigurare la care s-a achitat contribuția de asigurări sociale sau salariul, inclusiv celelalte drepturi, înregistrate în carnetul de muncă sau dovedite cu adeverințe eliberate de angajatori sau deținătorii legali de arhive care au dreptul legal de a certifica aceste date.

(2) Pentru fiecare an util realizat în cadrul fostelor unități agricole cooperatiste, precum și pentru fiecare an de contribuție realizat de țăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii nr.80/1992 privind pensiile și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, punctajul anual este 0,57255 puncte.

(3) Pentru perioadele de contribuție realizate conform Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la determinarea punctajului lunar se ia în calcul venitul asigurat la care s-a plătit contribuția de asigurări sociale.

Art. 138 – (1) Pentru perioadele necontributive care, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, au constituit vechime în muncă utilă la pensie, la determinarea punctajului lunar al persoanei se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, sau salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective.

(2) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) și lit. b) realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, la determinarea punctajului lunar se utilizează salariul minim pe economie, brut sau net, după caz, ori salariul de bază minim brut pe țară din perioadele respective.

(3) Pentru perioadele recunoscute ca vechime în muncă, potrivit prevederilor Decretului – lege nr. 118/1990, republicat, cu modificările și completările ulterioare la determinarea punctajului lunar al persoanei se utilizează valoarea a 1,5 salarii minime pe economie, brute sau nete, după caz, din perioadele respective.

(4) În situațiile prevăzute la alin. (3), în care persoana a realizat și stagiu de cotizare contributiv, la determinarea punctajului lunar se utilizează veniturile prevăzute la art.139, avute în perioadele respective, dacă acestea sunt mai mari decât valoarea de 1,5 salarii minime pe economie.

(5) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. a) şi b), realizate în intervalul cuprins între data de 1 aprilie 2001 și data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul punctajului lunar se utilizează 25% din câștigul salarial mediu brut lunar pe economie din perioadele respective.

(6) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. c), realizate în intervalul cuprins între data de 1 aprilie 2001 și data de 1 ianuarie 2006, la calculul punctajului lunar se utilizează cuantumul indemnizațiilor de asigurări sociale.

(7) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. d), realizate în intervalul cuprins între data de 1 ianuarie 2005 și data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul punctajului lunar se utilizează cuantumul indemnizației pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă sau boală profesională.

(8) Pentru perioadele asimilate prevăzute la art. 14 alin. (1) lit. e), realizate în intervalul cuprins între data de 1 ianuarie 2006 și data intrării în vigoare a prezentei legi, la calculul punctajului lunar se utilizează 25% din câștigul salarial mediu brut lunar din perioadele respective.

Art. 139 – (1) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, se utilizează venitul total lunar realizat, brut sau net, după caz, asupra căruia s-a datorat, potrivit legii, contribuția la bugetul asigurărilor sociale de stat.

(2) Venitul total lunar realizat brut sau net, după caz, prevăzut la alin. (1), se dovedește prin adeverință întocmită conform modelului prevăzut anexa nr.6, eliberată pe baza statelor de plată, de către angajatori sau deținătorii legali de arhive, care au dreptul legal de a certifica aceste date, în original.

(3) În situațiile prevăzute la alin. (1) în care, pentru o anumită perioadă care constituie stagiu de cotizare, nu se poate face dovada venitului total lunar realizat, brut sau net, după caz, la determinarea punctajelor lunare se utilizează salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, precum și sporurile cu caracter permanent care, după data de 1 aprilie 1992, au făcut parte din baza de calcul a pensiilor conform legislației anterioare și care sunt înscrise în carnetul de muncă ori sunt dovedite cu adeverințe eliberate de către angajatori sau deținătorii legali de arhive, care au dreptul legal de a certifica aceste date, în original.

(4) Salariile prevăzute la alin. (3) care se utilizează pentru determinarea punctajelor lunare sunt salariile brute sau nete, după caz, în conformitate cu modul de înscriere a acestora în carnetul de muncă, astfel:

• a) salariile brute, până la data de 1 iulie 1977;
• b) salariile nete, de la data de 1 iulie 1977 până la data de 1 ianuarie 1991;
• c) salariile brute, de la data de 1 ianuarie 1991.

(5) Pentru situațiile prevăzute la alin. (3) sporul de vechime care se utilizează la stabilirea punctajelor lunare, este următorul:

a) perioada 1 martie 1970-1 septembrie 1983:

• – 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5 – 10 ani;
• – 5% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10 – 15 ani;
• – 7% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15 – 20 ani;
• – 10% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

b) perioada 1 septembrie 1983-1 aprilie 1992:

• – 3% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 3 – 5 ani;
• – 6% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 5 – 10 ani;
• – 9% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 10 – 15 ani;
• – 12% pentru o vechime în muncă totală cuprinsă între 15 – 20 ani;
• – 15% pentru o vechime în muncă totală de peste 20 de ani;

c) perioada 1 aprilie 1992 – 1 aprilie 2001:

cel înscris în carnetul de muncă sau dovedit cu adeverințe eliberate de către angajatori sau deținătorii legali de arhive, care au dreptul legal de a certifica aceste date, în original.

(6) Salariile minime pe economie, brute sau nete, după caz, sau salariul minim brut pe țară garantat în plată, pentru fiecare an, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, sunt prevăzute în anexa nr. 8.

(7) Pentru perioadele anterioare anului 1949 se utilizează salariul minim corespunzător anului 1949.

Art. 140 Adeverinţele eliberate de angajatori sau de către deţinătorii legali de arhive, precum şi documentele necesare stabilirii şi/sau recalculării drepturilor de pensie emise potrivit dispoziţiilor legale în vigoare se certifică prin ştampilă şi semnătură olografă a conducătorului entităţii sau a persoanei delegate în acest sens.

Art. 141 – (1) La determinarea punctajelor lunare se utilizează venitul brut lunar realizat care a constituit, conform legii, baza de calcul al contribuţiei individuale de asigurări sociale, aşa cum acesta a fost înscris în declaraţia nominală de asigurare, pentru perioada cuprinsă între 1 aprilie 2001 şi data de 1 ianuarie 2018, respectiv baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale după data de 1 ianuarie 2018.

(2) La determinarea punctajelor lunare, pentru perioada ulterioară datei de 1 aprilie 2001, se utilizează venitul asigurat înscris în declaraţia individuală de asigurare sau în contractul de asigurare socială.

Art. 142 – (1) Pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, punctajul lunar se calculează prin raportarea veniturilor prevăzute la art. 139 sau, după caz, la art. 141, la câștigul salarial mediu brut sau net, după caz, comunicat de Institutul Național de Statistică, prevăzut în anexa nr. 7.

(2) Pentru perioadele anterioare anului 1938, precum şi pentru perioada cuprinsă între 1939 – 1946 inclusiv, la stabilirea punctajului lunar se utilizează câștigul salarial mediu brut corespunzător anului 1938.

Art. 143 – (1) Asiguraţii care au contribuit la Fondul pentru pensia suplimentară cu 2%, 3%, respectiv 5%, beneficiază de o creştere a punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:

• a) 16% pentru perioada 1 ianuarie 1967 – 1 ianuarie 1973;
• b) 13% pentru perioada 1 ianuarie 1973 – 1 ianuarie 1978;
• c) 14% pentru perioada 1 ianuarie 1978 – 1 iulie 1986;
• d) 21% pentru perioada 1 iulie 1986 – 1 noiembrie 1990;
• e) 15% pentru perioada 1 noiembrie 1990 – 1 aprilie 1991;
• f) 14% pentru perioada 1 aprilie 1991 – 1 aprilie 1992;
• g) 13% pentru perioada 1 aprilie 1992 – 1 ianuarie 1999;
• h) 22% pentru perioada 1 ianuarie 1999 – 1 februarie 1999;
• i) 17% pentru perioada de după 1 februarie 1999.

(2) Asiguraţii care au contribuit cu 4% la Fondul pentru pensia suplimentară beneficiază de o creşterea punctajului, determinat prin aplicarea următoarelor procente la punctajele lunare realizate în aceste perioade, astfel:

• a) 26% pentru perioada 1 iulie 1977 – 1 ianuarie 1978;
• b) 28% pentru perioada 1 ianuarie 1978 – 1 iulie 1986.

Art. 144 – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare, devin pensii în înțelesul prezentei legi și se recalculează prin înmulțirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referință prevăzută la art. 84, cu excepția pensiilor stabilite în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001 care se recalculează conform art.153.

(2) Numărul total de puncte realizat prevăzut la alin. (1) se obține prin însumarea punctajelor anuale realizate cu numărul de puncte stabilitate acordate în baza art. 85 alin. (3).

(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile anticipate, stabilite conform legislației anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, devin pensii anticipate, fără procent de diminuare.

(4) La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile anticipate parțiale, stabilite conform legislației anterioare intrării în vigoare a prezentei legi, devin pensii anticipate, cu menţinerea procentului de diminuare.

(5) În cazul în care prin aplicarea prevederilor alin. (1) rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată sau cuvenit, se păstrează cuantumul avantajos.

(6) La data îndeplinirii condițiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, prevăzute de prezenta lege, pensia anticipată prevăzută la alin. (3) și alin. (4) și art. 146 se transformă, din oficiu, în pensie pentru limită de vârstă și se recalculează prin eliminarea diminuării, după caz, și prin adăugarea perioadelor asimilate și a stagiilor de cotizare realizate și nevalorificate la stabilirea pensiei.

Art. 145 – CNPP, prin casele teritoriale de pensii, transmite deciziile, pensionarilor, referitoare la rezultatul aplicării prevederilor art. 144 alin. (1). Modelul de decizie se stabilește prin ordin al preşedintelui CNPP.

Art. 146 –La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensile anticipate parțiale fără diminuare, stabilite conform art. 65 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, și a Legii nr. 218/2015 privind protejarea și sprijinirea persoanelor afectate de emisiile de substanțe nocive provenite din extracțiile de țiței din zona Suplacu de Barcău, devin pensii anticipate, fără procent de diminuare.

Art. 147 – (1) Persoanele ale căror drepturi de pensie, acordate de casele teritoriale de pensii în perioada 1 ianuarie 2011 – 31 decembrie 2015, care au realizat stagii de cotizare atât în sistemul pensiilor militare de stat, cât și în sistemul public de pensii, pot solicita recalcularea pensiei prin excluderea perioadelor realizate în sistemul pensiilor militare de stat.

(2) În situația prevăzută la alin. (1) se păstrează dreptul la categoria de pensie de care beneficiază la data recalculării, considerându-se îndeplinite condițiile de acordare a dreptului. Numărul total de puncte rezultat în urma recalculării este cel corespunzator stagiilor de cotizare realizate în sistemul public de pensii.

(3) În situația reglementată la alin.(1) și (2), perioadele asimilate stagiului de cotizare se valorifică într-unul dintre sisteme, în funcție de opțiunea beneficiarului.

(4) Drepturile rezultate în urma recalculării se cuvin și se acordă începând cu luna următoare solicitării.

Art. 148 – (1) Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care o persoană a fost asigurată simultan în două sau mai multe sisteme de asigurări sociale care au fost integrate în sistemul asigurărilor sociale de stat, la stabilirea punctajului lunar, perioadele respective se iau în calcul o singură dată.

(2) Pentru perioadele anterioare datei de 1 aprilie 2001, în care o persoană a fost asigurată simultan la sistemul de asigurări sociale şi pensii pentru agricultori, şi la sistemul de asigurări sociale de stat, la stabilirea punctajului lunar se cumulează veniturile asigurate din perioadele respective.

Art. 149 – (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie de urmaș stabilită pe baza legislaţiei anterioare, devenită pensie conform prevederilor art. 144 alin. (1), pensia de urmaș cuvenită soţului supravieţuitor, se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.

(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, devenite pensii conform prevederilor art. 144 alin. (1), la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.

Art. 150 – Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor judecătorești la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.

Art. 151 – (1) Modelul contractelor de asigurare socială prevăzute la art. 6 alin. (2) și (3) este cuprins în anexa nr. 15 și anexa nr. 16.

(2) Modelul deciziilor de pensie și al deciziilor de stabilire a drepturilor prevăzute de legile cu caracter special se aprobă prin ordin al președintelui CNPP.

Art. 152- Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi se soluţionează conform normelor legale existente la data depunerii cererii.

CAPITOLUL II

Dispoziţii finale

Art. 153 -(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi pentru pensiile stabilite în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001, se atribuie un număr total de puncte determinat prin împărțirea cuantumului pensiei cuvenit sau aflat în plată la valoarea punctului de referință prevăzută la art. 84.

(2) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile prevăzute la alin.(1), se recalculează din oficiu, prin determinarea numărului total de puncte și a cuantumului fiecărei pensii, în conformitate cu prevederile prezentei legi.

(3) În situația în care numărul total de puncte rezultat în urma recalculării prevăzută la alin. (2) este mai mic decât numărul de puncte determinat conform alin. (1), se menține cuantumul aflat în plată la data intrării în vigoare a prezentei legii precum și numărul de puncte corespunzător acestuia.

(4) Numărul de puncte determinat conform alin. (1) precum și cuantumul aflat în plată la data intrării în vigoare a prezentei legii, se menține și în cazul persoanelor care nu fac dovada realizării unui stagiu de cotizare în fostul sistem de pensii și alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001

(5) Drepturile de pensie recalculate conform alin. (2) se acordă de la data intrării în vigoare a prezentei legii.

Art. 154 – (1) În termen de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile prevăzute la art. 144 alin.(1), se recalculează din oficiu, prin valorificarea din adeverințele, care îndeplinesc condițiile de valabilitate şi legalitate, prevăzute la art.4 alin. (1) și art.5 alin. (1) din Ordinul MMPS nr. 487/2021, a sporurilor/veniturilor nepermanente sau a veniturile lunare, brute sau nete, după caz, realizate anterior datei de 1 aprilie 2001, plătite din fondul de salarii, asupra cărora s-a datorat, potrivit legii, contribuţia de asigurări sociale de stat, nevalorificate la calculul drepturilor de pensie cuvenite sau aflate în plată.

(2) Drepturile recalculate potrivit alin. (1) se acordă începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 155 – (1) În cazul sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, casele teritoriale de pensii emit decizii de recuperare, prin care se stabilește în sarcina beneficiarilor obligația de restituire a acestor sume.

(2) Sumele prevăzute la alin.(1) se stabilesc cu respectarea termenului general de prescripție a dreptului la acțiune, de 3 ani, calculat de la data constatării.

(3) Decizia de recuperare a sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale constituie titlu executoriu.

(4) Debitele reprezentând prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale, mai mici de 40 lei, nu se mai urmăresc.

(5) Actualizarea sumei prevăzute la alin. (4), ca urmare a modificării prevederilor legale în materie, se face prin ordin al președintelui CNPP.

(6) Sumele rămase nerecuperate după decesul beneficiarilor nu se mai urmăresc.

(7) În cazul sumelor cu titlu de prestații de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale virate din eroare, ulterior decesului, în contul bancar al titularului, eroare determinată de necomunicarea, până la data efectuării viramentului, prin orice mijloace, către casa teritorială de pensii, a cauzei de încetare a plății drepturilor, aceasta are obligația de a efectua demersuri în vederea identificării persoanei care a încasat sumele respective.

(8) În situația în care, în urma demersurilor efectuate, persoana care a încasat necuvenit prestația nu poate fi identificată în termen de 3 ani de la data decesului titularului dreptului, suma încasată necuvenit nu se mai urmărește.

Art. 156 – (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăţi, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.

(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la asiguraţii decedaţi, nu se mai urmăresc.

Art. 157 – (1) Prin derogare de la prevederile art. 226 alin. (10) din Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, debitele provenite din prestaţii de asigurări sociale/alte drepturi prevăzute de legi speciale se recuperează prin reţinere/ compensare din/cu drepturile lunare plătite debitorului prin casele teritoriale de pensii.

(2) Reţinerile/compensările prevăzute la alin. (1) se efectuează de casele teritoriale de pensii, cu respectarea termenului general de prescripţie a dreptului la acțiune de 3 ani, calculat de la data emiterii deciziei de recuperare.

(3) În cazul în care se constată că recuperarea debitului conform prevederilor alin. (1) şi (2) nu se poate face în termenul general de prescripţie de 3 ani, casa teritorială de pensii transmite titlul executoriu organului fiscal central, în vederea punerii în executare silită, potrivit prevederilor Legii nr. 207/2015, cu modificările și completările ulterioare.

(4) Prevederile alin. (3) se aplică și în situația în care pe parcursul recuperării debitului prin reținere/compensare se constată că au intervenit modificări în situația debitorului care nu mai fac posibilă recuperarea.

(5) Debitele recuperate în condiţiile alin. (1)-(4) se fac venit la bugetul din care au fost finanţate sumele încasate necuvenit.

(6) În situaţia prevăzută la alin. (3) și (4), procedura de transmitere, de către casele teritoriale de pensii, a titlurilor executorii, se efectuează conform ordinului comun al ministrului finanţelor publice şi al ministrului muncii şi solidarității sociale.

Art. 158 – Bazele de date privind asiguraţii și beneficiarii sistemului public de pensii sunt proprietatea CNPP şi au caracter confidenţial.

Art. 159 – (1) Cuantumul pensiei pentru invaliditate stabilit conform prezentei legi, a cărei cauză o constituie accidentul de muncă sau boala profesională, se suportă din sumele prevăzute pentru asigurarea la accidente de muncă şi boli profesionale în bugetul asigurărilor sociale de stat.

(2) Începând cu data de la care pensia de invaliditate stabilită conform legii, ca urmare a unui accident de muncă sau boală profesională devine/se transformă în pensie pentru limită de vârstă, cuantumul pensiei în plată nu se va mai suporta din fondurile sistemului de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale, ci din bugetul sistemului de asigurări sociale.

(3) În cazul pensiilor din sistemul public de pensii provenite din fostul sistem de asigurări sociale al agricultorilor, cuantumul pensiei se suportă de la bugetul de stat.

(4) Se suportă, de asemenea, de la bugetul de stat şi partea din cuantumul pensiei aferentă numărului de puncte obţinute prin valorificarea, după data de 1 aprilie 2001, a fiecărui an util realizat în cadrul fostelor unităţi agricole cooperatiste, a fiecărui an de contribuţie realizat de ţăranii cu gospodărie individuală din zonele necooperativizate, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 80/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a perioadelor de contribuţie realizate, conform acestei legi, după data de 29 iulie 1992 şi până la data de 1 aprilie 2001.

(5) Prevederile alin. (1) – (4) se aplică şi în situaţia pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a prezentei legi.

Art. 160 – (1) Pentru efectuarea operaţiunilor legate de întocmirea şi transmiterea documentelor de plată a prestaţiilor stabilite și achitate de către alte instituții, CNPP încasează contravaloarea cheltuielilor materiale şi a manoperei aferente serviciilor efectuate.

(2) Sumele rezultate ca urmare a aplicării prevederilor alin. (1) constituie venituri ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

Art. 161 – (1) Între sistemul public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, efectiv realizate, în vederea deschiderii drepturilor de pensie. În aceste situații, pensia din sistemul public de pensii se stabilește numai pentru perioadele de stagiu de cotizare realizate în acest sistem.

(2) Perioadele asimilate stagiului de cotizare, prevăzute la art. 14 alin. (1), care constituie şi vechime în muncă sau în serviciu în sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate sistemului public de pensii, se iau în calcul, în unul dintre sisteme, în urma exprimării opțiunii de către solicitant.

Art. 162 – (1) Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea mai multor pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru obţinerea uneia dintre acestea.

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, persoanele care cumulează două sau mai multe pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru dreptul cel mai avantajos, în termen de 30 zile.

(3) Persoanele care îndeplinesc condițiile pentru acordarea unei pensii pentru activitatea prestată într-un sistem propriu de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii pot cumula această categorie de pensie cu pensia din sistemul public de pensii, pentru activitatea prestată în acest sistem.

(4) Persoanele care îndeplinesc condițiile pentru acordarea unei pensii pentru activitatea prestată în sistemul public de pensii și/sau într-un sistem propriu de asigurări sociale neintegrat sistemului public de pensii nu pot cumula această categorie de pensie cu pensia de urmaș.

(5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile pentru obţinerea mai multor pensii de urmaș reglementate de legi cu caracter special optează pentru obţinerea uneia dintre acestea.

Art. 163 – Prin depunerea cererii în vederea acordării drepturilor prevăzute de prezenta lege, persoana în cauză își exprimă consimțământul în mod expres și neechivoc pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, în scopul stabilirii și plății drepturilor cuvenite, îndeplinirii obligației legale care îi revine operatorului și în vederea îndeplinirii sarcinii care servește unui interes public sau care rezultă din exercitarea autorității publice cu care este învestit operatorul, în condițiile prezentei legi și a Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016.

Art.164 – (1) Persoanele asigurate, cu contracte de asigurare socială în derulare la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează calitatea de persoane asigurate în sistemul public de pensii și nu au obligaţia încheierii unui nou contract de asigurare potrivit prevederilor legii.

(2) Contractele de asigurare socială încheiate anterior intrării în vigoare a prezentei legi își produc efectele, în continuare, conform legislației în vigoare la data încheierii acestora.

(3) Persoanelor prevăzute la alin. (1) le revin în continuare obligaţiile prevăzute de prezenta lege. Pentru aceste persoane venitul asigurat înscris în contractul de asigurare socială se va încadra obligatoriu în limitele prevăzute la art. 33 alin.(1) din lege.

Art. 165 – În aplicarea prezentei legi, în termen de 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, se emit norme, la propunerea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului.

Art. 166 – Anexele nr. 1 – 16 fac parte integrantă din prezenta lege.

Art. 167 – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 01 septembrie … octombrie 2024 cu excepţia:

(2) La data intrării în vigoare a prezentei legi, preşedintele CNPP şi membrii consiliului de administraţie îşi continuă mandatul început în conformitate cu prevederile Legii nr. 263/2010, cu modificările şi completările ulterioare, până la împlinirea termenului pentru care au fost numiţi, cu excepţia situaţiilor prevăzute la art. 118 alin. (8).

Ce legi se abrogă la intrarea în vigoare a noii legi a pensiilor

Art. 168 – (1) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:

Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi actele subsecvente emise în baza acesteia;

b) Hotărârea Guvernului nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, cu completările ulterioare;

c) Legea nr. 127/2019 privind sistemul public de pensii, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 563 din 09 iulie 2019;

d) art. 22 din Legea nr. 104/2003 privind manipularea cadavrelor umane şi prelevarea organelor şi ţesuturilor de la cadavre în vederea transplantului, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 222 din 3 aprilie 2003, republicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 213 din 25 martie 2014;

e)Ordonanţa de urgenţă nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii;

f) art. 20 din Ordonanţa de urgenţă nr. 59/2000 privind Statutul personalului silvic, modificată și completată de Legea nr. 234/2019;

g) art. 34 și art. 35 din Legea nr. 195/2020 privind statutul personalului feroviar, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 820 din 07 septembrie 2020;

h) art.12 alin. (1) lit. g), art. 16, art.17, art.18 și art.19 din Legea nr. 5/2021 privind Statutul personalului profesionist operativ de intervenţie din cadrul serviciilor civile care asigură asistenţă publică medicală de urgenţă şi prim ajutor calificat, publicată in Monitorul Oficial, Partea I nr. 27 din 11 ianuarie 2021;

i)prevederile referitoare la pensii cuprinse la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 218/2015 privind protejarea şi sprijinirea persoanelor afectate de emisiile de substanţe nocive provenite din extracţiile de ţiţei din zona Suplacu de Barcău;

j) Ordinul nr. 487/2021 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare a pensiilor din sistemul public stabilite până la data de 1 septembrie 2023, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 609 din 18 iunie 2021;

k) orice alte dispoziții contrare prezentei legi.