VIDEO Noul Cod Penal SECRETIZEAZĂ dosarele penale: Accesul presei la rechizitorii și referate, analizat în CSM. Vezi comentariile ministrului Cazanciuc

După intrarea în vigoare a Noului Cod Penal, accesul presei la dosarele de corupție și dosarele penale, reglementat prin „codul de procedură” va fi analizat în următoarea perioadă de către Consiliul Superior al Magistraturii. Rechizitoriile sau referatele nu mai sunt puse la dispoziția jurnaliștilor de către instanțe și Parchete pentru că în acest moment nu este clar ce documente mai pot fi publicate şi ce documente sunt secretizate. Potrivit Noului Cod Penal, un magistrat ar putea fi sancţionat închisoare dacă transmite unui jurnalist un document dintr-un dosar înaintea unei sentințe definitive.

Întrebat în ce măsură acest articol limitează accesul la informații de interes public și ce informații rămân de interes public într-un dosar penal sau de corupție, ministrul Cazanciuc, prezent la Alba Iulia, a răspuns: „Este o formă de interpretare. Nu cred că veți avea probleme [n.r. în a obține documente ce până acum erau considerate de interes public]”. „Mi-e greu să vă spun că tot ce a fost public până acum va fi public și înainte. Nu cred că interpretările vor fi de natură restrictivă”, a mai spus ministrul Cazanciuc la Alba Iulia.

Noul Cod Penal, intrat în vigoare de la 1 februarie 2014, prevede la articolul 277 că publicarea rechizitoriilor, referatelor de arestare și în principiu a oricăror informații din dosarele penale care nu au fost soluționate definitiv se pedepsește cu închisoarea.

Articolul în cauză prevede următoarele:

Art. 277 (1) – Divulgarea, fără drept, de informaţii confidenţiale privind data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmează să se administreze o probă, de către un magistrat sau un alt funcţionar public care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei, dacă prin aceasta poate fi îngreunată sau împiedicată urmărirea penală, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă.

(2) – Dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei, de către un funcţionar public care a luat cunoştinţă de acestea în virtutea funcţiei, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

(3) – Dezvăluirea, fără drept, de informaţii dintr-o cauză penală, de către un martor, expert sau interpret, atunci când această interdicţie este impusă de legea de procedură penală, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă.

(4) – Nu constituie infracţiune fapta prin care sunt divulgate ori dezvăluite acte sau activităţi vădit ilegale comise de autorităţi într-o cauză penală.

Mai precis, „dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei” înseamnă că presa nu va mai avea acces la nici un fel de informaţii din dosarele penale până ce ele nu for fi soluţionate cu o sentinţă definitivă.

În acest moment instanţele şi parchetele nu mai transmit presei documente precum rechizitorii trimise în judecată, referate cu propunerile de arestare şi în unele cazuri şi sentinţe pentru că nici pentru judecători sau procurori nu este clar dacă nu comit o infracţiune transmiţând aceste documente.

Relaţia dintre presă şi sistemul judiciar este reglementată de un cod de procedură, intitulat „Ghid privind relaţia dintre sistemul judiciar şi mass-media”, în baza căruia instanţele şi parchetele furnizau, ca urmare a unor cereri oficiale, documente privind cauzele penale.

Până acum, în baza ghidului de colaborare presă – magistraţi şi în baza legii 544/2001, presa avea acces la documente precum: rechizitorii, referate cu propuneri de arestare, sentinţe judecătoreşti. Jurnalistul formula o cerere la instanţă sau parchet prin care solicita aceste documente. După ce datele cu caracter personal precum CNP-ul, adresa erau anonimizate, parchetul sau instanţa transmitea documentul. În cazul referatelor şi a rechizitoriilor, acestea erau transmise presei după trimiterea la instanţă a acestor documente. Acum, potrivit articolului din noul cod expus mai sus magistraţii ar putea interpreta că aceste documente nu mai pot fi publicate şi că dacă ar face asta la rândul lor ar putea fi cercetaţi penal şi sancţionaţi.

Potrivit Codului de Procedură Penală, dosarele penale sunt publice

Articolul 277 din Codul Penal intră în contradicţie cu prevederile din Codul de Procedură Penală care spun că toate dosarele se judecă în ședinţe publice şi doar în cazul în care judecătorul în anumite condiţii dispune altfel. „(1) Şedinţa de judecată este publică, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege. Şedinţa desfăşurată în camera de consiliu nu este publică”, prevede articolul 352 al Noului Cod de Procedură Penală. Astfel că după ce un dosar trece de procedura de cameră preliminară, adică unde judecătorul analizează rechizitoriul, după ce judecă toate cererile avocaţilor, etc, faza audierilor de martori, a dezbaterilor pe fond sunt publice. Asfel că presa va avea acces la date din dosar şi rechizitoriu. Or, în art 277 al Codului Penal „dezvăluirea, fără drept, de mijloace de probă sau de înscrisuri oficiale dintr-o cauză penală, înainte de a se dispune o soluţie de netrimitere în judecată ori de soluţionare definitivă a cauzei” reprezintă o infracţiune.

Secretizarea totală a dosarelor penale, susținută de Ministerul Justiției

Potrivit ministrului Justiţiei, Robert Cazanciuc, magistraţii nu pot oferi presei nici un fel de informaţii sau documente din cadrul cauzelor penale, pe motiv că publicarea acestor informaţii ar prejudicia principiul prezumţiei de nevinovăţie.

„Prin această reglementare se urmăreşte împiedicarea funcţionarilor să prezinte public mijloace de probă (declaraţii de martori, expertize, înregistrări audio-video, procese verbale de redare a conţinutului unor convorbiri înregistrare etc) dintr-un proces penal în curs de desfăşurare în scopul de a nu transforma prezumţia de nevinovăţie într-o prezumţie provizorie de vinovăţie până la soluţionarea cauzei. Mai mult, aprecierea unei probe, indiferent de conţinutul acesteia, poate duce adesea la concluzii eronate atâta timp cât nu este evaluată în raport de întregul probator al dosarului pentru a-i stabili astfel legalitatea, relevanţa şi forţa probatorie – de exemplu o interceptare telefonică din conţinutul căreia rezultă cu certitudine comiterea unei infracţiuni poate fi declarată nelegală dacă pe parcursul procesului se dovedeşte că nu a fost autorizată sau că este falsificată; o mărturie care ulterior este dovedită ca fiind mincinoasă, va induce în mod inevitabil ideea de vinovăţie, iar uneori nu mai poate fi schimbată nici măcar prin prezentarea verdictului oficial de nevinovăţie constat de autorităţile judiciare ”, se arată în interpretarea Ministerului Justiţiei.

Constituţia României protejează accesul la informații publice

O astfel de interpretare e de natură a limita dreptul la informare publică. Constituţia României protejeză accesul liber la informaţii de interes public. Articolul 31 al Constituţiei prevede: ][(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit”. Dosarele penale sunt de interes public pentru că privesc în mod direct interesul public. Dosarele de corupție vizează fondurile publice, vizează politicieni aleși de cetățeni, vizează funcționari publici.

Sursa: gândul.info