Parohia Ortodoxă din Ampoița intenționează restaurarea picturii murale din biserica monument istoric

Parohia Ortodoxă Română Ampoița a depus în acest an un proiectde finanțare la Ministerul Culturii, în vederea elaborării fazelor de proiectare privind conservarea, restaurarea și valorificarea picturii murale a bisericii ortodoxe, monument istoric de categorie B, a anunțat preotul Teodor Man. 

În urma evaluării proiectul a fost declarat câștigător, obținând 75,6 puncte.

Valoarea aprobată a proiectului a fost de 21.585 lei, din care 19.427 lei finanțare solicitată de la INP, iar 2.158 lei reprezentând contribuție proprie.

Importanța monumentului

”Proiectul de față vizează inventarierea și întocmirea proiectului tehnic pentru restaurarea picturilor, decorațiilor murale, a microstratigrafiei parietale, cu tencuieli și zugrăveli interioare și exterioare care ar putea prezenta valoare artistică.

Mostrele identificate deja din pictura pronaosului, pe care o presupunem adoptată după ce s‐a mărit biserica, adică după mijlocul secolului al XVIII‐lea, a naosului și altarului nu ar trebui să fie singulare și se va investiga dacă nu mai există martori din vremea sa pe zidăriile de dinaintea calotelor naosului și altarului.

Conservarea ei este imperioasă, alături de toate celelalte valori pe care biserica le mai deține: decorații cunoscute și care urmează să fie recuperate, materialul litic din cimitir și de la biserică, cel tegular și din lemn sau sticlă.

Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Ampoița și cimitirul său constituie unul dintre cele mai valoroase biserici parohiale ale fostului comitat Alba și a fost inclusă în Lista Monumentelor Istorice încă din 1955, având cod AB-II-a-B-00176.

A început să fie vizitată de istorici și arhitecți încă din anii `50‐`60 și i‐au fost dedicate apoi mici monografii în literatura de specialitate.

Însă datarea și etapele nu i‐au putut fi stabilite cu certitudine până acum, deși mai mulți autori au apreciat că ar putea să provină din Evul Mediu.

Încadrarea într‐o perioada medievală (chiar romanică uneori, sau numai la sfârșitul secolului al XV‐lea) s‐a bazat îndeosebi pe existența unei ferestre semicirculare cu ancadrament profilat de pe zidul vestic al pronaosului și pe a unui portal cu „lintelul pe console” de la intrarea dintre turn și pronaos.

Pe parcurs, însă, chiar din anii `70, s‐a remarcat că fără investigații de parament și arheologie nu i se pot descifra vechimea și etapele de construcție.

Monumentul prezintă categorii multiple de protecție a valorilor culturale prin faptul că se află și în repertoriul arheologic național” au transmis reprezentanții parohiei.

Foto: ileana Burnichioiu – Facebook