PAȘTELE Blajinilor. Mituri și credințe legate de sărbătoarea după Duminica Tomii. Ce nu ar trebui să faci astăzi

Luni, este Paștele Blajinilor, o sărbătoare păstrată în special în zonele rurale, atipică din punct de vedere bisericesc.

În popor, oamenii credeau că blajinii se număra printre cei dintâi oameni de pe pământ. Aceștia trăiau fără femeile lor, stând cu ele doar 30 de zile pe an, în scopul procreației. Incapabili de a săvârși fapte rele, blajinii se aflau dincolo de lumea văzută, pe unde se varsă Apa Sâmbetei, pe Ostroavele Albe.

În credința populară, în lunea după Duminica Tomii se sărbătorește Paștele Blajinilor. În folclor, Blajinii mai sunt cunoscuți și sub numele de rohmani. Paștele blajinilor este o sărbătoare populară care nu are o rânduială specifică în tipicul bisericesc. În credința ortodoxă se pune accent și pe cultul morților. Paștele blajinilor sau Paștele morților reprezintă în sine amintirea tuturor celor care au murit.

În această zi, bătrânii dădeau de-a dura ouă roșii în amintirea Blajinilor, iar în Bucovina se mânca la iarbă verde, unde multe firimituri erau lăsate să cada intenționat pe pământ, întru pomenirea celor morți. În cele mai multe locuri din țara noastră, oamenii merg în această zi la cimitire, dând de pomană ouă roșii, pască și cozonac și punând flori pe morminte.

Cele mai însemnate preocupări ale Blajinilor sunt rugăciunile și postul pentru cei vii. Se crede că deși aceștia sunt virtuoși, Blajinii nu știu cum să calculeze când va cădea sărbătoarea Sfintelor Paști. Oamenii dau de veste Blajinilor ca a venit Paștele cu ajutorul apei, aruncând pe ea coji de ouă roșii.

De Paștele Blajinilor nu se pomenesc doar morții cunoscuti pe linia ascendentă a unei familii, ci întregul neam al strămoșilor comuni: Uitații, Neștiuții, Albii.

Alte credinte despre Blajini

Există și credința că ei provin din copii nebotezați, morți imediat după naștere. Alteori sunt priviți ca fiind cei care susțin stâlpii pământului. Fără Blajini, lumea s-ar scufunda în haos. În unele versiuni, Blajinii sunt identificati cu urmașii celor care n-au mai reușit să traverseze marea, atunci când Moise a eliberat poporul evreu din robia egipteană, despărțind apele. Aceștia au rămas pe o insulă foarte aproape de Rai, pe unde trece Apa Sâmbetei.

În Bucovina se spune că „Blajinii sunt jumătatea de sus om, iar jumătatea de jos pește și trăiesc într-un pârâu; femeile și fetele lor cântă foarte frumos, încât răsună văile de cântecele lor melodioase”.

Există credința că Dumnezeu a creat mai întâi uriașii. Pentru că se războiau între ei, Dumnezeu i-a lăsat să piară și i-a creat pe Blajini. Aceștia fiind prea mici, au fost mutați pe lumea cealaltă și apoi l-a făcut pe om.

Blajinii sunt cunoscuți și sub numele de Rohmani. Potrivit cercetătorilor, numele de Rohmani vine din limba tracă, de la supranumele Zeind-Roymenos (Sfântul Luminos) dat Cavalerului Trac, o zeitate prezentă în antichitatea dobrogeană, oltenească și transilvană.

În unele zone ale țării, preoții sunt chemați să săvârșească, în lunea după Duminica Tomei, o slujbă pentru sufletele celor răposați. Există credința că prin această slujbă sufletele celor trecuți în lumea veșniciei vor fi părtașe fericirii fără sfârșit. Având în vedere ca în nicio carte de cult, tiparită cu binecuvântarea Sfântului Sinod, nu se află tipicul specific acestei slujbe, ea este de multe ori improvizată, potrivit creștinortodox.ro.

Credincioșii depun ofrande pe morminte, își plâng morții, împart pomeni, întind mese festive în cimitir, lângă biserică sau la iarbă verde. Această sărbătoare este marcată în Banat, Transilvania, Bucovina și Maramureș.

Ce să nu faci de Paștele Blajinilor