Patru ONG-uri intervin în procesul ”Gabriel” vs. Statul Român. 4,4 miliarde de dolari, miza proiectului mort de la Roșia Montană

Mai multe organizaţii componente ale Campaniei „Salvaţi Roşia Montană” vor interveni în procesul de arbitraj deschis de Gabriel Resources împotriva Statului Român. Este vorba despre Declic, MiningWatch România, Asociaţia Alburnus Maior şi Greenpeace România, care au formulat o cerere de intervenție ce va fi depusă la Tribunalul ICSID de la Washington, pe data de 2 noiembrie.

„Vom evidenţia, în ‘amicus curiae’, argumente importante, şi anume că au existat efecte semnificative şi ireparabile asupra locuitorilor şi a societăţii din Roşia Montană, ca urmare a tentativelor lui Gabriel Resources de a mina în zonă şi a eşecurilor Guvernului român în protejarea populaţiei şi a mediului. Locuitorii au fost presaţi să-şi părăsească locuinţele, familiile s-au despărţit, întreprinderile au fost forţate să se închidă, instituţiile s-au transformat în maşini de propagandă, iar vecinii au devenit duşmani, ca urmare a campaniei psihologice de a diviza, izola şi intimida”, a declarat Erika Lennon, Senior Attorney la Center for International Environmental Law (CIEL), unul dintre avocaţii care vor sprijini această intervenţie, citată de Agerpres.

Un ”amicus curiae” (literal: prieten al curții, plural, amici curiae) este cineva care nu este parte la un dosar judecat în instanță dar oferă informații legate de acest caz, nefiind însă solicitat de vreuna dintre părți pentru asistență în instanță. Termenul încetățenit în limbajul juridic românesc pentru această noțiune este acela de intervenient.

Experții străini, chemați de sectorul ONG

Activista de mediu Ştefania Simion a spus că experții din străini care se vor implica au foarte multă experienţă în asemenea procese de arbitraj internaţional şi pot transpune în termeni legali argumentele comunităţilor pentru a putea fi luate în considerare de Tribunalul de Arbitraj de la Washington.

„Vrem să prezentăm tribunalului faptul că proiectul minier a fost planificat fără să respecte drepturile locuitorilor din Roşia Montană. Prezentând această perspectivă tribunalului, vom evidenţia cât de mult îi va afecta pe localnici decizia din procesul de arbitraj”, a spus și Christian Schliemann de la European Center for Constitutional and Human Rights.

Citește și: Patru MILIARDE de dolari: Miza proiectului ratat de la Roșia Montană! Un fond de pe Wall Street susține ”Gabriel Resources” împotriva României!

Litigiul a început în anul 2015, prin petiţia iniţială odată cu cererea de chemare în judecată a Gabriel Resources, a urmat o perioadă în care s-au dezbătut chestiuni procedurale şi chestiuni care au ţinut de confidenţialitatea informaţiilor care vor fi prezentate către public.

„În acest proces, Alburnus Maior va interveni, are această posibilitate să depună o petiţie pentru a-şi arăta propriile argumente şi pentru a aduce o perspectivă total diferită în faţa Tribunalului, diferită şi de cea a Statului Român şi de cea a companiei Gabriel Resources, pentru a creşte şansele ca pretenţiile Gabriel Resources să fie respinse de tribunal”, a declarat marţi Ştefania Simion.

Aceasta a adăugat că până pe data de 2 noiembrie, organizaţiile neguvernamentale interesate pot depune cereri de intervenţie în proces.

Audierea finală în acest caz ar putea avea loc în decembrie 2019, iar decizia finală a Tribunalului de la Washington, în anul 2020.

Paradoxul afacerii de la Roșia Montană

În mod paradoxal, interesele care privesc (deja) fostul proiect de la Roșia Montană sunt și mai mari decât înainte de suspendarea acestuia. Acum nu mai este vorba despre muncă (exploatarea zăcământului aurifer/argintifer) ci doar despre bani.

Dincolo de problemele penale ale unuia dintre acționarii ”Gabriel”, miza este cu mult mai importantă. Disputa pentru proiectul minier de la Roșia Montană, derulată în tăcere sub tutela Băncii Mondiale ar putea lăsa România fără 4 miliarde de dolari.

Procesul are loc într-o tăcere absolută, agreeată atât de România, cât și de compania străină.

Fiind vorba despre mulți bani pe care i-ar putea încasa de la statul român, compania a reușit să crească interesul pentru această afacere și să adune în jurul ei entități care speră la o felie din câștigul ipotetic viitor. De exemplu, în proces se implică financiar de partea ei și un fond de investiții de pe Wall-Street, despre care se spune că susține financiar partea companiei în procesul de la International Centre for Settlement of Investment Disputes – ICSID din Washington.

Citește și: Miliardarul John Paulson – legătura periculoasă dintre interesele administrației Trump și proiectul de la Roșia Montană